România va trimite până la 5.000 de militari în misiunile și operațiile externe din 2026

Sub patru steaguri, în nouă operații și misiuni 

În 2026, militarii români vor fi angrenați în patru operații și cinci misiuni externe, sub conducerea sau mandatul NATO, UE, ONU și OSCE. Operațiile vor fi KOSOVO FORCE (KFOR), SEA GUARDIAN din Marea Mediterană, EUFOR ALTHEA din Bosnia și Herțegovina și EUNAVFOR MED IRINI. Misiunile externe cu participarea armatei române vor fi NMI (misiunea NATO din Irak), EUTM (misiunea de instruire din Republica Centrafricană), UNMISS (misiunea ONU din Sudanul de Sud), UNMOGIP (misiunea ONU din India și Pakistan) și Misiunea OSCE din Republica Moldova.

De asemenea, anul viitor armata va participa, la fel ca din 2017 și până în prezent, cu personal și tehnică de apărare antiaeriană la Grupul de luptă din Polonia, ca o contribuție la consolidarea posturii pe Flancul Estic al NATO. Din 2024, militarii români sunt prezenți și în Grupurile de luptă din Slovacia și Bulgaria.

„În cadrul forțelor dislocabile la ordin, Ministerul Apărării Naționale asigură contribuții constituite în structuri de nivel subunitate/unitate pentru operațiile NATO și UE din Balcanii de Vest, Capacitatea de dislocare rapidă a UE și Sistemul de gestionare a capabilităților ONU de menținere a păcii”, a menționat MApN, pentru Libertatea.

Efectivul maxim de 5.000 de militari (care include și rezervele) este conform cu „Planul de întrebuințare a forțelor pentru anul 2026”, care a fost aprobat de CSAT.

Președintele decide și informează. Când este nevoie de aprobarea Parlamentului

Participarea armatei la misiuni și operații externe este reglementată prin Legea 121 din 2011, consolidată prin mai multe actualizări. Conform acesteia misiunile și operațiile la care participă armata națională în afara granițelor sunt de cinci feluri: de apărare colectivă în cadrul NATO sau de asigurare a securității statelor membre ale UE, de implementare a măsurilor de asigurare a aliaților, prezență înaintată și descurajare (conform cu deciziile Consiliului Nord-Atlantic și prevederile Tratatului Atlanticului de Nord), de răspuns la crize, de pace, de asistență umanitară.

Numărul de militari este propus de MApN până la 30 iunie a anului în curs pentru anul care urmează, după care este analizat și aprobat de CSAT. Propunerile cuprind și estimarea costurilor aferente, care sunt suportate din bugetul național.

Trimiterea efectivă a membrilor armatei naționale în afara granițelor este aprobată de președintele României, la propunerea prim-ministrului, după consultarea CSAT. Tot președintele trebuie să informeze Parlamentul despre decizie.

Aprobarea Parlamentului este necesară dacă trimiterea de forțe nu se face în baza unui tratat internațional la care România este parte sau la solicitarea unui stat în vederea unei misiuni sau operații neprevăzute în tipurile menționate anterior. 

Observatorii, consilierii, instructorii militari, personalul de stat major și de specialitate, pot fi trimiși de ministrul apărării în misiuni individuale, pentru situații neprevăzute, la solicitarea organizațiilor internaționale cu vocație în domeniul securității sau a unor parteneri strategici. În prealabil ministrul apărării se va consulta cu MAE și va informa CSAT.

Guvernul are obligația să informeze semestrial Parlamentul despre situația forțelor armate trimise în exterior sau ori de câte ori este nevoie.

Militarii români pot fi retrași din misiuni și operațiuni dacă „se schimbă fundamental împrejurările” în care au fost trimiși, cu consultarea aliaților, partenerilor sau organizațiilor internaționale sub egida cărora se desfășoară misiunile și operațiile.

România, „nr. 1” în două forțe UE și națiune-cadru într-un comandament NATO

România deține comanda a două dintre cele nouă operațiuni și misiuni militare sub steagul Uniunii Europene, la care contribuie cu efective și tehnică militară. 

Comandantul EUFOR, forța UE în Bosnia și Herțegovina, cea mai mare operațiune multinațională din Balcanii de Vest desfășurată sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC), este un român, generalul-maior Florin Barbu. În interiorul EUFOR, România comandă și batalionul multinațional, o structură de reacție, care poate interveni, „în funcție de necesități, în sprijinul autorităților din Bosnia și Herțegovina, pentru menținerea unui climat sigur și securizat”. De altfel, România are contribuția cea mai consistentă cu trupe la EUFOR.

De asemenea, generalul de brigadă Claudiu Tamaș conduce EUTM RCA, misiunea UE de instruire a forțelor armate din Republica Centrafricană. Militarii români din EUTM RCA acordă consiliere strategică, prin participarea la planificarea, organizarea și conducerea cursurilor de pregătire pentru militarii din armata centrafricană.

În ceea ce privește NATO, România este națiune-cadru pentru MNC- SE, comandamentul de nivel de corp de armată de la Sibiu și a deținut comenzi rotative la misiuni navale sau aeriene, cum ar fi NATO Baltic Air Policing sau la forța permanentă a NATO de contracarare a minelor maritime în Mediterana (Sea Guardian).

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.