Walace Alves Da Silva (în acte e Walace cu un singur l, nu cu doi, cum eronat a apărut de multe ori), omul care a „îngropat-o” pe Dinamo chiar în „Groapă”, producând una dintre cele mai mari surprize ale campionatului, este unul dintre cei mai vechi „stranieri” din România (al doilea după japonezul Seto Takayuki, legitimat încă din 2007 la Astra).
De fapt, Walace (29 de ani) a vrut să devină român cu acte, dar visul i-a fost spulberat din pricina unor legi de neînțeles.
Povestea fotbalistului Walace se leagă exclusiv de România. În Brazilia a făcut doar junioratul și a fost legitimat un pic la Londrina. Din 2007, a luat calea Europei, mânat de impresari brazilieni și de unul italian.
„Prima oară, am venit la Urziceni, în 2007. Atunci am cunoscut-o pe soția mea. Am stat o lună în România, dintre care două săptămâni la Urziceni, dar nu s-au înțeles. Am plecat, am fost la multe formații. Dădeam probe, oamenii mă voiau, dar nu se înțelegeau cu impresarii, care cereau prea mulți bani, și o luam de la capăt, în altă parte.
În 2009, m-am enervat, am rupt-o cu impresarii și am vorbit cu viitoarea mea soție, cu care am ținut legătura. Așa am ajuns la Girom Albota, în 2009. Domnul Gigi Oprican, care era patron acolo și care mi-a fost și impresar, m-a ajutat să obțin permisul de ședere. Așa am ajuns la Albota și am jucat un an acolo”, ne-a povestit ieri Walace Da Silva.
Brazilianul Walace a dat în judecată statul român și a pierdut. În 2010 s-a însurat cu Florentina
În 2010, Walace, care trecuse la FC Argeș, s-a însurat cu Florentina, fata care l-a ajutat să vină în România. Cei doi au împreună o fată, în vârstă de 9 ani.
De atunci, Walace s-a gândit să devină român. După ce au trecut cei cinci ani obligatorii pentru a putea primi permis de ședere permanentă în România, Walace a avut primul șoc. Statul român i-a dat tot permis de ședere temporară, valabil cinci ani. I-au refuzat permisul de ședere permanentă din pricina faptul că a mai plecat din țară.
„De trei ori mi-au refuzat cererea de acordare a permisului de ședere permanentă în România. Am de ședere temporară, pe cinci ani. Dar voiam permanent pentru a aplica pentru cetățenia română. Mi-a fost refuzat. Am dat statul în judecată și autoritățile care se ocupă de migrări. Am pierdut săptămâna trecută procesul. Mi-au spus că am plecat din țară cât am fost accidentat.
Mi-am luat gândul de la permisul permanent și de la cetățenia română, cu toate că mi-o doream. E aberant. Nu pot să-l iau decât dacă stau cinci ani în România. Am familie aici, mă simt român, vorbesc mereu cu «La noi, în România e așa, se face așa», mă simt și român, dar nu pot avea actele”, ne-a mai povestit, trist, eroul celor de la Juventus Colentina.
Părinții lui vor veni prima oară în România în luna mai
Deși stă de 9 ani în România, părinții lui n-au apucat să-l viziteze. „N-au fost nici la nuntă, nici când mi s-a născut copilul. Mi-am dus eu soția și fata în Brazilia, dar părinții mei n-au fost aici. Nunta am făcut-o pe grabă, ei erau departe, biletele erau scumpe.
Eu eram atunci la Rapid, unde nu prea se plătea la timp. Dar vor veni în luna mai pentru prima oară. Mă vor vedea și la câteva meciuri”, a mai precizat Walace.
Brazilianul și-a amintit că toate echipele pe la care au trecut au avut probleme. „Albota s-a desființat. FCArgeș a dispărut, dar bine că acum se mișcă în bine lucrurile acolo, Rapid a dispărut, FC Olt s-a desființat. Peste tot au fost probleme financiare, toate echipele s-au desființat. Așa am ajuns la Juventus Colentina, unde mi-am relansat cariera. Am ajuns din Liga 3 în Liga 1.
Tatăl lui a fost fotbalist: „Dacă aveam măcar 10 la sută din talentul lui, eram mare!”
Walace s-a acomodat cu România, cu vremea de aici – „la început mi-a fost greu să mă acomodez cu frigul, dar acum îmi place”, iar cu mâncarea n-a avut probleme.
„La mine, baza e orezul. Dacă am orez cu carne și cu o salată, nu-mi mai trebuie nimic. Eu pot să mănânc la fel toată viața, n-am nicio problemă. Nu sunt pretențios. Voi, românii, sunteți obișnuiți să mâncați diferit de la o zi la alta. Eu n-am nicio problemă dacă mănânc doar orez.
Am mâncat și castraveți murați, și varză murată. Și sarmale. Dacă sunt undeva unde se servesc sarmale, mănânc fără nicio problemă. Dar, dacă nu am la masă, nu mă vait”, s-a mai destăinuit Walace Da Silva.
„Am un frate mai mare, are peste 40 de ani. El n-a jucat fotbal. Tatăl meu, în schimb, a fost un fotbalist foarte bun. A jucat numai la noi, la nivel statal, în Rondônia. Toți mi-au zis: «Dacă aveai măcar 10 la sută din talentul lui, erai mare!». Bunicii nu i-au dat voie să plece în altă parte (n.r. – statul Rondônia e departe, înspre granița cu Bolivia).
N-a ajuns la Sao Paolo sau la Rio de Janeiro, unde ar fi avut șansa să fie remarcat și să-și construiască altfel cariera. Dar era cel mai bun în statul Rondônia. Îl cheamă Valdemiro Da Silva, acum are 70 de ani”, a mai povestit, pentru „Libertatea”, Walace Da Silva.
Walace ne-a dezvăluit că prietenului lui cel mai apropiat este brazilianul Sandro (Sandro Raniere Guimaraes Cordeiro), care e la Benevento, dar, în trecut, a mai evoluat și la Internacional Porto Alegre, Tottenham, Queens Park Rangers, Werst Bromwich și Antalyaspor.
„Sandro e cel mai bun prieten al meu. Ne știm de la juniori. A fost și la nunta mea. În România mi-am făcut mulți prieteni, dar mai apropiat sunt cu Vali Bărbulescu, cu care am fost coleg de cameră la Juventus de la Liga 3 până la Liga 1.
„În iarnă, am avut trei oferte concrete. Și din țară, și de afară. Nu m-am așteptat. Erau foarte bune, din toate punctele de vedere. Și financiar. Dar clubul a zis că are nevoie de mine. Am crezut în proiectul lor și am rămas. Avem șanse să evităm retrogradarea.
Victoria cu Dinamo ne dă încredere, dar, deocamdată, n-am realizat nimic. Sunt cinci echipe care se luptă pentru evitarea retrogradării. Va fi greu. Trebuie să muncim și să fim serioși”, a încheiat Walace Alves Da Silva.
CITEȘTE ȘI:
#salvatipipera | Boom imobiliar de un miliard de euro într-o zonă sufocată: patru “zgârie-nori” și un hotel de 4 stele