Aici voia Ceauşescu să-şi mute reşedinţa!

In cel de-al treilea episod al serialului Nicolae Ceauşescu, Libertatea vă prezintă una dintre intenţiile fostului lider comunist, rămasă nematerializată, aceea de a-şi construi pe o insulă o altă reşedinţă, renunţând la cea din Primăverii.

Insula de pe Lacul Morii, pe care dictatorul voia să o transforme în reşedinţa sa, adăposteşte astăzi doar câteva ruine ale unor construcţii neterminate. Ceauşescu intenţiona să aducă aici, cu locuinţe cu tot, toată elita comunistă

Inaugurat în 1986, ca încununare a lucrărilor de sistematizare a cursului râului Dâmboviţa, ce traversează Bucureştiul, Lacul Morii, cunoscut şi ca Lacul Ciurel, se întinde pe o suprafaţă de 280 de hectare. “La un moment dat, a vrut să-şi mute reşedinţa (…) A vrut să-şi facă o reşedinţă în zona comunei Roşu, în mijlocul Lacului Roşu, pe o insuliţă”, afirmă Camil Roguski, arhitectul lui Nicolae Ceauşescu, în cartea “Adevăruri interzise”.

Înconjurat de alţi demnitari

Tot conform acestuia, în jur, pe maluri, urmau să fie ridicate vilele unde ar fi stat, în apropierea, dar şi la îndemâna lui Ceauşescu, toţi demnitarii de partid şi de stat. Chiar de foloseşte o altă denumire a lacului, Roguski se referă la cel aflat la “graniţa” cartierelor bucureştene Crângaşi, Giuleşti şi a satului Roşu, ce aparţine de comuna Chiajna. Dacă vii dinspre Giuleşti, găseşti cu greutate străduţa care face legătura cu drumul ce duce către digul lacului. Suspensiile şi bucşăraia oricărei maşini normale sunt puse la grea încercare de poteca plină de praf şi de hârtoape. Chiar de-o zăreşti şi din depărtare, abia când ajungi în apropierea ei, îţi dai seama cam ce paradis putea fi insula Lacului Morii pentru Ceauşescu, care şi-ar fi schimbat astfel reşedinţa “de bază” aflată în cartierul bucureştean Primăverii, pe strada Herăstrău, 50.

Aceasta e vila din cartierul bucureştean Primăverii unde stătea Ceauşescu

Nu sunt bani de reamenajare

Înconjurată de ape ce-ar fi fost păzite de ochi vigilenţi, departe de orice privire indiscretă şi legaţi de mal printr-o alee de acces unde securiştii- paznici ar fi selectat “bobul de neghină” în privinţa musafirilor, insula putea fi reşedinţa perfectă pentru cuplul dictatorial. Acum, doar ruinele unei intrări ce s-ar fi vrut, probabil, monumentale, şi scheletul unei mici clădiri ce seamănă, surprinzător, cu o capelă, mai sunt mărturii ale gloriei ce i se pregătise insuliţei. În rest, doar câţiva oameni şi câini, ce zac pe iarba verdelui de mai, mototoliţi de soare. Insula, ca şi lacul, e în “parohia” sectorului 6 care, în două decenii, nu i-a găsit nici un sens mai bun decât a o lăsa de izbelişte.

“De câţiva ani, primarul Cristian Poteraş caută fonduri pentru amenajarea insulei şi a zonei Lacului Morii. Primăria ar vrea să transforme spaţiul într-o zonă de agrement pentru bucureşteni”, îmi comunică Mirela Buzărin, purtătorul de cuvânt al Primăriei sectorului 6. Până la “identificarea” acestor fonduri, insula va rămâne ca o mireasă abandonată de ginerică tocmai în noaptea nunţii. Şi loc de plajă pentru oameni şi câini.

L-a sfătuit pe Dej să aprobe transferul unui fotbalist de la Rapid la Ştiinţa Cluj

Un episod aproape hazliu e povestit de Paul Sfetcu, fostul şef de cabinet al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul României comuniste până în martie 1965, în cartea lui, “13 ani în anticamera lui Dej”.

Ceauşescu (dreapta), pe vremea când era în umbra lui Gheorghiu-Dej (al doilea din dreapta)

La începutul anilor 60, Gheorghe Gheorghiu-Dej, primul secretar al Partidului Muncitoresc Român (redenumit, după 1965, PCR), se afla în Cluj. Nicolae Ceauşescu îl însoţea în calitate de secretar al CC al PMR.

«Să ni-l daţi pe Popescu»

Paul Sfetcu, şeful de cabinet al lui Dej, povesteşte cum, în timpul unei întâlniri cu studenţii clujeni, Dej îi întreabă dacă au vreo neumulţumire. În locul cine ştie cărei doleanţe legate de cazare, de mâncare sau de bani, Dej e pus în faţa unei cereri neprevăzute: “Să ni-l daţi pe Popescu! Pe Popescu îl vrem!”, scrie Sfetcu. “Nedumerit, Dej s-a întors spre Ceauşescu. «Care Popescu? Şi pentru ce?». Răspunsul a fost că e vorba de un jucător de fotbal şi că e bine să li se satisfacă cererile”, povesteşte Sfetcu. “Al vostru e Popescu!”, a spus atunci Dej, hotărât să facă impresie bună în rândul studenţilor ardeleni. O altă voce a cerut după aceea şi transferul lui Gheorghe Constantin, de la CCA (actuala Steaua Bucureşti), dar, conform lui Sfetcu, Ceauşescu s-a opus, fiind un fan al echipei militare.

«Medicul echipei m-a cerut»

Contactat de Libertatea, “obiectul” transferului de atunci, Octavian Popescu (72 de ani), fost internaţional şi jucător al echipelor Rapid, Ştiinţa Cluj şi Dinamo Bucureşti, ne-a confirmat întâmplarea, dar cu câteva precizări.

“Eu ajunsesem la Cluj în toamna lui 1959, unde intrasem la facultate fără să ştie nimeni. Cei de la Ştiinţa mă voiau în echipă, dar Ioan Stoian, zis Bulan, preşedintele de atunci al Rapidului, nici nu voia să audă să-mi semneze actele de transfer, aşa că nu aveam drept de joc. Dej a fost în Cluj prin martie 1960. Mulţi doreau să-i pună «pe tapet» situaţia lor, însă ba nu îndrăzneau, ba n-aveau ocazia. Dar seara, Dej a ieşit la plimbare pe stradă, cu suita. Şi-atunci, inimosul doctor Mircea Ionette, medicul de la Ştiinţa, înconjurat de un grup de studenţi, s-a băgat în faţa lui Dej şi m-a cerut: «Să ni-l daţi pe Popescu, că-i de-al nostru şi avem mare nevoie de el la echipă». A doua zi aveam documentele gata semnate şi drept de joc”, ne-a declarat, nostalgic, fostul fotbalist Octavin Popescu.

«Autobiografia lui Ceauşescu» la Cannes

Regizorul Andrei Ujică (59 de ani) va fi prezent la celebrul Festival de film de la Cannes, ce se va desfăşura în perioada 12- 23 mai, cu producţia documentară “Autobiografia lui Ceauşescu”. Pelicula a fost aleasă să fie prezentată, în premieră mondială, în “Selecţia Oficială” a marelui eveniment cinematografic. Filmul are la bază o selecţie de aproximativ 200 de ore de înregistrări oficiale cu fostul dictator, în diferite ipostaze, aflate în arhiva TVR şi în Arhiva Naţională de Filme. Producţia este partea a treia a seriei începute cu “Videograme dintr- o revoluţie” şi continuată cu “Out of the present” – o trilogie a comunismului de care Ujică s-a despărţit emigrând în Germania, dar care a continuat să-l bântuie. “Dacă, printr- un miracol istoric şi biologic, Ceauşescu ar fi mai trăit azi, ceva îmi spune că ar fi înţeles filmul meu”, a declarat Ujică pentru site-ul www.hotnews.ro.

Citeşte şi:

Ceauşescu urma să fie mumificat ca Lenin

Nicolae Ceauşescu tânjea să se plimbe cu tramvaiul

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE