În cel mai îngrijorător moment pentru România, există 5 motive de optimism, fundamentate științific, în al doilea val al pandemiei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Donald G. McNeill jr, jurnalist de ştiinţă la The New York Times, specializat în epidemii, scrie un amplu articol despre motivele pentru care, în ciuda numărului crescând de cazuri din valul doi al pandemiei de COVID-19, avem motive să fim optimişti.
Cuprins:
- 1. Acum ştim ce-avem de făcut. Lecţiile învăţate salvează vieţi
- De ce a scăzut rata mortalității?
- 2. Se poate supravieţui iernii. Posibilitatea unei epidemii “gemene” este mai puţin probabilă
- 3. Promisiunea anticorpilor monoclonali
- Anticorpii monoclonali ar putea funcționa și ca un vaccin
- 4. Scepticismul legat de vaccinare ar putea să dispară
- Mamele din Pakistan și-au înfruntat soții și și-au dus copiii să-i vaccineze
- 5. Revenirea economică va fi rapidă, iar apoi trebuie să găsim soluţii pentru ca o altă pandemie să nu se mai întâmple
Numărul total al deceselor COVID-19 la finalul pandemiei va depinde de cum ne purtăm cu toţii de-acum înainte şi cât de repede vor fi disponibile inovaţiile medicale.
1. Acum ştim ce-avem de făcut. Lecţiile învăţate salvează vieţi
SUA stau deja mult mai bine decât stăteau în timpul gripei spaniole - cea mai mare pandemie care a lovit Statele Unite până în acest moment - şi una cu care deseori este comparată pandemia actuală.
Aceasta a început în prima parte din 1918 şi nu a dispărut complet până în 1920, când s-a atins imunitatea colectivă, cu costul a 675.000 de vieţi.
Populaţia ţării atunci era de 103 milioane de locuitori, astfel că, astăzi, costul în vieţi umane ar fi de două milioane ca să echivaleze cu pierderile de atunci.
Pandemiile nu se încheie abrupt, ele se micşorează treptat. CDC estimează că aproape 10% din populaţia SUA a fost deja infectată. Pe măsură ce această cifră creşte şi oamenii vor începe să primească vaccinuri, transmisia ar trebui să încetinească.
Fiecare supravieţuitor COVID şi fiecare om care primeşte vaccinul va fi o verigă ruptă în lanţurile transmisiilor.
Au fost cazuri rare când oamenii s-au infectat de două ori - acest lucru se întâmplă chiar şi cu varicela. Însă oamenii de ştiinţă presupun că aproape toţi cei care-şi vor reveni din COVID-19 nu vor putea lua sau transmite virusul, pentru cel puţin câteva luni.
În primăvară, nu vom fi cu totul în siguranţă, dar probabil vom fi mai în siguranţă decât acum.
De ce a scăzut rata mortalității?
Între timp, pe măsură ce pandemia merge înainte, procentul oamenilor infectaţi care mor din cauza virusului a scăzut. Sunt mai multe motive.
Vârsta medie la care o persoană este infectată este cu aproape 30 de ani mai mică decât în martie. Studenţii pot să fie nesăbuiţi, scrie NYT, dar puţini seniori americani mai sunt.
Azilele au devenit mai bune la a-şi proteja saloanele. Ratele mortalităţii raportată la populaţia azilelor în statele lovite de virus la finalul verii este de doar un sfert din rata mortalităţii din statele din Sud şi Nord-Est afectate primele de pandemie.
Intervenţii simple precum folosirea pulsoximetrelor detectează pneumonia înainte să pună viaţa în pericol.
<strong>Steroizi precum dexametazona au scăzut cu o treime mortalitatea la pacienţii spitalizaţi.</strong>
În secţiile de terapie intensivă, poziţionarea pacienţilor pe stomac şi amânarea folosirii ventilatoarelor ajută de asemenea.
Fiecare lecţie învăţată salvează vieţi.
2. Se poate supravieţui iernii. Posibilitatea unei epidemii “gemene” este mai puţin probabilă
Mai este o veste de bun augur: Deşi în primăvară experţii în sănătate se temeau că un sezon rău de gripă ar putea face ca mii de pacienţi să ajungă în spitale, toţi în competiţie pentru ventilatoare şi atenţia medicilor, acum posibilitatea unei “epidemii gemene” de coronavirus şi gripă sezonieră pare mai puţin probabilă.
Gripa ajunge, de obicei, în Statele Unite în fiecare an, adusă de călători din emisfera sudică, după ce se încheie iarna acolo.
Dar anul acesta, sezonul de gripă a fost aproape inexistent - pentru că oamenii se distanţau social şi, în unele ţări, purtau măşti. În SUA, vaccinurile antigripale au fost disponibile mai devreme decât de obicei, aşa că mulţi americani se grăbesc să primească vaccinul.
Dacă gripa va veni, aceste vaccinuri şi măştile ar trebui să o oprească.
3. Promisiunea anticorpilor monoclonali
O altă intervenţie care ar putea face diferenţa sunt anticorpii monoclonali. În urmă cu două săptămâni, cei mai mulţi dintre noi nu ştiam ce sunt aceştia. Acum, preşedintele Trump se referă la ei ca fiind “leacul său minune” şi - chiar dacă Trump este sau nu vindecat - anticorpii monoclonali sunt acum celebri.
Atenţia primită ar putea să accelereze studiile clinice, care fuseseră întârziate.
(Mulţi pacienţi au refuzat să fie voluntari, pentru că nu voiau să rişte să primească un placebo când puteau în schimb să primească plasmă convalescență, cum promovase Trump în august.).
Dar experţii cred că anticorpii s-ar putea dovedi mult mai eficienţi decât plasma.
Anul trecut, în Republica Democrată Congo, cocktailurile de anticorpi monoclonali s-au dovedit 90% eficiente în salvarea vieţilor celor infectaţi cu Ebola.
Dar această abordare are propriile limitări. Se crede că terapia va funcţiona doar administrată curând după infecţie. Iar anticorpii monoclonali sunt greu de produs şi scumpi, cel puţin în acest moment.
Dacă tratamentul devine popular, cererea va depăşi rapid oferta, forţând decidenţii din sănătate să facă alegeri dificile.
Anticorpii monoclonali ar putea funcționa și ca un vaccin
Testele preliminare pe animale şi oameni mai sugerează că o doză - care reprezintă doar o fracţiune din cât a primit Donald Trump în tratamentul său - poate proteja o persoană neinfectată împotriva virusului.
Dacă această descoperire va fi confirmată de cercetare, anticorpii ar putea fi folosiţi ca un vaccin rapid, al cărui efect ar dura în jur de o lună, dar ar oferi o “punte” crucială până la sosirea de alte vaccinuri.
Un astfel de tratament ar putea proteja oamenii la cel mai mare risc, precum angajaţii din spitale sau zile. Sau, într-o strategie a “vaccinării în inel”, anticorpii ar putea fi daţi contactelor directe, care stau în aceeaşi casă cu cazurile cunoscute. Vaccinarea în inel a fost strategia prin care a fost învinsă variola.
Dar numărul de doze va fi iniţial limitat, iar alegerea de a folosi anticorpii în prevenţie, în locul tratamentului, ar putea fi nerecomandată de specialiştii în etica medicală.
4. Scepticismul legat de vaccinare ar putea să dispară
Unii oficiali din sănătate se tem că atunci când va veni vaccinul, mulţi americani vor fi ezita să şi-l facă.
Într-adevăr, aproape jumătate din populaţia SUA a mărturisit în sondaje că ar avea îndoieli. Totuşi, cred că ezitarea s-ar putea disipa, dacă nu apar mari probleme legate de siguranță după ce vor fi vaccinaţi primele câteva milioane de americani.
Ultima dată când ţara a traversat un astfel de moment a fost în anii ‘50, când a devenit disponibil vaccinul pentru poliomielită.
Ani la rândul, părinţii se temuseră de virus, după ce au văzut copii din întreaga lume murind sau dobândind o dizabilitate din cauza acestei boli. Când vaccinul Salk a devenit disponibil în 1955 - şi apoi în anii ‘60, când a fost înlocuit de vaccinul Sabin - americanii au stat la coadă să-l primească.
Cererea mare pentru vaccinul împotriva poliomielitei a supraviețuit şi îngrozitorului incident Cutter din 1955, când un lot defect de vaccinuri din laboratoarele Cutter, din California, a paralizat parţial 260 de copii şi a omorât 10.
Mamele din Pakistan și-au înfruntat soții și și-au dus copiii să-i vaccineze
Am văzut o tendinţă similară, scriind despre campaniile de eradicare a poliomielitei în Pakistan şi Nigeria. Când o boală face ravagii într-o populaţie, ezitarea privind vaccinarea se prăbuşeşte.
Chiar şi în faţa zvonurilor persistente că vaccinarea polio le-ar putea face fiicele infertile, mamele din Parkistan, care văzuseră alţi copii schilodiţi şi-au sfidat soţii şi imamii şi şi-au dus copiii să fie vaccinaţi.
Chiar şi în zonele cele mai rezistente la vaccinare, precum cele controlate de talibanii pakistanezi sau de Boko Haram, campaniile de vaccinare au atras părinţii, creând “tabere de sănătate”, care ofereau 12 vaccinuri, cel împotriva poliomielitei fiind doar unul dintre ele.
Niciun vaccin nu este 100% sigur. “Cel mai eficient vaccin poate avea cel mai mare risc, dacă stimulează sistemul imun destul să producă riscul de boală autoimună”, spune dr. George d. Yancopoulos, imunolog şi fondator al Regeneron Pharmaceuticals. “Va fi de nevoie de calcule de tip risc-beneficiu”.
Dar alternativa la a fi vaccinat este de a risca 1 din 100 şanse de deces, precum şi ameninţări greu de cuantificat încă legate de boli cardiovasculare, de afectarea plămânului sau a creierului în urma infecţiei cu noul coronavirus.
Ca să nu mai vorbim de perspectiva de a nu te putea întoarce la muncă, de a nu-ţi putea trimite copiii la şcoală ani de zile, de a nu putea mânca într-un restaurant sau zbura într-un avion sau merge într-un cinematograf fără sentimente din spectrul anxietăţii.
5. Revenirea economică va fi rapidă, iar apoi trebuie să găsim soluţii pentru ca o altă pandemie să nu se mai întâmple
Mulţi economişti cred că SUA îşi va reveni rapid pe plan economic, la fel ca după primele două războaie mondiale, nu ca în perioadele ce-au urmat crizelor financiare din 1929 şi 2008.
După ce-a învins virusul, China are din nou o economie în creştere.
Între timp, Congresul trebuie să găsească modalităţi prin care să se asigure că milioanele de oameni care au rămas fără loc de muncă nu sunt evacuaţi şi nu rămân fără alimente.
Iar, după ce pandemia va lua sfârşit, mai rămâne o misiune: să ne asigurăm că acest lucru nu se va mai întâmpla din nou. Trebuie să căutăm în natură virusurile care sunt cel mai probabil să ne infecteze şi să cheltuim miliardele de dolari necesare pentru a crea vaccinuri şi dezvolta anticorpi împotriva lor. Ca data viitoare să fim pregătiţi.
