Cum „prăbușește” gripa apărarea plămânilor și crește riscul de infecții severe. Medic: „Afectează celulele respiratorii până la necroză”

Ce se întâmplă, de fapt, în plămâni când facem gripă

Potrivit cercetării realizate de o echipă internațională și publicată într-o revistă științifică de specialitate, infecția gripală severă afectează direct una dintre cele mai importante linii de apărare ale plămânilor. Este vorba despre macrofagele alveolare, celule imunitare care se află pe suprafața țesutului pulmonar și care au rolul de a recunoaște și elimina bacteriile înainte ca acestea să ajungă în sânge.

Cu alte cuvinte, în timpul gripei, în plămâni ajung în număr mare neutrofile, un alt tip de globule albe. Acestea eliberează o substanță de semnalizare care declanșează moartea macrofagelor alveolare. Odată distruse aceste celule, plămânii rămân mult mai vulnerabili în fața bacteriilor, crescând riscul de pneumonie și, în cazuri severe, de sepsis.

Medicul specialist Victor Daniel Miron explică faptul că gripa trebuie privită diferit față de alte viroze respiratorii și de ce este ea diferită de alte viroze.

„Ar trebui să plecăm de la ideea că gripa nu este doar o răceală obișnuită. Virusul gripal, spre deosebire de alte virusuri respiratorii, are capacitatea de a afecta celulele tractului respirator până la necroza acestora, adică le face nefuncționale”, spune medicul.

Cum „coboară” virusul gripal spre plămâni și distruge sistemul imun

Virusul gripal intră în organism pe nas sau gură și începe să se înmulțească treptat, iar mecanismul de apărare al plămânilor este afectat chiar de virus.

„Virusul gripal, spre deosebire de alte virusuri respiratorii, are capacitatea de a afecta celulele tractului respirator până la necroza acestora, adică le face nefuncționale.”

Pe măsură ce virusul se multiplică, „el infectează celulă cu celulă, din tractul respirator superior către tractul respirator inferior. De asta unii pacienți ajung să facă forme mai severe de boală”, explică medicul specialist. Cu cât virusul ajunge mai jos în plămâni, cu atât riscul de complicații crește. Celulele afectate nu mai funcționează normal și nu mai pot proteja organismul de alți germeni.

Mulți pacienți observă că, după gripă, apar alte probleme: otite, traheite, pneumonii. Explicația este simplă. În acest proces, celulele distruse nu mai pot oferi un răspuns imun eficient.

„Pur și simplu distruge tractul respirator, iar răspunsul de apărare nu mai este la fel de eficient pentru protecția ulterioară a omului de alte virusuri sau bacterii”, spune medicul. Practic, gripa lasă în urmă un organism slăbit, iar bacteriile sau alte virusuri profită de acest lucru.

Din acest motiv, spune medicul, după gripă apar frecvent suprainfecții bacteriene sau virale, în special la nivelul plămânilor.

Principalele trei complicații ale gripei: nu sunt toate la fel

Medicul specialist Victor Daniel Miron explică pentru Libertatea faptul că există mai multe tipuri de complicații. Primele sunt produse direct de virus.

„Virusul în sine poate da complicații directe”, explică medicul, referindu-se la pneumonii virale sau afectări ale altor organe.

Alte complicații apar din cauza reacției exagerate a sistemului imunitar: „În gripă se declanșează un răspuns imun foarte intens. Uneori, acest răspuns poate scăpa de sub controlul fiziologic”, spune el.

Acest mecanism este asemănător cu ce s-a văzut și în COVID-19, unde cantități mari de citokine proinflamatorii pot produce leziuni suplimentare, adică organismul produce prea multe substanțe inflamatorii care ajung să facă mai mult rău decât bine.

Iar a treia categorie de complicații este cea a suprainfecțiilor: „După 3–4–5 zile de gripă pot apărea suprainfecții bacteriene”, explică medicul.

De ce pacienții cu boli cronice sunt mai vulnerabili

Gripa este mult mai periculoasă pentru cei care au deja probleme de sănătate, explica medicul specuialist pentru Libertatea.

„Un pacient cu hipertensiune, cu insuficiență cardiacă sau cu boală pulmonară cronică poate să se decompenseze în timpul unei gripe”, spune el. În aceste cazuri, gripa nu creează neapărat o boală nouă, dar agravează una deja existentă.

De aceea, în unele situații speciale, chiar și persoanele vaccinate vor face gripa, dar tabloul clinic al acestora este semnificativ mai ușor: „Prin vaccinare producem anticorpi, dar virusul gripal suferă mutații frecvente. De aceea, vaccinarea ne oferă o protecție parțială”, spune medicul.

Concret, vaccinarea face ca boala să fie mai ușoară și reduce riscul de complicații severe.

Când trebuie mers de urgență la medic după gripă

Medicul subliniază câteva semne clare care impun evaluare medicală rapidă.

„Febra foarte mare, persistentă, care răspunde greu la tratament este un semn de alarmă. La fel, dificultățile de respirație sau tusea care nu permite alimentarea, mai ales la copii”, explică el, iar tratamentul antiviral este esențial.

„Antiviralul pentru gripă este foarte important și trebuie administrat cât mai devreme”, subliniază medicul.

Atât studiul citat de Blick, cât și explicațiile medicilor arată clar că gripa este o boală a întregului organism.

„Gripa nu este doar o boală pulmonară. Este o boală a întregului organism. În formele severe, vorbim de o infecție generalizată, care poate duce la complicații serioase și, din păcate, uneori chiar la deces. Aceste lucruri le știm foarte bine și din alte sezoane”, spune și dr. Adrian Gabriel Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase Matei Balș, pentru Libertatea. De asemenea, medicii trag un semnal de alarmă că gripa va lua amploare odată cu începutul acestui an.

Distrugerea celulelor respiratorii, slăbirea apărării locale a plămânilor și răspunsul imun dezechilibrat explică de ce complicațiile pot apărea chiar și după ce pacientul pare că s-a vindecat. În multe cazuri, adevăratul pericol începe după ce simptomele inițiale dispar.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE