În 2026, 5.000 de militari români vor fi angrenați în patru operațiuni, trei grupuri de luptă și cinci misiuni externe, sub mandatele NATO, UE, ONU și OSCE. Operațiunile vor fi în Kosovo, Bosnia și Herțegovina și în Marea Mediterană. Misiunile externe vor fi în Irak, Republica Centrafricană, Sudanul de Sud, India + Pakistan și Republica Moldova. De asemenea, anul acesta armata va participa la Grupul de luptă din Polonia și în Grupurile de luptă din Slovacia și Bulgaria.

Virusul gripal poate avea efecte profunde asupra asupra plămânilor, cu complicații la zile sau săptămâni după episodul acut. Medicul Victor Daniel Miron susține că acesta „are capacitatea de a provoca necroza celulelor tractului respirator, adică le face nefuncționale”. Cu cât virusul ajunge mai jos în plămâni, cu atât riscurile de otite, traheite și pneumonii sunt mai mari. În acest context, așa-numita „super-gripă”, cauzată de tulpina de virus gripal A(H3N2), subclada K, care se răspândește intens în această perioadă, este considerată mai agresivă și are un risc crescut de complicații respiratorii, mai ales la copii, vârstnici și persoane cu boli cronice.

Cancerul poate reapărea la ani buni după un tratament considerat reușit din cauza celulelor neoplazice care au supraviețuit latent în organism. Un material amplu publicat de revista Nature, este completat, pentru Libertatea, de un interviu cu doctorița Roxana Maria Mustață, care susține că „ideea de pacient oncologic vindecat a fost abandonată”.

Compania finlandeză Donut Lab a prezentat CES o baterie solid-state revoluționară, care poate fi încărcată complet în doar cinci minute, informează Electrive.com. Cu această baterie, modelul TS Pro al Verge Motorcycles utilizează un motor integrat în roată, care pare să revoluționeze industria auto. O încărcare de zece minute poate asigura o autonomie de până la 300 de kilometri.

De ce funcționează atât de bine manelele într-o țară care pretinde că aspiră la modernitate, educație și progres? Răspunsurile oferite pentru Libertatea de prof. Șerban Gabriel, antropolog politic, conturează o explicație complexă, situată la intersecția dintre tranziția postcomunistă, stresul cronic, inegalitățile sociale și neurobiologia recompensei.
„Vorbim despre muzica unei societăți care a încetat să mai creadă în viitor”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.