Cum și-a motivat procurorul general cererea de renunțare la titlul de doctor: verificările îl afectează la imagine și la salariu. MEN face comparația cu hoțul care nu ar fi judecat dacă ar da înapoi bunurile furate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Bogdan Licu a solicitat Curții de Apel București, pe 12 noiembrie 2018, când era adjunct al procurorului general al României, să ia act de faptul că renunţă de bunăvoie la titlul ştiinţific de doctor în științe militare și informații.
Cuprins:
Licu încerca astfel să evite un eventual verdict oficial de plagiat.
El a cerut, în acțiunea depusă la Curtea de Apel București, atât retragerea titlului de doctor, de către Ministerul Educației. Până la judecarea acestei cereri, Licu a solicitat instanței să decidă suspendarea verificărilor tezei lui de doctorat.
Bogdan Licu, acum procuror general interimar, nu a obținut câștig de cauză în niciuna dintre solicitări. Cererea de suspendare a verificărilor a fost respinsă încă din 27 decembrie 2018. În urmă cu două zile, pe 18 septembrie 2019, judecătorii i-au respins și cererea de retragere a titlului de doctor. Niciuna dintre decizii nu este însă definitivă
Motivele invocate de Bogdan Licu în cererea de suspendare depusă la instanță are câteva puncte inedite.
1. Licu e procuror, o profesie bazată pe cercetare penală, dar consideră că propria cercetare, fie și pe plan intelectual, îl stânjenește!
Procuror fiind, o astfel de cercetare îmi îngrădește accesul la o funcție de conducere în cadrul Ministerului PublicBogdan Licu, în motivarea cerererii sale:
2. El spune că, nefiind profesor, doctoratul nu se activează.
Procurorul general al României se apără spunând:
„Obținerea titlului de doctor într-un anumit domeniu nu îmi acordă în mod automat un grad didactic în învățământul superior sau gradul de cercetător științific, ci îmi creează numai vocația de a ocupa o astfel de funcție, dacă sunt întrunite însă și alte condiții. În consecință, normele de etică profesională universitară sau normele de bună-conduită în cercetare-dezvoltare nu-mi sunt aplicabile. Nu dețin și nu am deținut niciodată vreo funcție didactică sau de cercetare”.
3. El susţine că, dacă posibilul său plagiat este investigat, ar trebuie ”periate” toate lucrările științifice din România.
„Plagiatul, care reprezintă o abatere de la buna conduită în cercetare-dezvoltare, nu mai poate fi cercetată de CNATDCU, ci numai pe calea acțiunii în plagiat”, susține Bogdan Licu.
„Dacă am accepta contrariul, am ajunge în situația ca azi să poată fi analizate toate tezele de doctorat susținute de-a lungul timpului în România, ceea ce ar fi absurd în condițiile în care prima teză de doctorat a fost susținută în anul 1905”, argumentează Licu în cererea sa depusă la instanță.
Licu invocă „grave prejudicii de imagine, dar și materiale”
Despre titlul de doctor obținut în 2011, Bogdan Licu spune că „nu a reprezentat decât o formă de pregătire profesională continuă”.
El a cerut instanţei să ia act de faptul că declanșarea, ”în mod nelegal”, a procedurii de verificare împotriva sa de către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) îi aduce ”grave prejudicii, nu numai de imagine, dar și materiale”.
Procuror fiind, o astfel de cercetare îmi îngrădește accesul la o funcție de conducere în cadrul Ministerului Public, întrucât una dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un candidat la o astfel de funcție este aceea de a avea o conduită morală ireproșabilă, or în situația în care asupra mea ar plana suspiciuni de nerespectare a standardelor de etică profesională, această condiție nu este îndeplinită.Bogdan Licu:
Procurorul general al României explică şi în ce ar consta prejudiciul material pe care l-ar suferi. El „este reprezentat de diferența dintre indemnizația unui procuror cu funcție de execuție și unul cu funcție de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.
MEN: „E ca și cum s-ar permite autorului unui furt să scape nepedepsit”
Reprezentantul Ministerului Educației la procesul lui Bogdan Licu le-a spus judecătorilor că admiterea unei cereri de renunțare la titlul de doctor obținut în baza unei lucrări despre care există suspiciuni de plagiat e similară cu situația în care, într-un caz penal, un hoț ar rămâne nepedepsit dacă restituie bunurile furate.
„Efectul care va fi provocat de posibilitatea ca autorul unui plagiat să renunțe singur la rezultatul acțiunilor sale va fi contrar interesului protejării dreptului de proprietate al autorului operei. Este ca și cum s-ar permite autorului unui furt oarecare să scape nepedepsit prin simplul fapt al abandonării bunurilor furate”, a susținut în proces reprezentantul Ministerului Educaţiei Naționale (MEN).
Pe 27 decembrie 2018, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea lui Bogdan Licu, de suspendare a verificărilor tezei lui de doctorat, pe motiv că solicitarea este neîntemeiată întrucât reclamantul nu a făcut dovada existenţei unei pagube iminente.
Reclamantul susține că prejudiciul material produs este reprezentat de diferența dintre indemnizația unui procuror cu funcție de execuție și unul cu funcție de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă ICCJ. Curtea constată însă că un astfel de prejudiciu invocat de reclamant nu îndeplinește condiția caracterului previzibil. Ocuparea unei funcției de conducere de către reclamant nu are un caracter de certitudine, nefiind automată, ci depinde de rezultatul concursului organizat în acest sens. Hotarârea 5531/2018 a Curţii de Apel Bucureşti:
Licu a făcut recurs la decizia privind suspendarea verificărilor, iar dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Primul termen al procesului a fost stabilit pe 24 octombrie.
Pe 18 septembrie, instanța i-a respins lui Bogdan Licu și cererea ca ministrul Educaţiei să emită un ordin de revocare a titlului său de doctor. Bogdan Licu a contestat și această decizie, iar recursul urmează să se judece tot la ICCJ.
Bogdan Licu este din 28 aprilie 2019 procuror general interimar al României, funcție în care a fost delegat de Secţia pentru procurori a CSM, după ce mandatul lui Augustin Lazăr la conducerea Parchetului General s-a încheiat pe 27 aprilie și până atunci postul nu a fost ocupat prin concurs.
