În România e cu de toate şi nimeni nu ştie, de fapt, ce gust are o şaorma autentică din Siria. Rețeta specială pe care Ola a adus-o cu ea când s-a mutat în țara noastră

Ola şi Anis Ali şi-au întemeiat un cămin în Bucureşti din toamna lui 2016. Între timp, în familie a apărut Karumi, un băieţel care merge pe 4 ani.

Anis, 34 de ani, cu mamă româncă şi tată sirian, a copilărit în ambele lumi: şi în casa bunicilor din Ferentari, şi în Jabbleh.

Pe Ola, 30 de ani, care e siriancă, au şocat-o frigul şi unele obiceiuri de la Bucureşti, cum ar fi obiceiul de a-ţi anunţa vizita, dar treptat s-a obişnuit. Cei doi tineri au trecut şi prin necazuri, şi prin bucurii, au descoperit că au vecini pe care se pot baza şi că lumea este curioasă când vine vorba de bucătăria arabă.

„Acum, aceasta este casa mea, asta e acasă”, spune Ola, din mijlocul bucătăriei, care n-are uşă şi e legată printr-un hol de dormitorul copilului şi prin alt hol de living.

Masa pentru prieteni

De curând, Ola şi Anis au pornit într-o nouă aventură: un canal de YouTube, cu reţete siriene. „Veneau prieteni în vizită la noi sau mergeam noi la ei şi găteam. Le plăcea mult şi ne întrebau cum se face”, povesteşte Anis.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Primul lor plan a fost să amenajeze un mic bistro la ei în curte, cu două-trei mese şi scaune. „A venit pandemia şi m-am temut că n-o să recuperăm nici banii de taxe”.

Prietenii lor şi prietenii prietenilor insistau, totuşi, să afle reţetele. „Lumea stă mai mult acasă, nu mai iese la restaurant. Poate oamenii vor să încerce ceva nou. Aşa ne-am apucat să filmăm reţetele şi s-a născut «Bucătăria lui Ola»”, adaugă Anis. „Pare simplu, dar nu e uşor deloc”.

Cât Ola găteşte, iar Anis filmează, cineva trebuie să stea cu micul Karumi. De obicei, de partea asta se ocupă bunica dinspre mamă a lui Anis. Cât Anis editează clipul, Ola îi asigură liniştea, stând ea cu băieţelul.

Peripeţii tehnice

Fundalul sonor e asigurat de patru canari, care comentează cu sau fără motiv. „În Siria, obişnuim să ţinem păsări în casă, aşa cum în România sunt ţinuţi câinii şi pisicile”, explică Anis. „De când filmăm reţete, mi-am dat seama cât sunt de zgomotoşi canarii. Uneori, aproape nu se aude ce vorbeşte Ola din cauza lor”.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Pentru a edita video şi audio, Anis s-a documentat pe internet. „Primul clip l-am făcut cu un program pentru începători, acum am un program care-mi permite să tai mai fin. Există cursuri pentru aşa ceva. E o meserie în sine”, spune tânărul.

Pe Ola, soţul o ajută nu doar cu filmatul, „altfel ar trebui să am trei mâini”, ci şi cu vorbitul în română. „Mă descurc să merg singură la magazin, mă înţelege lumea. Doar că unele cuvinte nu le ştiu”.

„Şaormari din tată-n fiu”

Ola găteşte din copilărie: „Acolo, în Siria, o fată de la 10 ani intră cu mama ei sau cu sora mai mare în bucătărie şi învaţă cum se face mâncarea. Nu tot odată, uşor, uşor. Îmi place să stau în bucătărie şi să învăţ reţete noi. Am învăţat şi mâncăruri româneşti multe, ardei umpluţi, sarmale”.

Marea diferenţă dintre bucătăria siriană şi cea românească, aşa cum o vede Ola, o reprezintă condimentele. „În Siria nu avem gustul de borş, deloc. Nu avem mărar şi cimbru, avem altele”.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Iar mâncarea în stil oriental vândută în Bucureşti nu seamănă, nici ea, cu ceea ce se vinde la magazinele din Siria, susţine Anis. „Pe magazine nu scrie deloc Şaorma. Scrie doar numele familiei. Şi tu ştii că sunt şaormari din tată în fiu, cu reţete păstrate la fel de zeci de ani. De dimineaţă până seara, vând toată marfa, nu rămâne carne pe burlan, nici lipii”.

Carne multă, legume puţine

De la un astfel de maestru şaormar a luat Ola reţeta de şaormă pe care o găteşte pentru familie şi pentru prieteni. „Există şaormă turcească, probabil asta se vinde în Bucureşti, şaormă libaneză, şaormă siriană. Au gusturi cu totul diferite. Iar gusturile astea vin de la mirodenii şi de la cum e gătită carnea”, spune Anis.

Singurele legume din şaorma siriană sunt castraveţii muraţi şi cartofii prăjiţi. Cea mai mare parte e carne. Ola foloseşte carne de pui, pe care o pune la marinat în sos, cu o zi înainte.

„Dintr-un kilogram de piept de pui ies cam şase porţii. Pentru sos, folosim: o jumătate de pahar de ulei, câteva linguri de zeamă de lămâie, o liguriţă de coajă de lămâie rasă, câteva linguri de oţet, o lingură mare de bulion, un pahar de iaurt gras şi câteva linguri de condimente pentru şaorma”.

Apare şi scorţişoara

Când şi-a vizitat familia, după nuntă, Ola s-a întors la Bucureşti încărcată cu provizii importante pentru bucătărie. „Am adus cu mine un kilogram de amestec de condimente pentru şaorma. Încă mai am. Când îl termin, probabil o să caut la magazinul arăbesc sau la supermarketuri. Pot să îl fac şi în casă, să macin şi să amestec condimentele, dar e mai simplu să-l cumpăr”.

Amestecul special pentru şaorma siriană trebuie să conţină cel puţin şapte condimente: piper alb, piper negru, boia de ardei, coriandru, chimion, cardamom, scorţişoară. Tăiată fâşii subţiri, carnea de pui e lăsată să stea în sos, la frigider, până a doua zi.

„Punem apoi carnea cu sos într-o tigaie, fără ulei. Fierbem la foc mijlociu, cam o oră, până scade sosul”. Vorbind, Ola face pauze de căutare a cuvântului potrivit. În scaunul cu rotile, unde-l ţine distrofia musculară, Anis ascultă, gata să intervină salvator.

Ola cumpără lipiile de la magazinul arăbesc, „trebuie să fie proaspete, făcute în ziua aceea”. Dacă nu au la magazin, compune un aluat subţire din sare, făină, apă, apoi îl coace în tigaie.

Misterul maionezei albe

O altă deosebire dintre şaorma siriană şi alte varietăţi de şaormă este maioneza. „Fac maioneză numai din albuş, ulei, sare de lămâie şi usturoi. Trebuie un blender foarte puternic, să nu se taie. Nu folosesc maioneza imediat, o las o oră, două la frigider. Cei care nu suportă usturoiul pot face maioneza din cartofi fierţi, amidon şi brânză cheddar”, spune Ola.

Înăuntrul lipiei intră carne în proporţie de 80 la sută, o lingură de maioneză din albuşuri, câteva felii de castravete murat şi câţiva cartofi prăjiţi. Împăturite, şaormele sunt puse iar în tigaie, la foc mic, şi unse cu ou bătut şi condimente.

Pentru un român care găteşte acasă reţeta asta sau alte reţete din Bucătăria lui Ola, mâncarea siriană e o mică evadare exotică din cenuşiul izolării impuse de pandemie. Pentru Ola, e un fel de a-şi aduce aminte de ţara natală, unde numele scrise pe magazine mărturisesc simplu despre tradiţii care traversează vremurile, fie ele de război sau de pace.

„Ulei de măsline, dar ulei curat, care e verde ca sticla, nu galben. Ulei cu zatar, care e tot un amestec de condimente, pus pe lipie. O roşie sau un castravete, pe lângă. Ăsta era sandviciul nostru de şcoală”, îşi aminteşte Anis.

Zatarul şi alte amintiri culinare din copilărie, mirosul şaormei fierbinţi pe care Ola o aranjează pe farfurie fac mai uşor de îndurat gândul că „viaţa din Siria nu mai e cum a fost şi nici oamenii nu mai sunt la fel”.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro