Curtea Supremă a Statelor Unite a anulat, vineri, hotărârea Roe vs Wade, o decizie din 1973 care a stabilit dreptul constituțional la avort. Printr-o decizie cu 6-3, cu toate cele trei persoane numite de fostul președinte american Donald Trump votând în majoritate, instanța a confirmat o lege a statului Mississippi care interzicea avorturile după o vârstă gestațională de 15 săptămâni.
Acest lucru predă autoritatea legală pentru avorturi statelor, dintre care aproximativ jumătate vor promulga interdicții totale ale procedurii medicale, scrie Foreign Policy.
Odată cu decizia Roe vs Wade din 1973, Statele Unite au devenit lider mondial în ceea ce privește liberalizarea legilor privind avortul, iar zeci de alte țări au urmat exemplul în deceniile următoare.
Deși, în ultimii ani, câteva țări au revenit asupra acestor legi, analiza Foreign Policy arată o tendință mondială către o mai mare libertate reproductivă pentru femei, nu mai puțină, ceea ce face ca decizia Curții Supreme a SUA – și a Statelor Unite în general – să fie o excepție.

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_cd3adf488934609177e2506d3df49125.jpg)
Avortul este în continuare în mare parte ilegal în multe țări codificate ca îmbunătățind accesul – dar au fost făcute excepții în cazuri precum violul, incestul sau salvarea vieții femeii însărcinate.
În ultimele trei decenii, așa cum a fost cartografiat de Foreign Policy, cel puțin 59 de țări au extins accesul la avort, în vreme ce doar aproximativ 11 țări au restricționat acest lucru. Printre puținele state care au restricționat accesul se numără adversari pe termen lung ai SUA, precum Rusia, Coreea de Nord și Iran.
America Latină
America Latină a cunoscut unele schimbări dramatice pe fondul unor legi extrem de conservatoare, care deseori nu prevedeau nicio excepție pentru avort, nici măcar în caz de viol sau incest. Persistența legilor s-a datorat în mare parte rolului Bisericii Catolice, deși politicile antiavort au fost preluate și de evangheliștii susținuți de SUA. Rigurozitatea legilor a lăsat continentul ca singura regiune în care nașterile la fetele sub 15 ani erau în creștere.
În Argentina, unde avortul a fost legalizat până în a 14-a săptămână de sarcină în decembrie 2020, susținătorii au argumentat în favoarea acestuia din motive de clasă și de sănătate publică.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_9dcfe3295acb3795ee181983b626167e.jpg)
În Chile, unde un impuls pentru legalizare a eșuat la limită, mulți activiști speră că forul legislativ al țării va folosi noul său proiect privind schimbarea Constituției pentru a face din avort un drept al omului.
Alte țări au făcut pași mici. Avortul a fost dezincriminat în Mexic în septembrie anul trecut, dar nu este încă legal la nivel național.
Ecuadorul a dezincriminat avortul, dar numai în circumstanțe specifice, cum ar fi violul, și cu un timp de acces care depinde de regiune, permițând femeilor din mediul rural 16 săptămâni, față de 12 săptămâni pentru femeile din mediul urban.
În rândul popoarelor din Caraibe, precum Trinidad și Tobago sau Antigua și Barbuda, normele privind avortul din epoca colonială, stabilite prin legea britanică din 1861 privind infracțiunile împotriva persoanei, susținută de puternice grupuri de lobby creștine evanghelice, sunt încă în vigoare.

Europa
În Europa, mai mult de 80% din țări au legalizat sau au dezincriminat avortul, mai multe țări sporind accesul la avort din 1990 încoace. Decriminalizarea a fost frecventă între anii 1960 și 1980, dar fiecare țară stabilește încă fie o limită de timp, fie impune un control medical. Cea mai notabilă victorie recentă a fost cea din Irlanda, unde alegătorii au respins într-un referendum covârșitor interdicția constituțională a țării privind avortul – introdusă în 1983.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_2d8e815869f28bc6a4bbc835f2706e4c.jpg)
Cele câteva țări mici în care avortul rămâne ilegal, cum ar fi Andorra și Malta, susțin în mare parte legile pe hârtie, deoarece călătoriile pentru avortul legal în țările vecine sunt ușor accesibile.
Excepția flagrantă este Polonia, unde Curtea Constituțională a țării a blocat anul trecut una dintre ultimele căi disponibile pentru avortul legal. Dar, deși interdicția avortului din Polonia este încă în vigoare, impactul politic al mișcării este deja evident, iar o mișcare feministă în plină dezvoltare ar putea schimba din nou legea, notează jurnaliștii Foreign Policy.

Țările din fostul bloc sovietic
În lumea post-sovietică, istoria încâlcită a Uniunii Sovietice în ceea ce privește avortul a lăsat în urmă o structură juridică și care a fost, până de curând, surprinzător de persistentă.
În 1920, Uniunea Sovietică a fost prima țară care a dezincriminat complet avortul sub supraveghere medicală, declarându-l în același timp un „rău social” care urma să dispară pe măsură ce țara se îndrepta spre comunismul deplin. Un decret din 1936 a făcut ca procedura să fie din nou ilegală din cauza temerilor liderului sovietic de atunci, Iosif Stalin, legate de declinul demografic.
Deși propaganda de stat încă viza avortul, acesta a rămas legal până la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991 – iar legea rămâne în vigoare în statele succesoare ale Uniunii Sovietice.
Atât Belarusul, cât și Rusia au înăsprit accesul, iar Moscova pare că va insista și mai mult asupra campaniei. Turkmenistanul este însă statul care a cunoscut cea mai dramatică revizuire recentă, ca parte a unei campanii ample de tip taliban împotriva drepturilor femeilor, subliniază sursa citată.

Africa
Africa rămâne continentul cu cel mai scăzut acces la avortul legal, marea majoritate a țărilor menținând legi din epoca colonială care interzic această procedură. Aceste interdicții sunt menținute printr-o combinație de politici patriarhale și de influența credințelor misionare încă în creștere, în special a evanghelicilor susținuți de SUA, scrie Foreign Policy.
Cu toate acestea, un val de noi legi în anii 2000 și 2010, deși nu au reușit să dezincrimineze avortul, au introdus excepții în caz de viol, incest sau în cazul salvării vieții unei femei.
Militanții continuă să facă presiuni pentru reformă, dar se tem că o modificare a legislației americane ar putea afecta grav cauza lor. Cu toate acestea, doar patru țări – Zambia, Capul Verde, Africa de Sud și Tunisia – permit avortul în sens larg (cu limite gestaționale de 12 săptămâni). Legea din Africa de Sud, introdusă în 1996, a dus la o scădere semnificativă a mortalității materne.

Asia-Pacific
Majoritatea asiaticelor au acces la avort – în special datorită legalizării în India și China.
În China, bătălia pentru drepturile reproductive a căpătat o formă diferită, militanții – și activiștii americani antiavort – luptând împotriva sterilizărilor forțate și a avorturilor forțate folosite de guvernul chinez ca parte a programului său de planificare familială începând cu anii 1980. Deși politica națională s-a schimbat, avortul și sterilizarea forțată rămân o parte importantă a campaniei de genocid a Chinei în Xinjiang.
India are propriul său record de sterilizare forțată, care continuă să fie impusă grupurilor sărace și de caste inferioare, dar a oferit un acces larg la avort din 1971. De asemenea, a liberalizat legile privind avortul și a oferit o finanțare și un acces mai bune în ultimele trei decenii.
Coreea de Sud și Thailanda au venit cu întârziere, dezincriminând avortul abia în 2020 și, respectiv, 2021. În schimb, rapoarte incerte sugerează că în Coreea de Nord s-ar fi interzis avortul din cauza temerilor legate de declinul demografic.

Interdicțiile puternice privind avortul în Asia sunt, în general, rezultatul conservatorismului religios. Aproape nicio țară din Orientul Mijlociu nu are legi legale privind avortul, cu excepția urgențelor medicale, în afară de Israel.
Același lucru este valabil și pentru Indonezia, cea mai mare țară musulmană din lume, și Pakistan – care are, de asemenea, una dintre cele mai mari rate de avorturi ilegale din lume. Între timp, Filipine, țară catolică, are una dintre cele mai stricte legi antiavort din lume.
- În România, dreptul la avort a fost adoptat la scurt timp după revoluția din 1989, când a fost anulat decretul comunist care a cauzat moartea a peste 10 mii de femei din cauza întreruperilor ilegale de sarcină. Astăzi, femeile au dreptul de a face o întrerupere de sarcină în sistemul sanitar public din România. De multe ori însă, acest drept este îngrădit prin refuzul medicilor de a realiza intervenția, invocând clauza de conștiință.
Foto: EPA

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_55a89c6f8dbdd0c4a9539cfd02979cfa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_20007ebfed63e8e3faed11bcf6231fec.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_82793d4d3728f28bcd4546edf637cdf7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_f71b7464f3b9a66f76db323b2563e883.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_999e175933a470b82c5b6d229b44bb0d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_92faea3500008a52e02173a0ab434287.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_02cd2825a5f27dc7e95e1ef2fc6053af.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_90e0dc84100198a5f4954ea0e989675c.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.