Confruntări armate intense la granița dintre Armenia și Azerbaidjan. Erevanul anunță 49 de morți și cere ajutorul Rusiei

Armenia a acuzat Azerbaidjanul marți dimineață că a folosit dronele și artileria pentru a lansa un bombardament puternic împotriva pozițiilor sale militare, în direcția orașelor Goris, Sotk şi Jermuk.

Oficialii de la Erevan au susținut chiar că trupele azere „încearcă să avanseze” în interiorul teritoriului armean. Potrivit informațiilor oficiale, cel puțin 49 de militari armeni au murit în acest atac, scrie Le Monde.

De partea cealaltă, Azerbaidjanul a asigurat că acțiunile sale au fost „de natură strict locală, vizând ținte militare” și că au răspuns unor provocări.

Partea azeră a acuzat Armenia de „acte subversive pe scară largă” în apropierea districtelor Dashkasan, Kelbajar şi Lachin de la graniţă, adăugând că poziţiile armatei sale „au fost atacate, inclusiv cu mortiere de tranşee”, scrie AFP, citată de Agerpres.

„Există victime în rândul militarilor (azeri)”, a afirmat Ministerul azer al Apărării, fără a da cifre.

Guvernul de la Erevan a declarat că va invoca un acord de cooperare cu Rusia – care are o misiune de menținere a păcii cu 2.000 de militari în zonă – pentru a primi asistență, potrivit Interfax. Premierul armean Nikol Pashinyan a anunțat că a vorbit pe această temă cu președintele rus Vladimir Putin.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Doar că Rusia se află într-o poziție complicată în Ucraina. Oficialii armeni au legat ciocnirile de la graniță de invazia Rusiei în Ucraina și au subliniat că presa pro-guvernamentală azeră încearcă să discrediteze contingentul rus de menținere a păcii din Nagorno-Karabah, scrie The Moscow Times.

Războiul din Ucraina a alimentat zvonurile potrivit cărora Rusia și-ar fi retras cel puțin o parte din forțele de menținere a păcii pentru a le mobiliza în Ucraina.

Pashinyan i-a sunat de asemenea pe președintele francez Emmanuel Macron și pe secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, pentru a discuta situația, scrie The Guardian.

Blinken a îndemnat la încetarea imediată a ostilităților. „Statele Unite sunt profund îngrijorate de relatările privind atacurile de-a lungul graniței dintre Armenia și Azerbaidjan, inclusiv de atacurile împotriva așezărilor și infrastructurii civile din interiorul Armeniei”, a declarat Blinken.

„Așa cum am precizat de mult timp, nu poate exista o soluție militară la acest conflict. Îndemnăm la încetarea imediată a oricăror ostilități militare”, a spus șeful diplomației americane.

Confruntările din ultimele 24 de ore reprezintă doar ultimul episod al unui vechi conflict cu 30.000 de morți pornit de cele două țări din cauza Nagorno-Karabah – o enclavă recunoscută la nivel internațional drept teritoriu al Azerbaidjanului, dar cu o numeroasă populație armeană.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

După prăbușirea Uniunii Sovietice, regiunea, susținută de Armenia, și-a declarat independența față de Azerbaidjan. Războiul sângeros care a urmat s-a încheiat în 1994.

Azerbaidjanul, care este sprijinit de Turcia, a recâștigat aceste teritorii în timpul recentului conflict din 2020, soldat cu 6.500 de morți, care s-a încheiat cu un armistițiu mediat de Rusia și cu mii de locuitori care s-au întors în casele din care fugiseră.

De atunci, liderii Armeniei și Azerbaidjanului s-au întâlnit de mai multe ori pentru a negocia un tratat menit să stabilească o pace durabilă.

Schimburi frecvente de focuri de armă au fost raportate de-a lungul graniţei comune de la sfârşitul războiului. Săptămâna trecută, Armenia a acuzat Azerbaidjanul de uciderea unuia dintre soldaţii săi, într-un alt schimb de focuri la frontieră.

Urmărește-ne pe Google News