Înregistrări ale radarului Poliției Rutiere Iași, anulate de instanță. O Skoda a accelerat într-o secundă de la 96 la 145 km/h

Șoferul în cauză a fost oprit pe 18 decembrie anul trecut, pe când se afla la volanul Skodei sale, de un poliţist care i-a adus la cunoştinţă că circula cu o viteză mult mai mare decât limita legală de 90 km/h. Atunci, bărbatul a fost a fost amendat cu suma de 1.305 lei. Șoferul i-a explicat polițistului că nu a circulat cu viteza de 145 km/h și a contestat sancțiunea.

În instanţă, a afirmat că a protestat încă de la întocmirea procesului-verbal, dar obiecţiile sale nu au fost consemnate de poliţist. Pentru a demonstra că şoferul fusese sancţionat pe drept, reprezentanţii Inspectoratului Poliţiei Judeţene au prezentat în faţa magistraţilor Judecătoriei Paşcani înregistrarea video a incidentului şi o fotocopie după verificarea metrologică a aparatului radar.

Pe înregistrare se vedea cum viteza autoturismului fluctua mult, trecând de la 96 km/h la 136-138 km/h opt secunde mai târziu şi coborând înapoi la 96-99 km/h după alte 7 secunde. Atenţia judecătorilor a fost atrasă însă de faptul că automobilul trecea de la viteza de 95 km/h la 145 km/h în decurs de doar o secundă. 

După încă o secundă, viteza cobora înapoi la 95 km/h. Magistraţii au apreciat că o Skoda nu este capabilă de o asemenea acceleraţie şi nici nu poate frâna pentru a-şi reduce viteza cu 50 km/h în doar o secundă. 

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

„Fluctuaţiile referitoare la viteză sunt prezente pe tot cursul imaginilor, iar valorile indicate de radar sunt apte să ridice un dubiu cu privire la acurateţea înregistrării, nefiind posibil ca în aceeaşi secundă sau chiar de la secundă la alta un autoturism să ilustreze o fluctuaţie atât de mare a vitezei. Instanţa constată că există un puternic dubiu cu privire la faptul că viteza de 145 km/h indicată în procesul verbal este chiar viteza cu care a circulat petentul la momentul şi locul indicat în actul supus analizei. Cum potrivit principiului «dubio pro reo», dubiul trebuie să profite făptuitorului, reţinând şi prezumţia de nevinovăţie a apelantului prevăzută de CEDO, instanţa constată că intimatul nu a furnizat o probă suficientă pentru susţinerea legală a procesului verbal în litigiu”, au precizat judecătorii, care au dispus anularea procesului-verbal. Sentinţa a fost contestată însă de IPJ, dosarul intrând pe rolul Tribunalului.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro