Coaliția analizează scăderea salariilor cu 10% în toată administrația de stat pentru 2026

Cum se va aplica reducerea

Mai exact, în instituțiile care au trecut deja prin procese de restructurare, precum Camera Deputaților sau Senatul, autoritățile negociează scăderea pe ordonatori de credite, astfel încât reducerile să poată fi făcute din investiții sau din achizițiile de birotică și mobilier.

În schimb, la instituțiile nereformate se pune accentul pe reducerea cu 10% a salariilor angajaților, argumentul fiind că cheltuielile cu salariile sunt cele mai mari, conform surselor.

Negocierile vin în contextul problemelor bugetare pe care le are România.

Presiuni la Cultură, tentative la Senat

Libertatea a scris recent că șefii instituțiilor de Cultură pun presiune pe angajați să își ia concedii fără plată în ultimele două luni ale anului.

Concomitent, la Senat s-a transmis neoficial angajaților că salariile vor fi reduse cu încă 10% în acest an, dar conducerea a cerut clarificări de la Ministerul Finanțelor.

Nu s-a luat nicio decizie oficială privin noile tăieri de la Senat, dar angajații sunt revoltați de idee, acuzând că nu există nicio bază legală pentru o astfel de măsură.

Reducerile din administrația centrală ar trebui să se facă în paralel cu cele din administrația locală, fiind condiție pusă de UDMR.

Recomandări

Atacurile ordonate de Donald Trump au ucis pescari și șoferi, nu lideri de cartel. O anchetă AP dezvăluie adevărul loviturilor SUA în Venezuela

Scandal pe reforma administrației

Reforma administrației locale bate însă pasul pe loc, existând mari divergențe între partide.

Premierul Ilie Bolojan cere concedierea a 13.000 de angajați din administrația locală, adică 10% din numărul de angajați efectiv, sau 40% din numărul total de posturi.

PSD se opune și a venit cu propuneri alternative: reducerea a 30% din numărul total de posturi, dar nu mai mult de 20% din numărul efectiv de salariați, pentru a nu pune pe butuci primăriile.

România are 115.000 de angajați în ministere și administrația centrală, conform Ziarului Financiar.

Deficit imens

Certurile din coaliție vin din necesitatea reducerii deficitului bugetar, adică a diferenței dintre veniturile și cheltuielile statului.

Anul trecut, România avea un deficit agreat cu Comisia Europeană de 5% din Produsul Intern Brut (PIB) dar Guvernul Ciolacu a terminat anul cu 9,3%, în contextul în care a fost an electoral.

În acest an, Guvernul a majorat taxele, cele mai importante fiind creșterea TVA de la 19% la 21% și majorarea accizelor.

Pentru acest an, noua țintă era de 7%, dar cu tot cu majorarea de taxe, Guvernul a cerut și a obținut de la Comisia Europeană o creștere la 8,4% a deficitului.

Pentru anul viitor, reducerea trebuie să continue, astfel încât deficitul să scadă la 6%, în timp ce cresc cheltuielile militare.

Analiștii previzionează o nouă majorare a TVA

Consultantul fiscal Alexandra Smedoiu, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România, a declarat recent că este probabilă majorarea TVA de la 21% la 24%, conform Digi24. România a mai avut această cotă între 2010 și 2016.

Libertatea a scris în septembrie că partidele din coaliție analiza majorarea TVA de la 21% la 23%, dar ministrul finanțelor Alexandru Nazare a negat vehement.

În schimb, premierul Ilie Bolojan a fost mai nuanțat: acesta a susținut în mai multe rânduri că nu se ia în calcul majorarea, dacă se merge mai departe cu reformele.

Însă, momentan, reformele nu înaintează, iar statul nu reușește să își scadă cheltuielile de funcționare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.