„Asta e casa noastră. Bunicii și strămoșii noștri sunt îngropați aici. Dacă vin rușii, noi ne vom lupta”. Reportaj The Guardian pe linia frontului din sudul Ucrainei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În Cionhar, un drapel albastru-galben marchează unde se termină țara și unde începe Crimeea, care obișnuia să fie o parte integrală din Ucraina. O benzinărie în mijlocul unui câmp de stufăriș și o mică întindere de apă stau între ucraineni și trupele rusești mobilizate de Putin, se arată într-un reportaj publicat de ziarul britanic The Guardian.
Cuprins:
- Un teritoriu între teritoriile ocupate din Donbas și Crimeea
- O țară înconjurată pe toate fronturile de trupele Rusiei
- O invazie „foarte probabilă”, avertizează președintele Joe Biden
- Ultima anexare, un dezastru economic pentru Cionhar
- „Noi ne îndreptăm spre UE și NATO. Rusia este blocată în trecutul ei sovietic”
„Nu este prima oară când peninsula a fost ocupată. Crimeea a văzut multe războaie”, spune Mykola Chekman pentru jurnaliștii The Guardian, în timp ce arată cu degetul spre podul care leagă Ucraina de Crimeea, acum controlată de Rusia.
Chekman lucrează ca fotograf pentru armata ucraineană. Acum privește cu binocliul spre granița rusă din vârful unui turn dințat. Înainte de anexare, aici obișnuia să fie o cafenea turistică cu aspect medieval. Acum e bază a forțelor ucrainene, care stau la pândă după inamicul invizibil de dincolo de laguna invadată momentan doar de rațe.
Clădirea abandonată este situată teoretic în limitele comunei Cionhar din regiunea sudică Herson, umbrită permanent de Crimeea.
Dacă la granița estică separatiștii aruncă adesea grenade și mai trag din când în când focuri de artilerie spre trupele guvernamentale ucrainene, o liniște apăsătoare domnește în schimb peste frontiera de la Cionhar.
Un grup de civili coboară dintr-o dubă albă și traversează frontiera la picior, trăgând după ei câteva trollere mici. În ciuda aparenței de normalitate, Kievul nu vrea să riște, așa că trupele guvernamentale stau non-stop de pază în tranșeele consolidate cu paleți de lemn de la marginea Crimeei.
Pentru moment, doar niște buruieni aduse de vântul siberian invadează Cionharul.
Un teritoriu între teritoriile ocupate din Donbas și Crimeea
În turnul fostei cafenele se ajunge doar pășind cu grijă pe scările primejdioase, care duc la o platformă de observație. Agățată de turn este o hartă liniară a Crimeei, iar la parter un graffiti anunță că „Putin e un ticălos”. În apropiere e un brad, iar în spatele său stă pitit un transportator militar blindat tip BTR.
Putin visează un coridor între teritoriile ocupate din Donbas și Crimea. Nu-l vom lăsa. Suntem pregătiți pentru orice ar putea fi, inclusiv un atac.Ivan Arefiev, ofițer în armata Ucrainei:
Există puține semne evidente ale prezenței militare rusești de-a lungul frontierei apatică de lângă marea Azov. După lăsarea întunericului, soldații pot să audă vuietul tancurilor inamice care se ascund în spatele unei pădurici. Dar, chiar și fără aceste semne nocturne ale primejdiei, adevărul e că o invazie a Kremlinului e o amenințare extrem de reală pentru soldații mobilizați în Cionhar.
Cu peste 100.000 de soldați ruși lângă granițele sale naționale, Ucraina este acum complet înconjurată. Singurele frontiere sigure sunt cele cu Polonia și România.
O țară înconjurată pe toate fronturile de trupele Rusiei
În sud, forțele ruse ar putea să invadeze dinspre Crimeea, înainte de a parcurge cei 250 de kilometri de litoral până în Donbas, cucerind în drum marele porturi și orașe industriale ucrainene Mariupol și Berdeansk.
În est, tancurile rusești ar putea avansa peste graniță spre orașul Harkiv, nimicind pur și simplu linia de contact dintre separatiști și armata Ucrainei.
Iar în vest, soldații ruși pândesc chiar din Transnistria, la o aruncătură de băț de ultimul port ucrainean din Odessa.
Lucrurile nu stau mai bine nici la granița de nord a țării. Kremlinul a mutat trupe, avioane și artilerie pentru a se pregăti pentru așa-zise exerciții militare pe scară largă în Belarus. În realitate, în țara vecină au ajuns numeroase lansatoare de rachete și un sistem antirachetă pe care-l doar 200 de kilometri îl separă de Kiev.
Până acum, discuțiile purtate cu Rusia nu au dus nicăieri și asta pentru că Moscova solicită, printre altele, și retragerea din NATO a României, Bulgariei și Poloniei.
O invazie „foarte probabilă”, avertizează președintele Joe Biden
Toate aceste manevre i-au determinat pe Aliați să concluzioneze că o invazie este iminentă ori „foarte probabilă” în Ucraina.
„În prezent, trupele rusești mobilizate în jurul granițelor noastre sunt suficiente pentru a lansa un atac prompt, care ar duce la pierderi semnificative. Însă rușii nu au suficiente forțe pentru a câștiga”, explică Serhii Kuzan, directorul Centrul Ucrainean de Securitate și Cooperare.
Ucraina are 216.000 de soldați și 400.000 de rezerviști militari, rezerve de rachete sol-aer, dar și noi arme antitanc livrate în ultima săptămână de către Marea Britanie.
De asemenea, ucrainenii au minat coasta mării Azov și au instalat un sistem de rachete antinavă, pentru a se asigura că un asalt amfibiu ar aduce pierderi însemnate Rusiei.
În mijlocul acestei situații sumbre, doar animalele sălbatice sparg pentru moment liniștea asurzitoare din Cionhar.
Ultima anexare, un dezastru economic pentru Cionhar
Cum autoritățile au interzis vânătoarea în zonă, stufărișul este doldora de rațe, iepuri și fazani. „Când am ajuns aici la 5 dimineața, am văzut chiar și o vulpe”, zice Chekman.
Pentru localnici, anexarea din 2015 a peninsulei a fost un dezastru. Cionhar era odată un loc de oprire de-a lungul căii ferate care mergea la Sevastopol. În sezonul estival, mii de mașini cu turiști traversau zilnic comuna în drum spre stațiunile din Crimeea.
„Locul ăsta este acum capăt de drum”, se plânge Veaceslav, un localnic care vinde ocheana și chefal în piața de pește amenajată chiar la marginea drumului din Cionhar.
Vecinul Valeriu vinde cafea și spune că viața era mai bună pe vremurile Uniunii Sovietice. „Pe atunci puteai să cumperi un parizer cu opt ruble”, explică Valeriu.
Anexarea regiunii Herson ar rezolva criza de apă potabilă din Crimeea. Până-n 2014, un canal sovietic lung de 400 de kilometri obișnuia să lege peninsula de râul Nipru. Însă, după invazia rusească, ucrainenii au construit un baraj pentru a bloca canalul ce alimenta atât consumatorii, cât și câmpurile agricole din Crimeea.
În 2021, Crimeea a trecut printr-o secetă extremă.
Apărarea acestui canal este o prioritate strategică pentru Ucraina. Un singur soldat ucrainean era vizibil săptămâna trecută la capătul acestui canal. Era cu un ciobănesc german și o pușcă Kalașnikov.
„Noi ne îndreptăm spre UE și NATO. Rusia este blocată în trecutul ei sovietic”
La punctul de trecere al frontierei din Cionhar, soldații dorm în barăci încălzite de o sobă pe lemne și dezbat declarația recentă a lui Putin, care a argumentat că rușii și ucrainenii sunt un singur popor. „Noi ne îndreptăm spre UE și NATO. Rusia este blocată în trecutul ei sovietic. Eu mă lupt pentru ca familia mea să trăiască într-o țară liberă”, spune locotenentul Petru Ianchenko.
Militarul spune că rușii nu au ce căuta în Donbas ori în Crimeea, ba ar trebui să cedeze și regiunea sudică Kuban, locuită istoric de cazacii de dincolo de strâmtoarea Kerci. „Este teritoriul nostru”, zice hotărât Ianchenko.
La prima vedere, șansele ca peninsula să se reîntoarcă vreodată în mâinile ucrainenilor par slabe. Însă Chekman insistă că acest teritoriu a fost disputat de multe puteri de-a lungul secolelor. Istoria sângeroasă a regiunii nu e niciodată prea departe. În Cionhar, un monument în formă de ac îi comemorează pe soldații sovietici morți aici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Dincolo de frontieră e un alt monument dedicat celor care lansau, în același război, artilerie spre avioanele Germaniei și României.
În 1941, soldații naziști au ajuns în această comună și au anihilat întreaga populație evreiască înainte de a ocupa timp de doi ani Crimeea. Apoi, armata sovietică a reușit să elibereze zona de naziști, iar Ucraina a redevenit o republică a Uniunii Sovietice.
Putin pare că socotește actul prin care Ucraina și-a câștigat independența în 1991 drept o eroare istorică, asemenea aspirațiilor occidentale pe care le au liderii de la Kiev, scriu jurnaliștii britanici. Însă încercarea de a readuce Ucraina sub papucul Moscovei ar putea să fie mai dificilă decât crede Vladimir Putin.
„Rusia nu poate decât să ne amenințe. Dar asta e casa noastră. Bunicii și strămoșii noștri sunt îngropați aici. Dacă vin rușii, noi ne vom lupta. Îi vom ucide ca pe vite”, spune Alex Luniov, un sergent în forțele navale ale Ucrainei.
