Corespondență de la Berlin din a doua zi a invaziei ruse în Ucraina. Rețineri la sancțiuni, dar declarații ferme: „Putin nu va câștiga”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Germania și Italia, țări dependente de gazul rusesc, s-au opus sancțiunilor de a exclude Rusia din sistemul interbancar SWIFT și de a îi interzice exportul de gaze naturale, alături de alte state ca Ungaria, Cipru. Cu toate acestea, declarațiile miniștrilor germani sunt ferme la adresa „războiului lui Putin” și dau asigurări că acesta nu va câștiga.
Cuprins:
- „Sfârșitul naivității”
- Sancțiuni mai dure, dar există încă rețineri
- Pregătiri pentru primirea refugiaților
- Fără livrări de arme, dar alături de aliați în eventuale misiuni militare
- Titlurile zilei în presa germană
- Annalena Baerbock: „Președinte Putin, nu veți putea distruge acest vis niciodată”
- Olaf Scholz: „Suntem fermi și acționăm împreună. În asta constă puterea noastră, ca democrații libere”
„Astăzi, ne-am trezit într-o altă lume” a spus Annalena Baerbock, ministrul de externe a Germaniei, în prima ei declarație din dimineața zilei de 24 februarie, după noaptea în care trupele rusești au atacat Ucraina.
Baerbock tocmai ieșise de la o întâlnire cu celula de criză a guvernului federal - una dintre numeroasele întâlniri de urgență care s-au desfășurat la Berlin ieri, în prima zi a invaziei ruse. Și cancelarul Scholz, dar și ministrul de interne Nancy Faeser și alți demnitari au făcut, pe parcursul zilei, declarații în fața camerelor. Cu toate acestea, observa ieri jurnalista Sarah Frühauf, de la postul public ARD, „au rămas mai multe întrebări decât răspunsuri”. Lumea politică germană era încă „în stare de șoc”.
„Sfârșitul naivității”
Astăzi, 25 februarie, Susanne Beyer vorbește în SPIEGEL despre „sfârșitul naivității” politicienilor germani, care intră în a doua zi de război în Europa „cu remușcări”. Ieri, li se putea citi pe chip șocul, dar o mare parte din declarații arată și „decizia de a nu mai fi naivi”.
Annalena Baerbock a declarat că a fost „mințită cu sânge rece” de omologul său rus, Serghei Lavrov. Și cancelarul Scholz, care a trezit după vizita sa la Moscova speranța unei soluții amiabile, a recunoscut că eforturile sale au fost în van.
Vicecancelarul Robert Habeck (Partidul Verzilor) a admis că Vestul s-a înșelat în privința lui Putin: „Privind în urmă, dacă ne uităm la textele lui Putin din vara trecută, dacă punem cap la cap discursurile lui, trebuie să admitem că Vestul, Europa și Germania au fost prea naive”.
Fostul ministru al apărării din partea CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer, și-a făcut mai clară autocritica: „Sunt atât de furioasă pe noi pentru acest eșec istoric. După Georgia, Crimeea și Donbas, nu am făcut niciun fel de pregătiri care să îl descurajeze cu adevărat pe Putin".
Calea diplomației - pe care Germania a mizat cel mai mult - a eșuat. Ce urmează? Cele mai importante reacții de până acum ne pot da câteva indicii.
Sancțiuni mai dure, dar există încă rețineri
„Vom impune noi sancțiuni dure împotriva Rusiei încă de astăzi” a anunțat ieri cancelarul Scholz, referindu-se la pachetul stabilit ieri seară la Bruxelles de cele 27 de state UE.
Acest pachet nu include însă excluderea Rusiei din sistemul SWIFT și nici interzicerea exporturilor de gaze naturale. Germania fiind dependentă de gazul rusesc, s-au opus acestei măsuri.
Ministrul federal de finanțe, Christian Lindner (FDP), a declarat într-o emisiune transmisă joi seară de postul public ARD că Germania nu exclude opțiunea ieșirii Rusiei din sistemul SWIFT, dacă această măsură este dorită „la nivel european și transatlantic”. „Toate opțiunile sunt pe masă”, a subliniat el, avertizând totodată că acest pas implică „un mare risc” ca Germania să nu mai fie alimentată cu gaz și materii prime.
Cât de dependent e sectorul energetic german de Rusia a devenit foarte clar din declarațiile de ieri ale ministrului economiei, Robert Habeck (Partidul Verzilor): 55% din livrările de gaze, 50% din cele de cărbune și 35% din cantitatea de petrol importat provin din Rusia. Habeck a anunțat și o serie de măsuri rapide pentru a înlătura această dependență.
Germania a anunțat încă de marți, 22 februarie, cu două zile înaintea invaziei, că a oprit procesul de certificare al controversatului gazoduct Nord Stream 2.
Pregătiri pentru primirea refugiaților
Germania se pregătește totodată să primească refugiați din Ucraina și plănuiește să folosească o procedură simplificată pentru a le oferi adăpost, care să elimine necesitatea unei cereri de azil. E vorba despre statutul de „adăpost temporar”, introdus în legea germană în timpul războaielor iugoslave din anii ’90.
Pentru a folosi acest paragraf, e nevoie însă ca Consiliul Uniunii Europene să stabilească oficial că există un „aflux de refugiați” în UE.
Ucrainenii pot intra deja fără viză în Germania.
Ministrul de interne Nancy Faeser (SPD) a declarat într-o întâlnire cu miniștrii de interne ai landurilor că se așteaptă ca o mare parte din refugiați să ajungă într-o primă fază în țările vecine ca Polonia, România, Slovacia sau Ungaria.
„Urmărim îndeaproape dacă vor exista fluxuri de refugiați către țările vecine”, a declarat ea, menționând că în cazul în care acestea vor apărea, „vom oferi sprijin masiv țărilor afectate - în special vecinei noastre, Polonia”.
Fără livrări de arme, dar alături de aliați în eventuale misiuni militare
Ambasadorul ucrainean la Berlin, Andrij Melnyk, și-a reînnoit ieri apelul prin care cere Germaniei să livreze arme țării sale, subliniind că „este un război de anihilare și nu este doar un război împotriva Ucrainei, ci împotriva întregii lumi libere”.
Vicecancelarul Robert Habeck (Partidul Verzilor) a declarat însă că Germania nu va livra arme Ucrainei.
Și Ministerul Apărării își păstrează poziția și refuză livrarea de arme către Ucraina. Însă în privința unei misiuni a armatei germane alături de aliați, ministrul federal al apărării, Christine Lambrecht (SPD), a afirmat că Germania este un partener de încredere care va răspunde „oricărei solicitări”.
Ea a respins totodată afirmațiile șefului armatei germane, Alfons Mais, care a criticat în termeni duri neglijarea pregătirii operaţionale a Bundeswehr, în urma politicilor de economisire din ultimii ani.
Tot ieri, Pentagonul a anunțat că va trimite 7.000 de soldați americani în Germania „pentru a-i asigura pe aliaţii NATO, pentru a descuraja agresiunea rusă şi pentru a fi pregătiţi să sprijine o serie de cerinţe în regiune. Ne aşteptăm să plece în zilele următoare”, conform g4media.
Titlurile zilei în presa germană
În a doua zi a invaziei ruse în Ucraina, războiul pornit de Putin ocupă prima pagină a principalelor cotidiene din Germania. Se scrie pe larg despre atacurile armatei ruse și despre declarațiile de solidaritate cu Kievul ale șefilor de stat și de guvern din întreaga lume. Imaginile surprind mai ales situația disperată din Ucraina.
Principalele titluri de azi, 25 februarie (sursa):
- Bild: Sângele lui Putin! Șeful de la Kremlin face măcel în Europa
- Frankfurter Allgemeine Zeitung: Rusia invadează Ucraina
- Handelsblatt: Războiul lui Putin
- Süddeutsche Zeitung: Război în Europa
- Tagesspiegel: Rusia invadează Ucraina
- taz: Război în Europa
- Die Welt: Încotro duce o asemenea nebunie
Cele mai importante discursuri de până acum au venit din partea ministrului de externe, Annalena Baerbock, și a cancelarului Olaf Scholz, care s-a adresat ieri națiunii într-un discurs televizat în jurul orei 18, aducând o doză de fermitate care a lipsit pe parcursul zilei.
Annalena Baerbock: „Președinte Putin, nu veți putea distruge acest vis niciodată”
„În ultimele luni, nu am scutit niciun efort pentru a găsi o soluție pașnică la criza rusească. Rusia nu a răspuns la ofertele noastre de negociere”, a menționat Annalena Baerbock în declarația ei.
„În această dimineață suntem cu toții uluiți, dar nu neajutorați”, a adăugat ea.
Într-un apel emoționant, ea i s-a adresat direct președintelui Putin, subliniind că acesta „nu va putea distruge niciodată” visul și speranțele poporului ucrainean de a trăi în pace și democrație.
La finalul discursului său, Baerbock a mai spus că sancțiunile împotriva Rusiei, creșterea prețurilor și scăderea burselor vor avea repercusiuni asupra Germaniei. „Nu ne-am ales această situație. Dar nu putem și nu vrem să o evităm. Pacea europeană din ultimele decenii este baza pentru o viață pașnică și prosperă. Dacă nu acționăm decisiv pentru a o apăra acum, vom plăti un preț și mai mare”.
Olaf Scholz: „Suntem fermi și acționăm împreună. În asta constă puterea noastră, ca democrații libere”
„Asistăm în prezent la începutul unui război cum nu am mai trăit în Europa de mai bine de 75 de ani”, a spus cancelarul german în discursul său. „Este o încercare de a muta forțat granițele în interiorul Europei, poate chiar de a șterge de pe harta lumii o țară întreagă”.
Prin acest atac, Vladimir Putin încearcă să dea timpul înapoi. „Dar nu există nicio cale de întoarcere în secolul XIX, când marile puteri luau decizii pe deasupra capetelor țărilor mai mici. Și nici în vremurile Războiului Rece, când superputerile împărțeau lumea între ele prin zone de influență”.
Scholz a menționat că în vizita sa la Moscova l-a avertizat pe Putin în privința războiului și că făcând acest pas, va provoca daune grave țării și poporului rus. Dar Putin a ignorat încercările sale diplomatice. „Acest război este războiul lui Putin”, a subliniat Olaf Scholz. „El singur - și nu poporul rus - a luat decizia de a începe acest război. Doar el poartă toată răspunderea”.
Scholz l-a avertizat totodată pe Putin în cazul în care acesta ar planifica atacuri asupra altor țări. Aliații vestici sunt „uniți în decizia de a împiedica acest lucru prin toate mijloacele de care dispunem”.
„Putin nu ar trebui să subestimeze hotărârea fermă a NATO de a-și apăra toți membrii”. Acest lucru se aplică „mai ales partenerilor noștri NATO din țările baltice, din Polonia, din România, din Bulgaria și din Slovacia - fără șovăială”.
„Suntem fermi și acționăm împreună. În asta constă puterea noastră, ca democrații libere. Putin nu va câștiga”.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre Razboiul din Ucraina
