„Este mare nevoie de preoți care să fie cu adevărat cinstiți” - apelul unui preot român
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Din Scandinavia, de acolo unde slujește, fără bani, românilor plecați din țară, preotul Gabriel Bodescu spune că milioanele de compatrioți de-ai noștri, din România și din străinătate, merită să fie slujiți în biserici de oameni integri.
Cuprins:
- Povestea altui preot, părintele Cucuzel
- Botez la biserica ortodoxă din Tårs
- „Mulți suntem între două lumi”
- „«Domnule, noi nu suntem sclavii nimănui». După aceea și-a cerut scuze”
- „Mă, voi ați găsit doar preoții răi?”
- „Ce ai să faci dacă te întorci?”
- Cea mai frumoasă poartă către viața care n-a început încă
Sudor în Danemarca, Gabriel a trebuit să facă Facultatea de Teologie, ca să poată deveni preot. Dar ca să se înscrie la facultate, trebuia să promoveze Bacalaureatul.
Trei ani la rând și-a luat concediu și a mers în România ca să dea examenul. În fiecare an se pregătea la una dintre materiile care i se păreau mai dificile: matematică, română și fizică. În al treilea an a ales chimia în locul fizicii și a făcut meditații cu un profesor din Galați. „Am zis: «Doamne, Tu m-ai băgat în asta, Tu trebuie să mă scoți». Și de fiecare dată Dumnezeu mi-a dat putere să învăț”.
În 2020, după ce a luat examenul de Bacalaureat, s-a înscris la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, la Departamentul pentru Învățământ de la distanță. Erau 100 de studenți în anul lui, jumătate români din diaspora, care intrau la cursurile online din Spania, Italia sau America.
<strong>Atunci, părintele Gabriel a învățat să slujească la prima mănăstire ortodoxă românească din Scandinavia, în orașul Ikast, din mijlocul Danemarcei. „Acolo a fost perioada mea de practică”. Astăzi, părintele în vârstă de 40 de ani slujește tot în Danemarca, este preotul comunității de români din </strong><a href="https://www.libertatea.ro/stiri/reportaj-reteaua-invizibila-a-preotilor-romani-voluntari-din-diaspora-in-nordul-danemarcei-preotul-tine-duminica-slujbele-ortodoxe-iar-in-timpul-saptamanii-sudeaza-turbine-eoliene-marine-4580880" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong>Skagen.</strong></a>
Povestea altui preot, părintele Cucuzel
Cel mai bun prieten al lui Gabriel Bodescu este părintele Dragoș Cucuzel, de la biserica ortodoxă din Tårs. Cucuzel a devenit preot în 2017, tot în timp ce locuia în Danemarca. Părintele Cucuzel și soția lui, Alexandrina, ambii în vârstă de 36 de ani, trăiesc de 9 ani în Danemarca, iar cei 4 copii ai lor s-au născut aici.
Dragoș Cucuzel a plecat în Danemarca pentru că voia să strângă bani pentru nuntă. A fost mulțumit de condițiile de muncă și de calitatea vieții, așa că a convins-o pe Alexandrina, care era profesoară de economie în Iași, să-l însoțească.
În primii ani, el a lucrat la o fermă de porci și la o fabrică de carne din Sæby, iar soția lui a livrat ziare și a fost femeie de serviciu. Acum părintele Dragoș, care conduce o betonieră, vrea să se angajeze la o companie care construiește turbine eoliene, iar soția lui face de doi ani un curs de limba daneză și speră să lucreze din nou în învățământ.
Locuiesc în Nykøbing Mors, cel mai mare oraș de pe insula Mors, la 146 de kilometri distanță de biserica ortodoxă din Tårs, unde slujește părintele Dragoș. Clădirea a fost cumpărată în 2018 de Episcopia Europei de Nord și se află în prezent în construcție, așa că slujbele se țin în mansardă.
Sâmbătă, 20 mai, la biserica din Tårs se botează Giulia Maria, care are 5 luni și este fiica unei familii de imigranți români. Părinții ei, Ana Maria, 37 de ani, și Florin, 42, au locuit 8 ani în Italia înainte să se mute în Danemarca, în urmă cu 7 ani. Andrei, fiul lor cel mare, s-a născut în Italia, unde Florin a lucrat în agricultură, iar Ana Maria a fost badantă. Emanuel, băiatul mijlociu, care are 5 ani, și Giulia Maria s-au născut în Danemarca.
Viețile tuturor celor prezenți aici au fost marcate de propria lor experiență de migrație sau de cea a familiilor lor. Alexandrina, soția părintelui Dragoș, a crescut mai mult singură, pentru că părinții ei muncesc în Italia - tatăl, în agricultură, iar mama, la curățenie. Înainte de asta, mama Alexandrinei a fost mulți ani badantă și a avut grijă de bătrâni.
Botez la biserica ortodoxă din Tårs
Alexandrina și părintele Dragoș sunt nașii Juliei Maria, iar părintele Gabriel oficiază slujba de botez. Sunt prezenți doar câțiva români, prieteni ai părinților, iar copiii sunt mai numeroși decât adulții.
<strong>Remarcăm că familiile de români din Danemarca au mai mulți copii decât cele din România, ceea ce e un semn de siguranță economică și socială. </strong>
Alexandrina spune că îi e mai ușor să crească 4 copii în Danemarca decât i-ar fi fost în România: aici poți lăsa copiii la creșă de la 9 luni (concediul de îngrijire a copilului durează 11 luni), iar creșele, grădinițele, programele de pre-school și after-school sunt gândite să-i ajute pe părinții care muncesc. Când lucra la curățenie, Alexandrina îi lăsa pe copii la pre-school la 6 dimineața.
„Mulți suntem între două lumi”
Părintele Gabriel și soția lui și-au construit o casă lângă Bacău, pentru că planul lor era să rămână în România. Raluca e profesoară de limba engleză la o școală din oraș, iar soțul său urma să se întoarcă în țară. Însă după ce a devenit preot, planurile s-au schimbat, pentru că părintele Gabriel a simțit că are o misiune în diaspora, unde românii vin de multe ori la biserică mai mult dintr-o nevoie socială decât dintr-una spirituală.
„Am observat aici că fiind omul departe de țara lui, de cultura lui, prin biserică își potolește dorul ăsta de țară și are o mângâiere”, spune el. „Așa cum zic și eu că am aici România mea mică. Prin ei, și eu îmi potolesc dorul de țară. Oamenii vin la biserică de sărbătorile mari ca să se întâlnească cu alți români; unii vin și pentru credința lor”.
<strong>Ce l-a ajutat în toată această perioadă grea, confuză, derulată pe mai multe planuri? Gândul că „este mare nevoie de preoți care să fie cu adevărat cinstiți, să nu caute alte lucruri”.</strong>
„«Domnule, noi nu suntem sclavii nimănui». După aceea și-a cerut scuze”
Gabriel Bodescu crede că un preot care a trecut, la rândul lui, prin procesul migrației poate să-i înțeleagă mai bine pe imigranții români. „De ce a plecat omul? Toți plecăm în primul rând pentru situația care este în țară. Mulți suntem între două lumi. Unii se întorc în țară și acolo se lovesc de anumite probleme, renunță și vin înapoi. Nu sunt statornici într-un gând: «Orice ar fi, mă întorc în România» sau «Orice ar fi, rămân în Danemarca»”.
De multe ori, preotul a simțit că imigranții trebuie să muncească mai mult decât danezii. „Noi (muncitorii români) întotdeauna avem concepția: «Bă, să faci un pic mai mult ca danezul, ca să nu zică nimeni nimic». Vezi diferența cum îi dă un maistru de lucru la un danez și cum îi dă de lucru la un român: ce facem noi și ce fac danezii, cât facem noi și cât fac danezii. E o diferență, pentru că spune «Lasă-i pe ei să facă». Mi s-a întâmplat la altă firmă în Danemarca: era pe finalul proiectului și nu mai era așa multă treabă, iar noi am simțit lucrul ăsta și am lăsat-o mai încet. Și managerul a venit foarte supărat țipând la noi, românii, că nu s-a dus la danezi. Și atunci m-am supărat «Domnule, noi nu suntem sclavii nimănui» și am avut o discuție mai aprinsă. După aia m-a chemat în birou și într-un fel și-a cerut scuze, dar a zis că nu trebuia (să-l înfrunt) în fața tuturor. Păi, tu cum ai țipat în fața tuturor? Mi-am cerut și eu iertare și după aia a fost totul frumos, n-a fost problemă”.
Gabriel Bodescu spune însă că în România condițiile în care a lucrat au fost mult mai proaste decât în orice altă țară.
<strong>Muncitorii de la șantierul naval din Galați nu primeau echipament de protecție, ceea ce le punea viața în pericol. „Intram în tanc fără nicio măscuță, fără nicio (protecție). Îți punea doar un ventilator la gura de vizitare ca să tragă cumva fumul”</strong>
„De atâtea ori am ieșit gazat de acolo și ieșeam într-o stare de panică, mă loveam, că simțeam că de-acuma m-am gazat și mă luau amețelile și trebuia să ies cât mai repede de acolo. Au murit oameni din cauza asta”.
La Bladt Industries în Aalborg, unde lucrează acum, muncitorii au echipamente de protecție și consumabile la discreție. „Poți să-ți schimbi în fiecare zi sau în fiecare oră perechea de mănuși, dar nu facem exces - când se rupe, mergem și o schimbăm”.
„Mă, voi ați găsit doar preoții răi?”
Nu se gândise vreodată că ar putea deveni preot, deși mulți îi spuneau „Tu ar trebui să te faci popă” atunci când îl auzeau vorbind despre credință. „Când m-a îndemnat Preasfințitul să fiu preot, așa m-am bucurat: «Mă, preot, mi-ar plăcea și mie lucrul ăsta, să slujesc lui Dumnezeu, să am legătură cu oamenii. Dar pot eu să fiu preot? Mai pot eu să mă fac preot la vârsta mea de acum?». Nu mă socotesc neapărat un preot bun, dar îmi dau silința să ajung un preot bun”.
Știe că mulți români nu au încredere în preoți pentru că au avut experiențe negative. „Mă puneam la discuții cu colegii (români) când auzeau că sunt preot: «Lasă-mă și cu preoții că am fost în sat la preotul cutare și mi-a cerut bani la botez sau la cununie». Și eram așa, în situația: «Mă, voi ați găsit doar preoții răi?». Bineînțeles că un preot ar trebui să aibă o viață exemplară, dar oamenii sunt diferiți. Trebuie să te gândești că Dumnezeu te vede, n-ai unde să te ascunzi. Crezi că dacă te dai după un perete și numeri banii, Dumnezeu nu te vede? Te vede, sigur că da. A fost și o învățătură pentru mine: «Domn’e, să nu fii așa». Eu vreau să fiu sincer în fața lui Dumnezeu, să fiu simplu, să fiu onest”.
„Ce ai să faci dacă te întorci?”
Acum doi ani, părintele Gabriel Bodescu și-a cumpărat o casă în Fjellerad, un sat de 400 de locuitori din suburbiile orașului Aalborg. Vara asta, soția lui, Raluca, urmează să vină cu copiii în Danemarca, pentru că anul trecut au adoptat doi frați.
Au depus actele pentru adopție în 2020, dar procesul a fost mai lung decât se așteptau, așa că au ales ceea ce sistemul din România numește „copii greu adoptabili”, un băiat de 7 ani și o fată de 8. „Am zis noi: «Haideți să nu mai pierdem timpul, chiar dacă-s mai mari». Îs copii frumoși, isteți - toți îi laudă, toți se bucură”.
Raluca și copiii ar fi trebuit să fie deja în Danemarca, dar birocrația din sistemul românesc le-a dat planurile peste cap. Familiile care adoptă copii sunt monitorizate timp de doi ani, iar statul român trebuie să transfere această responsabilitate statului danez, un proces care durează. În acest timp, părintele Gabriel lucrează la casă și pregătește camerele copiilor.
Cea mai frumoasă poartă către viața care n-a început încă
Nu a renunțat însă la gândul de a se întoarce într-o zi în România. „Discutam cu cineva de aici despre dorul de țară și a zis: «Ce ai să faci dacă te întorci?». Sunt atâtea lucruri. Fiind aici, în Danemarca, sau pe unde am mai fost, am o orientare, am o deschidere a minții față de ceilalți din țară. Am văzut și aia, și aia, știu cum gândește și danezul, și olandezul, și germanul, și americanul. Și i-am zis în glumă: «Eu sunt sudor și îmi place să lucrez cu lemnul. Dacă mă hotărăsc să mă retrag în țară, primul lucru îmi fac cea mai frumoasă poartă din sat și scriu acolo: Fac porți. Și cineva trebuie să vină, că stau chiar lângă biserică și toată lumea trece pe acolo: «Uite ce poartă frumoasă, vreau și eu»”.
VardyParty 02.07.2023, 11:33
Cum adică? Renunțăm la S-Class?
IulianH6 02.07.2023, 17:00
Cică „Este mare nevoie de preoți care să fie cu adevărat cinstiți” -------- Știti care e diferența dintre un popă cinstit si unul ipocrit------ Niciuna – Tot popă este.---Totii popii fac Prozelitism, prin Retorică si Propagandă.---TOATE Religiile sunt inventate de cei ajunși la Putere regi, faraoni, împărați.---TOATE Religiile sunt FALSE.--- Procesul de îndoctrinare religioasă la Copii are mai mult succes deoarece copiii sunt mai sensibili la Sugestii.--- Multi oameni pretinși maturi -credincioși NU AU O CREDINȚĂ PROPRIE Se lasă ușor influențați de alți oameni.---Oamenii sunt o pradă ușoară pentru toți escrocii care înțeleg cum să-i controleze psihic .---Umanitatea trebuie să treacă dincolo de religie și de efectele ei pentru a fi un nou început care ne oferă o lume nouă, cu adevărat modernă-axată pe umanism-rațiune-educare reală, cooperare reală, si Nu Bazată pe iluzii, superstitii, zeităti, dogme, religii absurde.
pikpik 02.07.2023, 18:10
Toti popii sunt la fel. Panå la urmå spalå creiere contracost. UN popå din DK, protestant, nu spalå creierul nimånui, NU ia bani la oameni, ei au salariu si mai tarziu o pensie. IN scoli se invatå religia, dar se predå toate religiile (din cele mai importante), te invatå doar så faci diferenta dintre ideologia lor, nu te invatå poezii/povesti religioase specific ortodoxiei cum am auzit cå se fac ein RO. Popii din DK nu trimite lumea la vot cu indicatii precise cåtre un partid, asa cum fac cei din RO, recomandand PSD/PNL dupå caz...Deci morala popilor romani = zero barat, oricunde in lime s-ar afla. Stiu popå roman venit in Århus cu ocazia Cråciunului, s-au adunat romanii multi in biserica protestantå, au plåtit pt. a manca impreunå, apoi s-au strans alti bani pt. cadourile pt. popå: aparate electrocasnice scumpe, bani in plic, bani de transport si bani pt. ritualul insåsi. Oare cu ce sunt mai credincios cå a trebuit så plåtesc popii atatia bani? Deci scutiti-må cu necesitatea lor in DK. Mai degrabå au alte interese, financiare si nu numai.
AlexisAlex 02.07.2023, 22:08
Educarea aia reala presupune si o ortografie decenta?
symypescarul 03.07.2023, 12:43
De ce cautam mantuirea la popi/clerici/pastori acesti ''intermediari''pacatosi si lumesti????NU ESTE SCRIS;Caci este un singur Dumnezeu si este un singur MIJLOCITOR intre Dumnezeu si oameni: Omul Isus Hristos, (1Tim.2:5)...AMIN,e greu sa te pui pe genunchi in camaruta ta,sa-i spui Lui problema ta???...sau preferi '''samsarii'''religiilor pamantesti,condusi de interese si putere!!!!!!Citeste BIBLIA ca nici o religie sa nu-ti mai fure MANTUIREA SUFLETULUI TAU!!!!...