Două românce, în topul MIT al celor mai inovatori tineri sub 35 de ani. Ideile lor au uimit lumea

MIT, una dintre cele mai prestigioase universități din lume, a recunoscut inovația Marianei Popescu în dezvoltarea structurilor cu amprente ecologice minime, construite în timp record și la costuri reduse, relatează site-ul technologyreview.com.

De profesie arhitect, Mariana Popescu (foto) a dezvoltat un proces și o serie de instrumente prin care tricotajele sunt transformate în cofraje sau matrițe complexe pentru realizarea structurilor din beton.

Prin inovația ei, planurile de construcție personalizate pot fi realizate mai rapid, având și o amprentă de carbon redusă, conform digi24.

Dacă chiar vrei să construieşti nişte structuri bune, care să folosească mai puţine materiale, ajungi la nişte geometrii complicate, de multe ori dublu-curbate sau care au alte trăsături ce sunt dificil de obţinut în matriţe.

Mariana Popescu, românca nominalizată în topul MIT „35 under 35”

Prin metoda tradițională folosită de constructori, elemente din lemn sau de spumă poliuretanică sunt aplicate pe un eșafodaj greu pentru a obține matrițe sau cofraje în care se toarnă apoi beton. Aceste procedeu poate dura mai multe luni și limitează formele care pot fi folosite.

Recomandări

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

Mariana Popescu a dat exemplul unui pulover și susține că materialele textile sunt perfecte pentru a fi găurite și pliate în orice fel. Astfel, pot fi obținute forme 3D complicate, la mare căutare de către arhitecții moderni.

Românca inclusă în topul MIT al celor mai inovatori tineri sub 35 de ani a realizat un algoritm informatic ce transformă automat o schiță arhitecturală într-o matriță textilă. Aceasta poate fi tricotată de mașini industriale în câteva ore. Rezultatul este un cofraj ușor și flexibil.

The resulting mold is lightweight and flexible. Popescu, with the rest of her team, developed a system that uses steel cables to hold the mold in place while concrete is poured over it.

De asemenea, Mariana Popescu și echipa cu care lucrează au creat și un sistem care folosește cabluri din oțel pentru a menține matrița în poziția optimă în timp ce se toarnă beton.

Potrivit technologyreview.com, inovația Marianei Popescu este o metodă eficientă și ecologică pentru a construi structuri cu o amprentă ecologică minimă, în timp record și la costuri reduse. De asemenea, are potenţialul de a scurta perioada necesară pentru construcţia de structuri uşoare, rezistente, la preţuri reduse în zone precum taberele de refugiaţi, teatrele de operaţiuni militare şi regiunile afectate de dezastre naturale.

Recomandări

Ascensiunea lui Călin Georgescu, analizată de mai mulți experți: „Social media te convinge rapid, în câteva zile, dar fără profunzime”

Raluca Ada Popa a dezvoltat o metodă de a proteja datele chiar dacă hackerii au pătruns în sistemul informatic

Raluca Ada Popa (foto), de la Universitatea Berkeley din California, a dezvoltat mai multe sisteme de criptare a datelor care oferă un nivel de protecție care nu poate fi asigurat de firewall.

Chiar dacă hackerii reușesc să „spargă” sistemul informatic, aceștia nu au cum să decripteze datele.

Raluca Ada Popa susține că tehnicile ei permit sistemelor informatice să funcționeze ca și cum „ar fi fost legate de ochi”. Acestea sunt capabile să lucreze cu datele fără a le „vedea” efectiv – ceea ce deschide câmpul de securitate cibernetică pentru o serie de noi aplicații.

Cea mai recentă inovație a româncei este „Helen”, ce este folosită de spitale pentru a partaja informațiile din fișa medicală a unui pacient, fără a compromite confidențialitatea informațiilor.

Un alt sistem numit „Opaque” asigură sistemele hardware împotriva software-ului potențial compromis și este acum utilizat de companii precum IBM.

sursă foto: technologyreview.com

Urmărește-ne pe Google News