Cercetători de la Oxford: Să nu recomandăm vaccinul AstraZeneca vârstnicilor înseamnă să riscăm viețile celor mai vulnerabili
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În Europa, organismele de reglementare şi-au exprimat puncte de vedere contradictorii în ceea ce priveşte recomandarea vaccinului Oxford AstraZeneca la oamenii în vârstă. Într-un editorial pentru The Conversation, Julian Savulescu şi Jonathan Pugh, cercetători la Oxford, pledează pentru folosirea vaccinului AstraZeneca şi la persoanele de peste 55 de ani.
- În Marea Britanie, vaccinul a fost aprobat pentru toţi adulţii, dar în Franţa, Germania, Suedia, Austria, vaccinul este administrat doar celor cu cu vârste până în 65 de ani.
- Polonia îl recomandă doar pentru cei mai tineri de 60 de ani.
- Italia, la fel ca România, merge un pas mai departe şi îl recomandă doar celor cu vârste între 18 şi 55 de ani.
- Miercuri, 8 februarie, experții OMS au anunțat însă că susțin administrarea serului AstraZeneca inclusiv la persoanele de peste 65 de ani, deoarece nu ar prezenta riscuri pentru această grupă de vârstă.
Este etică aprobarea unui vaccin atunci când acesta este sigur şi eficient. În esenţă, ezitarea de a aproba serul AstraZeneca la vârstnici se bazează strict pe dubii legate de eficienţa sa.
Grija nu este că există date care să arate că vaccinul este ineficient la vârstnici, ci că nu sunt suficiente dovezi care să demonstreze eficienţa la acest grup de vârstă, scriu Săvulescu şi Pugh.
Provocarea stă în cum gestionăm gradul de incertitudine privind eficienţa vaccinului, având în vedere cercetările disponibile până în prezent.
Un raport arată că doar 660 dintre participanţii la testarea vaccinului AstraZeneca aveau vârste de peste 65 de ani şi că, în această grupă de vârstă, au fost doar două cazuri de COVID.
Din cauza numărului redus de participanţi de peste 65 de ani, autorii studiului au concluzionat că nu poate fi încă determinată eficienţa vaccinului la vârstnici.
Prin comparaţie, studiul privind vaccinul Pfizer/BioNTech a inclus aproape 38.000 de participanţi, iar 16.000 dintre ei aveau peste 55 de ani.
Există şi date privind gradul în care vaccinul AstraZeneca generează un răspuns imun. Un studiu care a analizat dacă vaccinul provoacă un răspuns imun a înrolat 560 de participanţi, dintre care 400 cu vârsta peste 55 de ani.
Studiile clinice de fază timpurie au arătat că vaccinul declanşează un răspuns imun similar în toate grupele de vârstă, după a doua doză. Chiar dacă acest lucru nu dovedeşte că vaccinul va preveni boala simptomatică, sugerează că vaccinul are un efect important şi la vârstnici, arată Săvulescu şi Pugh.
Un dezacord etic, nu neapărat științific
Lipsa acordului dacă vaccinul să fie sau nu recomandat şi vârstnicilor reprezintă mai degrabă o problemă etică, decât una ştiinţifică, atrag atenția autorii editorialului: mai exact, care este standardul de dovezi de care avem nevoie ca să stabilim eficienţa unui vaccin, înainte de a-l folosi într-o pandemie?
Cu cât vor fi disponibile mai multe dovezi ştiinţifice, cu atât mai mare va fi certitudinea cu care organismele de reglementare vor putea spune ce vaccin funcţionează şi ce strategii de distribuţie ar maximiza beneficiile pentru sănătatea publică. Dar colectatul dovezilor ia timp. Iar în pandemie, timpul înseamnă vieţi.
Calcule legate de salvarea vieților
Să ne uităm la următoarele statistici disponibile public. Potrivit datelor de la Biroul naţional de statistică, din 28 noiembrie 2020 până la 1 ianuarie 2021, în Marea Britanie au fost 14.633 de decese legate de COVID.
Doar 1.351 dintre aceste decese au fost la grupul de vârstă 20-64; 13.280 au fost la oameni peste 65 de ani.
Imaginaţi-vă cum ar fi fost dacă Marea Britanie ar fi putut vaccina toţi oamenii cu vârste între 20 şi 64 de ani înainte de 28 noiembrie 2020, cu un vaccin care ar fi avut o eficienţă de 95%. Şi să presupunem că prevenirea infecţiilor cu coronavirusul ar fi fost suficientă pentru a evita toate decesele de mai sus. În acest scenariu, vaccinul ar fi evitat 1.283 de decese în grupul de vârstă 20-64 de ani.
Acum, să presupunem că i-am fi vaccinat şi pe toţi cei cu vârsta peste 65 de ani cu acest vaccin, dar că existau date-limitate privind eficienţa lui la această grupă de vârstă.
Iată un element crucial: ca să salveze acelaşi număr de vieţi (1.293) la cei peste 65 de ani, vaccinul ar trebui să aibă o eficienţă de doar 10% în această grupă de vârstă, dată fiind înalta rată a mortalităţii la vârstnici.
Iată încă un exemplu. Un studiu recent sugerează că riscul mediu de deces la un om de 60-64 ani infectat cu coronavirus este de 0,46%. Pentru o persoană de 80 ani sau mai mult, riscul este de 8,3%. Din nou, să presupunem, generos, că un vaccin ar avea o eficienţă de 90-95% în grupul de vârstă 60-64.
Asta înseamnă că, la fiecare 1.000 de oameni vaccinaţi din acest grup care s-ar infecta, vaccinul ar salva 4,3 vieţi. Cât de eficient ar trebui să fie un vaccin la cei cu vârsta 80 plus ca să salveze acelaşi număr de vieţi? 5,2%.
Săvulescu şi Pugh argumentează pe cifre ipotetice, ei nu sugerează că eficienţa vaccinului AstaZeneca la vârstnici ar fi aşa scăzută, nici că organismele de reglementare ar trebui să aprobe un vaccin dacă ar fi atât de ineficient ca acesta imaginar.
OMS stipulează o eficienţă minimă de 50% la vaccinurile împotriva COVID-19.
Însă aceste exemple arată, pur şi simplu, cât de important este să luăm în calcul limitările eficienţei (sau ale dovezilor privind eficienţa) în relaţie cu riscul real de mortalitate cu care se confruntă oamenii în absenţa unui vaccin.
Un vaccin cu o eficienţă limitată ar fi problematic dacă ar opri oamenii din accesarea altor intervenţii disponibile, mai eficiente. Dar, în prezent, stocurile de alte vaccinuri sunt prea mici, iar evaluarea eficienţei la vârstnici este în plină derulare (cu alte cuvinte, nici nu putem concluziona că AstraZeneca va fi puţin eficient la vârstnici).
Între timp, toţi cei cu vârsta peste 65 de ani au un risc exponenţial de deces în cazul infecţiei cu noul coronavirus. În absenţa altor intervenţii profilactice eficiente, chiar și un vaccin cu o eficienţă mult mai scăzută la grupurile de vârstă înaintată poate să salveze numeroase vieţi.
