Pentru că violonistul Nicolae Samu (49 de ani) a pătruns de aproape 30 de ani în lumea artiştilor de lux, a căror măiestrie este căutată la multe dintre evenimentele mondene.
Familia – una de vechi muzicieni – i-a pus vioara în mână de la trei ani, iar Dumnezeu a făcut restul, dăruindu-i talentul. Elev al Liceului de Muzică din Braşov, oraşul natal, la nouă ani vedea deja Parisul, ca membru a diferite ansambluri muzicale de elită.
“Am tot plecat în Occident în anii 70 şi respiram fascinat libertatea, şi artistică, şi umană de acolo. Mi-am dat seama că asta e ceea ce îmi doresc şi eu, inclusiv pentru progresul meu ca artist”, mărturiseşte, astăzi, violonistul.
În 1979, la nici 20 de ani, decide să rămână în Occident. De 25 de ani e stabilit la Cannes, în Franţa. Locul faimosului festival de film, al milionarilor şi vedetelor venite să se bronzeze şi să se bucure de viaţă pe Coasta de Azur. Nicolae Samu a devenit, în timp, unul dintre artiştii preferaţi ai acestora.
Dacă-l întrebi pentru care celebrităţi a cântat, ezită câteva secunde, apoi râde: “Alege tu una, pentru că acolo vine aproape orice vedetă din lume. Michael Jackson, Robert De Niro, Elizabeth Taylor, Elton John, Phil Collins sunt primii care-mi vin în minte”.
Iar personalităţi ca Tina Turner, Diana Ross, Donna Summer, Barry White, Charles Aznavour, Yves Montand şi alţii i-au solicitat colaborarea pentru piesele şi albumele lor. La toamnă, Samu va lansa în Franţa un album special, “De lEst a lOuest” (“De la Est la Vest”), un fel de esenţă a muzicii cântate de el în cei 30 de ani trăiţi în Occident.
Nu mai zboară cu avionul
Nicolae Samu poate primi mii, ba chiar zeci de mii de euro pentru un concert privat. A renunţat, însă, la cele ce implică deplasarea cu avionul, din cauza unui incident.
“Mergeam în SUA, spre Las Vegas, să cânt pentru unul dintre patronii marelui hotel MGM. Avionul a trecut prin Triunghiul Bermudelor. Ceva ciudat s-a întâmplat şi totul a luat-o razna. Eram siguri că ne vom prăbuşi. Aproape toţi pasagerii şi-au spus ultima rugăciune. Şi brusc, după un sfert de oră de coşmar, totul s-a liniştit”. De atunci, nu se mai înalţă de la pământ decât prin muzică.