Cuprins:
Partidul GERB a obţinut 26% din voturi, devansând liberalii pro-europeni din CC/BD (15%) şi naţionaliştii pro-ruşi din Renaştere (13%), conform sondajelor exit-poll.
Rezultatele alegerilor
Alegerile recente au avut un rezultat similar cu cele din iunie, iar schimbarea anticipată în 2020, când Sofia a fost zguduită de proteste anticorupţie, s-a estompat.
„Oamenii vor un guvern, stabilitate, securitate”, a declarat Borisov în ziua votului, întinzând o mână restului clasei politice. Într-un Parlament extrem de fragmentat, cu 7-9 partide reprezentate, formarea unei majorităţi rămâne o provocare.
Fostul premier liberal Kiril Petkov, cunoscut pentru lupta sa împotriva corupţiei, a refuzat să colaboreze cu Borisov, pe care îl consideră un veteran politic cu o imagine pătată.
Singura consolare a acestui scurtin, notează AFP, este rata de participare de 35%, uşor mai mare decât cea de 34% înregistrată în urmă cu cinci luni.
Situaţia politică incertă
Sondajele de opinie arată că peste 60% dintre bulgari consideră situaţia „extrem de îngrijorătoare”.
În această criză politică fără precedent din 1989, partidul Vazrajdane (Renaştere) îşi consolidează poziţia în peisajul politic bulgar. „Bulgaria trebuie să rămână o ţară independentă, fără interferenţe străine„, a declarat preşedintele formaţiunii, Kostadin Kostadinov, referindu-se la Bruxelles şi Washington.
Vazrajdane, foarte activ în campanie, şi-a sporit popularitatea prin adoptarea unei legi împotriva „propagandei” LGBTQ+ în şcoli, inspirată din Rusia.
„Influenţa lui Vazrajdane creşte până la punctul în care partidul devine un potenţial partener pentru GERB”, a comentat Dobromir Jivkov, director al institutului Market Links, pentru AFP.
Există posibilitatea formării unor coaliții
Borisov a deschis uşa unei posibile alianţe cu Vazrajdane, dar a recunoscut că „partenerii săi de la Bruxelles şi Washington nu ar permite” acest scenariu.
De la invazia rusă a Ucrainei, Borisov s-a poziţionat clar împotriva Moscovei, dar o posibilă victorie a lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane ar putea schimba situaţia, conform analiştilor.
Alegerea candidatului republican şi „indulgenţa sa faţă de păcatele corupţiei” ar putea facilita o coaliţie între GERB şi fostul magnat Delian Peevski, vizat de sancţiuni americane şi britanice.
Delian Peevski, deputat de 44 de ani, a creat o fracţiune dizidentă în cadrul Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS), partidul minorităţii musulmane, care a obţinut aproape 10% din voturi, depăşind aşteptările.
Voturile unor bulgari au fost cumpărate
Manipularea electorală, o practică endemică în Bulgaria, a fost anticipată de presă. Procuratura a lansat sute de investigaţii înainte de alegeri, iar peste 70 de persoane suspectate de cumpărare de voturi au fost arestate, în special în regiunile cu un puternic electorat DPS.
Criza politică a suspendat reformele anticorupţie şi tranziţia energetică, compromiţând plata miliardelor de euro din fondurile europene. Situaţia a amânat aderarea la zona euro şi la spaţiul Schengen.
Costul organizării celor şapte alegeri se ridică la peste 300 de milioane de euro.