1. Cum va impacta PNRR-ul României componentele ce țin de mediu, de managementul deșeurilor, pădurilor și implicit de limitarea încălzirii globale? Care sunt oportunitățile și care ar fi riscurile?

PNRR-ul este o oportunitate pentru reforme și investiții importante pentru mediu, care, dacă sunt bine concepute și implementate, pot așeza România pe un parcurs bun pentru atingerea neutralității climatice. Modernizarea sistemului de management al apei, reconfigurarea actualului mecanism economic al Administrației Naționale a Apelor Române, includerea soluțiilor bazate pe natură ca măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice, armonizarea legislației de mediu, în special în sectoarele cu impact asupra biodiversității, elaborarea strategiei forestiere naționale, digitalizarea în domeniul mediului, consolidarea economiei circulare, crearea de  noi capacități de producție a energiei din surse regenerabile și de capacități de stocare a energiei, pot avea un impact pozitiv în adresarea problemelor de mediu și schimbări climatice. Riscurile sunt însă la fel de importante și trebuie adresate sistematic încă de la începutul implementării. Există de exemplu riscuri legate de neatingerea țintelor și indicatorilor stabiliți, de posibila implementare defectuoasă a unor reforme și investiții, netrasparență sau nerespectarea aplicării principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ” al UE. WWF a susținut necesitatea unui sistem transparent de monitorizare a PNRR care să asigure respectarea acestui principiu pe cele șase obiective de mediu: adaptarea la schimbări climatice, atenuarea efectelor schimbărilor climatice, prevenirea și controlul poluării, utilizarea durabilă a apei și a resurselor marine, protejarea și refacerea biodiversității și a ecosistemelor, tranziția la economia circulară. De asemenea, doar măsurile din PNRR nu sunt suficiente pentru atingerea neutralității climatice, ele trebuie însoțite de alte măsuri complementare, pentru care se alocă resurse eficiente și sunt implementate integrat. 

2. Ce vi se pare că lipsește din PNRR-ul României? Care îi sunt punctele slabe?

În general, ținte mai ambițioase pe componentele ce țin de mediu și climă, o integrare mai bună a soluțiilor bazate pe natură în reforme și investiții, renunțarea mai rapidă la combustibilii fosili. Provocarea va fi modul în care se vor implementa reformele și investițiile și care depinde de gradul de maturitate al proiectelor propuse.     

3. Guvernul și-a asumat un termen de renunțare la cărbune, precum și faptul că până în 2026 o bună parte a capacităților de producție a energiei din cărbune vor fi înlocuite cu energie regenerabilă. Cât de fezabile sunt aceste ambiții? Și, de asemenea, care ar fi pericolele?

WWF a susținut prin pozițiile sale și observațiile referitoare la Planul național integrat în domeniul energiei și al schimbărilor climatice (PINESC) necesitatea asumării unui calendar pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic. Prin PNRR guvernul a setat 2032 pentru renunțarea la cărbune și 2026 pentru dezafectarea a 3780 MW capacitate instalată de producție a energiei electrice din cărbune și lignit. În paralel, instalarea noilor capacități de 3000 MW până în 2026 vor crește capacitatea de producție a energiei din resurse regenerabile cu aproximativ 70% și ne pot aduce mai aproape de țintele pentru 2030. Pentru îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris ar fi fost necesară eliminarea mai timpurie a cărbunelui și investiții semnificative în noi capacități de producție a energiei electrice din resurse regenerabile, în capacități de stocare (peste 400 MW), precum și în infrastructură de transport a energiei, omisă în PNRR. 

4. Rapoartele Comisiei Europene arată că România are deficiențe majore în ceea ce privește managementul deșeurilor. Cum apreciați obiectivele stabilite în PNRR?

Managementul eficient al deșeurilor va rămâne o provocare pentru România. Obiectivele din PNRR vor ajuta la soluționarea unor probleme ce țin de guvernanța în domeniul gestionării deșeurilor în vederea accelerării tranziției către economia circulară sau la îmbunătățirea colectării separate prin înființarea de centre de colectare însă problemele vor fi departe de a fi rezolvate. 

5. Totodată, cum vi se pare că stă România la capitolul deșeuri, colectare selectivă, reciclare? Am făcut ceva progrese? Care sunt marile minusuri? Și care ar fi soluțiile?

Sunt necesare mult mai multe investiții în consolidarea economiei circulare, inclusiv prin prevenirea generării de deșeuri și reducerea acestora, precum și utilizarea eficientă a resurselor, reutilizare, reparare și reciclare. Legislația națională va trebui clarificată și revizuită cu privire la responsabilitatea colectării deșeurilor din anumite zone (cu referire clară la zonele protejate, zonele de luncă, malurile apelor), pentru a nu se ajunge iar în situația în care deșeurile ajung în astfel de zone, în natură. Gestionarea compostului are încă multe neajunsuri, nu există o instituție pentru calitatea compostului, în scopul punerii pe piață a compostului industrial, în condițiile în care aceasta ar trebui să fie o preocupare importantă a autorităților, deșeurile organice reprezentând 58% din deșeurile municipale.

Soluțiile sunt variate, unele țin de autorități și responsabilitatea sectorului privat (eficientizarea colectării separate în paralel cu descurajarea generării de deșeuri, monitorizare și control, eco-design pentru a face produsele mai sustenabile), dar responsabilitatea noastră, ca indivizi, este esențială și pentru asta este nevoie de educare, conștientizare, implicare. 

6. Care sunt pericolele și principalele amenințări apărute odată cu defrișările și degradarea pădurilor?

Pădurile au un rol esențial în susținerea vieții pe pământ, ele generează aerul pe care îl respirăm, reglează clima, circuitul apei în natură, consolidează solul, sunt adăpost pentru biodiversitate și ne oferă resursele naturale de care depindem. Când pierdem aceste ecosisteme, pierdem toate aceste funcții și servicii asociate, de aceea este esențial să protejăm pădurile cu valoare înaltă de conservare, să le gestionăm sustenabil, în limita capacității de regenerare și cu impact minim de mediu și să le refacem acolo unde s-au pierdut prin despăduriri, defrișări sau sunt degradate. Riscurile asociate cu efectele schimbărilor climatice cum sunt secetele, valurile de căldură, inundațiile sunt amplificate în zonele în care pădurile au fost afectate. 

7. În PNRR există soluții reale pentru pădurile României și pentru reformarea sectorului silvic? Ce lipsește și care sunt impedimentele pentru implementarea lor?

Problema centrală care trenează de 30 de ani asupra pădurilor în România este lipsa de viziune şi lipsa unei strategii forestiere, semnalată în numeroase rânduri de WWF. Pe partea de reglementare, PNRR continuă linia reformelor legislative absolut necesare (adoptarea unei Strategii Forestiere, modificarea/completarea actelor normative subsecvente începând cu Codul silvic, realizarea cadastrului forestier). 

În schimb, lipseşte alocarea resurselor necesare pentru implementarea unor măsuri concrete care să contribuie la gestionarea sustenabilă a resurselor forestiere, combaterea tăierilor ilegale se rezumă la un sistem punitiv înăsprit, lipsind componenta de prevenţie. Este absolut necesară includerea de investiţii în sisteme de monitorizare video inteligentă și soluții IT/AI care să permită măsurarea digitală şi stabilirea amprentei digitale a volumelor de lemn recoltat din păduri. 

PNRR include investiții privind dezvoltarea infrastructurii necesare pentru supravegherea, controlul și asigurarea integrității pădurilor și pentru transportul lemnului (integrat in SUMAL- Sistemul de Urmărire a Masei Lemnoase). Deşi formularea nu este specifică, putem considera că propunerile WWF privind gestionarea durabilă a fondului forestier inclusiv printr-un sistem ce cuprinde declararea/localizarea punctelor de intrare în piaţă conform cerinţelor sistemului due diligence (DDS), sunt incluse. Aceste investiţii trebuie completate cu sisteme de monitorizare video inteligentă, care să permită determinarea factorilor de risc și evoluția modului de operare pentru a putea realiza pe criterii transparente și obiective planurile de control pentru combaterea exploatărilor ilegale. O astfel de investiție ar fi dezvoltarea „Amprentei Digitale a Transporturilor” – volumul de lemn transportat se poate determina automat prin scanarea și digitalizarea transporturilor de lemn, utilizând soluții IT/AI. Astfel, odată cu calculul automat al volumului se poate cripta și modul unic în care lemnul este așezat în camion generând un „sigiliu electronic” al materialelor lemnoase. Dacă această „amprentă digitală a transportului” ar fi înregistrată în SUMAL, orice alt mod de așezare a lemnelor în camion, fie că e vorba de alt transport sau de o încărcare ulterioară, va putea fi semnalat automat în cazul verificărilor. Acest sistem ar elimina subiectivitatea operatorului iar verificările ar fi la fel de sigure și facile precum recunoașterea facială sau scanarea codurilor SQL.

Lipsesc investiţiile în depozite şi facilităţi de sortare primară alături de logistica aferentă pentru stocarea şi sortarea masei lemnoase, ceea ce ar fi facilitat aplicarea unor tehnologii prietenoase cu mediul precum și trecerea de la vânzarea generalizată a lemnului pe picior la valorificarea superioară prin comercializarea sortimentelor distincte de material lemnos la prima introducere pe piață.

Prin Strategia Forestieră se vor stabili criterii de sustenabilitate pentru biomasa forestieră destinată utilizării în scopuri energetice, un aspect foarte important pentru managementul responsabil al pădurilor, care va necesita implicarea autorităţilor responsabile în domeniul energiei şi a factorilor interesaţi relevanţi.

WWF a susținut constant, prin propunerile transmise, crearea cadrului pentru desemnarea unei rețele de ecosisteme forestiere reprezentative care să contribuie la conservarea biodiversității, menținerea conectivității ecologice și a proceselor naturale, răspunzând obiectivelor noii Strategii UE pentru Biodiversitate 2030. În acest sens, includerea în PNRR a investiției privind actualizarea planurilor de management aprobate ale ariilor naturale protejate și identificarea zonelor potențiale de protecție strictă sau care includ păduri primare și seculare, în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030, este o măsură pozitivă.

În ceea ce priveşte investiţiile privind campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane, pe lângă faptul că lipsește componenta de reconstrucţie ecologică, există riscul ca fondurile alocate să nu fie absorbite. De asemenea trebuie avute în vedere pădurile deja existente în afara fondului forestier, cca 500.000 ha de păduri (păduri relativ tinere, crescute în ultimele decenii pe locul fostelor pajiști neîntreținute, păduri care se găsesc în preajma râurilor, a pârâurilor, la marginea terenurilor agricole sau pe terenuri la mare altitudine) care pot contribui semnificativ la creșterea suprafeței acoperite de pădure și pot fi salvate de la defrișare. 

8. Cum ați descrie progresele înregistrate de România și eforturile autorităților din ultimii ani în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice? Cam pe unde ne situăm în raport cu alte state?

Din păcate schimbările climatice nu au fost o prioritate pentru decidenții politici, măsuri concrete pentru reducerea utilizării combustibililor fosili sau pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice lipsind sau fiind superficial abordate în strategiile și planurile naționale. Votarea în Parlamentul European a Legii Climei a fost un moment important pentru ca România să adere la eforturile privind neutralitatea climatică și să își revizuiască Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice (PNIESC). 

Comparativ cu alte țări din UE, România ocupa anul trecut locul 30 din 57 privind indexul de performanță al schimbărilor climatice (realizat de GermanWatch, NewClimate Institute și Climate Action Network) care evaluează măsurile luate pentru schimbările climatice și contribuția acestora la obiectivul Acordului de la Paris de limitare a creșterii temperaturii globale la 1,5°C. Indexul include patru categorii de indicatori: emisiile de gaze cu efect de seră, energia regenerabilă, consumul de energie și politicile climatice, iar România are de recuperat în special în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile, a eficienței energetice și a politicilor climatice. 

Din păcate, continuarea investițiilor în gaz susținute prin PNRR și eliminarea tardivă a cărbunelui va încetini decarbonizarea economiei și alinierea la obiectivele Acordului de la Paris. 

9. La conferința părților de la Glasgow s-a stabilit că pentru țările membre UE, cum este și România, un pas important este alinierea la ținta de atingere a neutralității climatice până în 2050 și de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030. Cum s-ar traduce aceste lucruri în acțiune? Și poate România să respecte aceste termene?

La COP 26 țările participante, inclusiv România, și-au reafirmat angajamentul de la contribui la eforturile de atingere a neutralității climatice. În paralel cu măsurile privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la Glasgow a fost recunoscută importanța majoră a naturii în atingerea obiectivelor Acordului de la Paris. În acest sens, peste 100 de țări, incluzând și România, au semnat Declarația pentru stoparea pierderii pădurilor și a degradării terenurilor. Însă România nu a aderat la Angajamentul global pentru reducerea emisiilor de metan cu 30% până în 2030, gaz situat pe locul al doilea, după dioxidul de carbon ca și contribuție la schimbările climatice și care ar putea fi redus rapid. De asemenea, s-a solicitat ca țările semnatare să revizuiască țintele indicate în Contribuțiile determinate la nivel național în următoarele 12 luni, înainte de COP 27. Va fi foarte importantă monitorizarea implementării măsurilor incluse în PNRR și evaluarea impactului acestora în atingerea țintelor, însă riscul nerespectării termenelor este mare luând în considerare faptul că nu sunt suficiente informații privind modul de implementare al PNRR și ce alte măsuri concrete complementare pot fi implementate.     

10. Cum se pregătește România pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 grade față de niveluri preindustriale?

România a aderat la Acordul de la Paris și la Legea Climei asumându-și ținte ce contribuie la eforturile globale de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C. Nivelul de ambiție și calendarul propus pentru renunțarea la combustibilii fosili sunt însă discutabile și nu putem spune cu certitudine că ne vor aduce mai aproape de atingerea țintei din 2030 pentru a fi apoi pe o traiectorie corectă pentru atingerea neutralității climatice până în 2050. 

11. Ce riscă România, dacă autoritățile nu iau măsuri ferme pentru protejarea mediului? Și care ar fi primele măsuri ce ar trebui luate în direcția asta, în situația de față?

Riscurile sunt ca România să intre în proceduri de infringement pentru nerespectarea legislației europene, de altfel avem deschise astfel de proceduri pe păduri, ape, calitatea aerului și deșeuri. Orice nerespectare a legislației europene atrage după sine sancțiuni financiare suportate din banii publici. 

PNRR trebuie să fie un plan pentru mediu și schimbări climatice, eșuarea în atingerea indicatorilor propuși va însemna imposibilitatea absorbției resurselor financiare. 

Este nevoie de armonizarea legislației privind protecția mediului și conservarea biodiversității pentru reducerea impacturilor negative de mediu și mecanisme de monitorizare și control eficiente și transparente.  

12. Cum ajută WWF la soluționarea problemelor de mediu și ce obiective aveți pentru viitor, pentru anul 2022?

Misiunea WWF este de a opri degradarea mediului natural în care trăim și de a construi un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura, protejând biodiversitatea, folosind înțelept resursele naturale și reducând poluarea. În România, acționăm pentru protejarea pădurilor, a râurilor naturale și pentru conservarea speciilor emblematice din fauna țării, în special ursul, lupul, zimbrul și sturionii. 

Identificăm presiunile care pun în pericol mediul înconjurător și implicit sănătatea și bunăstarea oamenilor și a naturii și propunem soluții pentru rezolvarea lor. Încercăm să schimbăm sisteme depășite sau defectuoase, mentalități, comportamente, pentru ca problemele de mediu să devină o prioritate pe agenda decidenților politici. Credem în dialog și comunicare transparentă cu toți cei alături de care putem reduce presiunile asupra naturii și găsi soluții pentru conservarea biodiversității și managementul responsabil al resurselor naturale: autorități, mediul academic, instituții de cercetare, comunități locale, companii, alte ONG-uri.

Protejarea pădurilor și stoparea tăierilor ilegale rămâne o prioritate, similar, protejarea râurilor naturale și refacerea zonelor umede la scară cât mai mare. Ne vom implica în desemnarea de coridoare ecologice care să asigure conectivitatea rețelei de arii protejate și vom contribui la refacerea populațiilor unor specii dispărute (zimbrul) sau amenințate cu dispariția (sturionii). 

Vom monitoriza activ modul în care se implementează legislația de mediu și propunerile de modificări legislative pentru a semnala acțiunile cu impact negativ asupra mediului, în special asupra biodiversității. Ne-am implicat activ în semnalarea discrepanțelor din PNRR și vom monitoriza în continuare implementarea acestuia, vom susține adoptarea de soluții bazate pe natură pentru a adresa provocările societății privind schimbările climatice, securitatea apei, a hranei, sănătatea umană.

Urmărește-ne pe Google News
Bancul care îl scoate din sărite pe Putin. O vedetă din Rusia a îndrăznit să-l posteze pe net: „De ce nu reușește ....”
PARTENERI - GSP.RO
Bancul care îl scoate din sărite pe Putin. O vedetă din Rusia a îndrăznit să-l posteze pe net: „De ce nu reușește ....”
Produsul care s-a vândut în Lidl la preț de chilipir, deși valorează o avere. E de 40 de ori mai scump, ce s-a întâmplat în Anglia
Playtech.ro
Produsul care s-a vândut în Lidl la preț de chilipir, deși valorează o avere. E de 40 de ori mai scump, ce s-a întâmplat în Anglia
Rusia încercuită de NATO şi Vladimir Putin alungat de la putere. Realitatea alternativă în care trăiesc ruşii
Observatornews.ro
Rusia încercuită de NATO şi Vladimir Putin alungat de la putere. Realitatea alternativă în care trăiesc ruşii
Horoscop 26 ianuarie 2022. Taurii au prins aripi și le e greu să se oprească acum și să privească aceste întreruperi ca pe o pauză
HOROSCOP
Horoscop 26 ianuarie 2022. Taurii au prins aripi și le e greu să se oprească acum și să privească aceste întreruperi ca pe o pauză
O rachetă scăpată de sub control este în curs de coliziune cu Luna. Ce se poate întâmpla
Știrileprotv.ro
O rachetă scăpată de sub control este în curs de coliziune cu Luna. Ce se poate întâmpla
Surpriză. Vedeta prinsă pe un site de adulţi. Ce tarif avea. A fost imediat concediată
Telekomsport
Surpriză. Vedeta prinsă pe un site de adulţi. Ce tarif avea. A fost imediat concediată
Beneficiile unui abonament de sănătate pentru tine și familia ta
PUBLICITATE
Beneficiile unui abonament de sănătate pentru tine și familia ta