20 Mar. 2018 21:00 , de Cătălin Doscaș

#salvatipipera/ Fostul arhitect-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu: În Pipera, evoluția ar fi fost normală dacă s-ar fi respectat planificarea infrastructurii

Distribuie

#salvatipipera. Fostul arhitect-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu, a vorbit, la interviurile Libertatea Live, despre cauzele care au dus în pragul colapsului cel mai important cartier de afaceri din România. Arhitectul a spus care ar fi soluțiile urgente ce trebuie puse în practică pentru salvarea zonei Pipera Sud. 

Gheorghe Pătrașcu, cel care a ocupat funcția de arhitect-șef al Capitalei între 2008 și 2016, a vorbit despre începuturile haosului urbanistic din Capitală. El consideră că principalul motiv care a dus la aceste dezechilibre, vizibile mai ales în cartierul de afaceri Pipera Sud, își are originile în primele măsuri legislative adoptate dupa 1989.

Trebuie să ne gândim că după Revoluţie, România a pierdut din capacitatea de planificare mare. Şi proprietatea a fost tratată într-un mod foarte neortodox, eliminând complet structurile de planificare care erau diabolizate după Revoluţie, nemeritat probabil. Prima lege abrogată după Revoluţie a fost cea a sistematizării. Or, nu cred că sistematizarea era de vină, ci cine făcea sistematizarea', explică fostul arhitect-șef al Capitalei.

„Totul a dus la degringolada în zona asta şi la nişte exagerări care au dus la dezvoltare urbană haotică şi foarte speculativă. Problema în Bucureşti este o tratare superficială a problemelor imense pe care le are oraşul. E vorba de calitatea spaţiului public şi asta ar însemna redarea trotuarului, a scuarului pietonului şi a elimina maşina. Pipera s-a dezvoltat într-un mod oarecum favorizant, pentru că au existat suprafeţe mai mari disponibile. Erau acele instituţii care s-au privatizat şi au fost de fapt folosite ca centre de afaceri', mai susține Gheorghe Pătrașcu.

Sfântul urbanism

Fostul architect-șef mai spune că problema nu putea fi gestionată, aşa cum era organizat Bucureştiul, numai din zona Primăriei Municipiului București. Principala cauză este neîndeplinirea planificării în ceea ce priveşte construcţia infrastructurii. A fost o reacţie politică. Aceasta libertate, prost înţeleasă, s-a manifestat deplin în zona asta a urbanismului. Fiecare face ce vrea, ceea ce e foarte evident, şi lucrurile vor putea fi cu greu corectate. Urbanismul înseamnă o dictatura' a interesului public asupra celui privat'.

Cum poate fi salvată Pipera

Bucureştiul este foarte greu de administrat şi în modul cum este organizat administrativ. Nu se conştientizează necesitatea imensă de infrastructură şi de calitate a spaţiului. Dacă în Pipera evoluţia ar fi fost normală şi s-ar fi respectat planificarea infrastructurii probabil că n-ar fi trăit momentele pe care le trăieşte acum. Este vorba de inelul median, care este un traseu între Inelul Principal cu şoseaua Ştefan cel Mare şi Șoseaua de Centură. Ar fi descărcat tot traficul de pe Dimitrie Pompei şi de pe Petricani. În această zonă a fost gândită o restructurare masivă care presupunea cele trei penetraţii lărgite şi o centură' ocolitoare, paralelă cu calea ferată București-Constanța care ar fi legat Cotroceniul cu Virtuţii pe partea de Nord, pe o porţiune de 14 kilometri. Există şi proiectul, există şi avizări, chiar proiectul tehnic a fost la un moment dat în lucru, studiile de fezabilitate au fost aprobate în Consiliul General. Proiectul era operaţional în 2013-2014 dar a trenat din cauza unor discuţii cu Voluntariul. Ceea ce nu cred că mai e cazul', explică Gheorghe Pătrașcu.

O „petricanie” de barieră

Cât privește celelalte investiții urgente din zona Pipera, fostul arhitect-șef al Capitalei mai spune că Pasajul Petricani(n.r. – de la granița Sectorului 2 cu orașul Voluntari) care ar fi absolut obligatoriu de făcut şi în ideea în care A3-ul va penetra Centura şi va intra în oraş în zona străzii Fabrica de Glucoză. Aceste măsuri n-ar lua nici prea mult timp, nici prea multă proiectare fiind deja avizate din punct de urbanistic. Deci e o problemă de investiţie, care nu e majoră după părerea mea. Problema foarte complicată este legată de proprietatea privată care câteodată are configuraţii ciudate şi exproprierile sunt un lucru complicat de făcut. Deşi probabil trebuiau să existe pentru mici exproprieri alte proceduri. Sunt situaţii când proprietarul pierde o suprafaţă infimă de teren care nu este semnificativă pentru el', conchide fostul architect-șef Gheorghe Pătrașcu.


Campania #salvatipipera este o inițiativă a cotidianului Libertatea, susținută de Trustul de Presă Ringier România.

Trimite-ne imagini și videoclipuri la numărul de WhatsApp +40 0729.729.000 sau scrie-ne despre cum crezi tu că ar trebui salvată Pipera la adresa de e-mail salvatipipera@libertatea.ro

Urmărește grupul de Facebook #salvatipipera și povestește-ne cum îți este afectată viața de zi cu zi din cauza nepăsării autorităților.

Implică-te! Semnează petiția #salvatipipera.

CITEȘTE ȘI

#salvatipipera. Mai multe persoane publice și instituții media au promovat campania

Experiment #salvatipipera | Cât timp pierde un călător care merge cu tramvaiul din centrul Capitalei în zona Pipera

Loading...
Comentarii