Cursă de ciclism de 12 ore
Această probă s-a organizat pe velodrom şi a figurat doar în programul JO din 1896, organizate la Atena. Cei şapte concurenţi au început să ruleze la ora 5.00, dar doar doi au reuşit să o termine, la ora 17.00, şi să se lupte pentru medalia de aur. Germanul Adolf Schmal a parcurs 314,997 km, iar cel de-al doilea ciclist, britanicul Frank Keeping a parcurs cu o tură mai puţin (314,664 km).
Trasul frânghiei
Deşi pare mai mult legată de distracţia de la târguri şi bâlciuri, proba s-a aflat în programul JO între 1900 şi 1920, fiind unul dintre sporturile practicate şi la ediţiile organizate în Grecia Antică. Timp de 5 minute, două echipe a câte opt componenţi încercau să se tragă peste un marcaj aflat exact la mijloc în momentul în care se dădea startul. Dacă la finalul meciului, nici una dintre ele nu reuşea acest lucru, cea care a tras adversarul cel mai mult era declarată câştigătoare. Încă de la prima ediţiei era voie să înscrii şi echipe de club în afara celei care reprezenta ţara, aşa se face că la ediţie din 1908 echipele de pe podium au fost toate din Marea Britanie (Poliţia Oraşului Londra, Poliţia din Liverpool şi Divizia K a Poliţiei Metropolitane).
Săritura în lungime pentru cai
Această probă a fost inclusă în programul olimpic doar la ediţia din 1900. Concursul a fost câştigat de belgianul Constant van Langendonck şi calul Extra Dry, care le-a luat faţa celorlalţi 16 competitori cu o săritură de 6,1 metri. Nu se ştie exact procedura urmată, dar probabil performanţele erau înregistrate pe un traseu predefinit, cu o porţiune de rulaj, o limită de săritură şi un câmp de aterizare.
Kabaddi
Proba, care seamănă în linii mari cu ”Ţară, ţară, vrem ostaşi”, pe care o jucam în copilărie, a figurat în programul JO din 1936, de la Berlin. Este în continuare un sport foarte popular în sud-estul Asiei şi este chiar sportul naţional în Bangladesh. Două echipe, aflate faţă în faţă, pe un teren cu dimensiunile de 13×10 metri, încearcă să spargă lanţul uman făcut de jucătorii adverşi, care se ţin de mâini. În acest scop, echipele trimit, pe rând, câte un atacant care încearcă să străpungă zidul format de oponenţi. O regulă de bază este aceea că atacantul nu are voie să respire atunci când trebuie să se întoarcă în propriul teren. El trebuie să îşi ţină respiraţia şi să spună „kabaddi” până când ajunge în mijlocul coechipierilor.
Căţăratul pe frânghie
A fost probă olimpică în 1896, 1904, 1908, 1924 şi 1932. Competitorii încercau să ajungă cât mai sus, căţărându-se pe frânghie doar cu ajutorul mâinilor. Această probă, care folosea o frânghie de 14 metri, lungime modificată uşor la fiecare dintre ediţiile următoare, era ultima din cadrul întrecerilor de gimnastică, iar în 1896, juriul cronometra sportivii, dar judeca şi stilul folosit pentru a ajunge în vârf.
Duel cu pistoalele
Participanţii îşi descărcau pistoalele într-un manechin, obţinând puncte dacă nimereau ţintele situate în mijlocul pieptului sau pe gât. A fost probă la Olimpiada din 1912 şi la Jocurile Intercalate din 1906, ultimele nerecunoscute însă oficial de CIO. Existau două secţiuni, duel de la 20 de metri şi 30 de metri, prima fiind câştigată de francezul Leon Moreaux, iar cea de-a doua de grecul Konstantinos Skarlatos.
La Canne
A fost probă la JO 1924, de la Paris, iar acest sport este o artă marţială franceză, care foloseşte ”canne”, un baston lung şi uşor fabricat din lemn de castan (96 cm şi 120 gr), folosit de combatanţi pentru a ataca şi a se apăra. Acest sport, asociat cu tehnica savate, era practicată de domnii din înalta societate, pentru a se apăra pe străzile periculoase ale oraşelor franceze, dar şi de agenţii de poliţie şi de militari, ca tehnică de pacificare şi imobilizare a unui adversar agresiv. Se punctau doar loviturile, care atingeau oponentul în zona torsului şi capului, dar exista şi un echipament sumar de protecţie. Mâinile erau zone interzise, iar un sportiv putea câştiga un meci, deşi nu acumula nici un punct, dacă adversarul primea mai multe penalităţi.
Club Swinging
Precursoare a gimnasticii ritmice, Club Swinging a figurat în programul ediţiilor din 1904 şi 1932, ambele găzduite de SUA, iar sportivii folosea porpriul corp şi un popic pentru a executa exerciţiul, fără ca acest obiect să fie aruncat sau să părăsească mâna concurentului, fiind practic o combinaţie între dans, gimnastică şi arte marţiale demonstrative. Americanii au câştigat de fiecare dată toate cele trei medalii puse în joc.
Înot cu obstacole
A fost probă doar la JO din anul 1900, de la Paris, iar sportivii au fost puşi să înoate în Sena, unde au avut de trecut mai multe obstacole. Au urcat şi coborât pe un stâlp, apoi au trecut peste un şir de bărci, au plonjat în apă şi înotat pe sub mai multe vase aflate pe râu. Câştigătorul a fost Frederick Lane (Australia), care a înregistrat timpul de 2:38:04, cu doar 13 secunde mai mult decât atunci când a înotat fără obstacole.
Cursele ambarcaţiunilor cu motor
Această probă a fost una demonstrativă la Olimpiada din 1900 şi a fost un eveniment olimpic oficial doar în 1908, dar imediat după încheierea întrecerilor Comitetul Olimpic Internaţional a decis că sporturile cu motor nu se încadrează între cele potrivite spiritului competiţiei. Au existat trei categorii: Clasa A (înscrierea liberă, adjudecată de Franţa), Clasa B (bărci sub 60 de picioare – 18,288 metri, câştigată de Marea Britanie) şi Clasa C (bărci între 6,5 şi 8 metri, în care a învins tot Marea Britanie). Medaliile de argint şi bronz nu s-au oferit.
Înot sincron solo
Deşi pare un non-sens, înotul sincron de unul singur a fost în calendarul oficial la trei ediţii ale Jocurilor Olimpice (1984, 1988, 1992), iar de fiecare dată medaliaţii au fost originari din SUA, Canada şi Japonia. În linii mari, pentru a câştiga sportivii trebuiau să-şi sincronizeze cât mai bine evoluţia cu muzica care îi acompania.
Cele 26 de sporturi de la JO 2012: atletism, badminton, baschet, box, caiac-canoe, canotaj, ciclism, echitaţie, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, hochei pe iarbă, judo, lupte, navigaţie, pentatlon modern, taekwondo, tenis de masă, tenis de câmp, tir, tir cu arcul, triatlon, scrimă, sporturi acvatice (înot sincron, nataţie, sărituri în apă, polo) şi volei. Au fost scoase două discipline de pe lista CIO, la cea de-a 117-a sesiune de la Singapore, baseball şi softbal, iar altele nu au primit destule voturi pentru a fi introduse în program (golf, mersul cu rolele, rugby în 7 jucători, karate şi squash).
Foto: EPA
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f1410c1d6a6b824dee352b8518912edc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_a7243cca37802d6cd4c3e23ad944da76.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_4af4222442fe10e188cb8af4bfe72d25.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_d58fe1297aa93e77d8e2102a121fc909.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3d56edd2b3001dd003aeb8363fc62534.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0c491f402d1f3db96545a36adc3c1434.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_af8bc36e6ec455f95861a8c8747aa862.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_17a4042f46b4de05822f26d158f86750.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_2dc662106ae0fd2996003075f7b5dc72.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_027bc5e0884cd5f20401d1f653addb72.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a22b1443b905f56da42292528d1fd6ce.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_54a945b7bcc4a42d382684dd041848ec.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_5cb06e43a186f695d1c40c1e289e4b5e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3ce2b3788cd0f58e9c51160a68b55d23.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_b766093f9bc411b49cee1fc8f5e911af.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_b346ce03f60e8279c7d460153c1a5d96.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_7f0b16ebab2b1809b31ac690110ef3c9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_bddf343460099a541b2bbadcbd896d09.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_2b0b0d6a5c157124cf837250547e03ca.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_745d5002766da97c45b2f3399408edbb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_056388dbba17e3d66165fff23cb251c9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_8c1e0d84196caec6706fcb94810a203a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_f6d8299d74dbfb283527d27b30ef0565.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_082288d6afe7b45890f976d0f3ac9623.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2012/09/kabaddi.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_c34be7f2948651005e925f46198f0cc2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_0a3a2d473c1b3c3debcf54988c121712.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/intoleranta-la-lactoza--foto-ilustrativ-shutterstock2490328909-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/statuia-lui-prometeu-baraj-vidraru.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_8ce43bdb36ce696752bba1db10ab1739.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/287_4ca2a90a6843f260d687d82e63902556.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/daiana-anghel.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/marian-godina-in-exil.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_6248df911a5c642265b899d04e8fdb8d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_cd6ce7149070819a8a9e80b076909123.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_3a65ef23db354ac092f7c2c1b42705e9.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_246042b34857f66661de2bdd7c770f01.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/george-simion-acuzat-ca-a-facut-lobby-ca-romania-sa-fie-scoasa-din-visa-waiver--dragos-sprinceana-era-baut-la-interviu-e1776059682716.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/02/motreanu-bolojan-pnl-e1776464834437.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ep3---andreea-nechita.png)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/turn-apa-vanzare-germania.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/femeie-spala-vase-chiuveta-bucatarie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/cea-mai-sanatoasa-cereala-din-lume-pe-care-aproape-nimeni-nu-o-mananca-desi-este-buna-pentru-inima-si-oase-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/horoscop-18-aprilie-2026.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/avion-boom-sonic.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ceai-de-dafin.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2015/04/pastele-blajinilor.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/sofer-roman-tir-spania.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/ploaie-torentiala-e1776516548941.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/cnas.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/cirese.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/07/vaccin-copil.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/ilie-bolojan-george-simion-hepta8248545-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/cel-mai-bun-prieten-shutterstock684415648-copy.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/04/sorin-grindeanu-ilie-bolojan-shutterstock2672892819-copy.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.