Aşa arată în interior Monumentul Eroilor

Astăzi sărbătorim Ziua Eroilor, ziua de cinstire a celor care s-au jertfit pentru existenţa şi neatârnarea acestui popor. Libertatea a pătruns, în premieră după reamenajarea Monumentului Eroilor din Parcul Carol, din Bucureşti, în rotonda interioară.

Lumina blândă, difuză, mă îndeamnă să merg cu paşi moi, sfioşi, de teamă să nu strivesc armonia locului. Sunt, practic, primul intrus ce vede, după aproape 30 de ani, interiorul Monumentului Eroilor din Parcul Carol I, edificiu inaugurat în decembrie 1963. Şi primul care îl vede după reamenajarea făcută de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor. În mijloc, unde odată era depus sicriul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, fostul lider comunist, tronează grupul statuar “Pe aici nu se trece”, înfăţişându-i pe Regele Ferdinand şi zeiţa Nike, zeiţa victoriei în mitologia greacă, operă din anul 1924 a sculptorului Ioan Iordănescu.

Înainte a fost Palatul Artelor

S-a dorit, astfel, readucerea statuii pe amplasamentul ei iniţial, exact pe locul pe care-l ocupa în cadrul fostului Palat al Artelor, ce exista aici înainte de ridicarea monumentului. În cele 14 alveole, dintre care unele erau folosite în perioada comunistă ca loc de veci pentru câteva dintre vârfurile conducerii partidului şi statului din anii 50- 60, sunt ecrane pe care pot fi urmărite filme documentare cu felul în care se cinstesc eroii neamului la noi, dar şi în alte ţări.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Urmează să fie deschis publicului

Totul face parte din cadrul unui proiect început în anul 2006, “Memorialul Eroilor Neamului”, care a mai inclus reamplasarea, la 25 noiembrie 2006, a Mormântului Ostaşului Necunoscut pe locul iniţial, cel din 1923, modificarea esplanadei, înălţarea catargelor şi construirea fântânilor arteziene. La încheierea lucrărilor proiectului, este posibil ca şi rotonda interioară să fie redată publicului, aşa cum era cândva. Până atunci, astăzi, începând cu ora 12.00, eroii neamului vor fi cinstiţi prin ceremoniile militare şi religioase prilejuite de “Ziua Eroilor”.

fotografii: Cati Priţulescu

Eroul Necunoscut, ales de un orfan de război

Mormântul e străjuit de o flacără care arde zi şi noapte

Sub impulsul modelelor occidentale, în 1921 se punea şi în România problema desemnării unui “Erou Necunoscut”, ca simbol unic de omagiere a jertfelor naţionale.

Prin hotărârea unei comisii speciale, la 5 mai 1923 s-a stabilit exhumarea a zece eroi necunoscuţi din diferite localităţi. Apoi s-a trecut la găsirea unui orfan de război, elev în clasa I a unuia dintre liceele militare, cu media cea mai bună la învăţământ, care a trebuit să aleagă doar unul dintre cei zece eroi. Cel mai bun orfan de război a fost desemnat Amilcar Săndulescu, din clasa I a Liceului Militar D.A. Sturdza din Craiova.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Adus în Bucureşti pe 17 mai 1923

Până pe 13 mai, toate sicriele au ajuns la Mărăşeşti. După Te-Deum a urmat momentul cel mare. “M-am dus înaintea celor zece sicrie tremurând şi stăteam la îndoială pe care să pun mîna. Dar, deodată, m-am dus la sicriul al patrulea. Îndemnat de conştiinţă, am pus mâna pe el. În momentul acela, un mare fior mi-a străbătut tot sufletul şi mi-au venit pe buze cuvintele: «Acesta este tatăl meu». Îngenunchind, m-am rugat: Doamne, Dumnezeul meu, ai în pază pe toţi eroii neamului, ai şi pe tatăl meu”, şi-a amintit Amilcar Săndulescu.

Joi, 17 mai 1923, Eroul Necunoscut îşi găsea liniştea veşnică în Parcul Carol, străjuit de o flacără care arde zi şi noapte la capul lui.(Florian Bichir)

Urmărește-ne pe Google News