Mergi direct la conținut »
Iohannis atacă din nou la CCR legea privind organizarea judiciară, din pachetul legilor justiției
Politică Libertatea > Ştiri > Politică > Iohannis atacă din nou la CCR legea privind organizarea judiciară, din pachetul legilor justiției

Iohannis atacă din nou la CCR legea privind organizarea judiciară, din pachetul legilor justiției

Iohannis atacă din nou la CCR legea privind organizarea judiciară. Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale, joi, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, a anunţat Administraţia Prezidenţială.  Actul normativ a fost transmis de către Parlament preşedintelui României în vederea promulgării la data de 22 iunie 2018.

De Valentina Postelnicu,

Proiectulde lege  a fost contestat de Opoziție la CCR imediat ce a ieșit din Parlament, apoi de președintele României, care a cerut reexaminarea legii în Parlamnt.

Legea 304 privind organizarea judiciară a fost trimisă deja de trei ori la Curtea Constituțională.

„În opinia noastră, legea menţionată a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor art. 77 alin. (2), art. 64 şi 147 alin. (4) din Constituţie. De asemenea, prin raportare la art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară a fost adoptată şi cu încălcarea principiilor ce decurg din prevederile art. 1 alin. (4) şi (5) şi ale art. 61 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 80 alin. (2) din Constituţie”, argumentează Iohannis, care detaliază o serie de motive.

Unul dintre acestea este că, în aplicarea prevederilor art. 77 alin. (2) din Constituţie, la data de 15 iunie, preşedintele a formulat o cerere de reexaminare cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Motivele de reexaminare, structurate în 19 puncte şi dezvoltate pe 27 de pagini, vizau atât aspecte ce ţin de necesitatea reglementării ori de modul în care dispoziţiile nou introduse se integrează în sistemul normativ, cât şi respectarea normelor de tehnică legislativă de natură să asigure coerenţa actului normativ.

Potrivit sesizării, Parlamentul trebuie să reexamineze toate textele de lege la care face referire cererea preşedintelui României, precum şi pe cele care au legătură cu acestea, asigurându-se succesiunea logică a ideilor şi coerenţa reglementării. În acest context se impune a fi modificate chiar şi unele dispoziţii ale legii care nu au fost în mod expres cuprinse în cererea de reexaminare, dar care sunt în mod indisolubil legate de acestea (Decizia nr. 63 din 13 februarie 2018, paragraful 46). Prin urmare, şi în privinţa legii adoptate ca urmare a admiterii cererii de reexaminare, în măsura în care un text legal nu a format obiectul reexaminării, el nu poate forma obiectul controlului de constituţionalitate a legii reexaminate.

În ceea ce priveşte motivele de neconstituţionalitate extrinsecă, adaugă sursa citată, după cum s-a stabilit constant în jurisprudenţa constituţională, reexaminarea unei legi ca urmare a unei cereri formulate de şeful statului implică o dezbatere specializată, limitată la motivele/raţiunile/textele cuprinse prin însăşi această cerere.

„Astfel, Curtea Constituţională a stabilit că „(…) relaţia dintre preşedintele României şi Parlament este caracterizată printr-un dialog constituţional permanent, iar în cadrul acestuia fiecare dintre cele două autorităţi trebuie să colaboreze în mod loial, cu respectarea rolului lor constituţional. Astfel, constituantul a acordat dreptul preşedintelui de a cere reexaminarea legii pentru a se putea corecta erorile materiale comise în actul de legiferare sau pentru a se regândi o anumită soluţie legislativă atât pentru motive de constituţionalitate, cât şi de oportunitate. Prin intermediul acestui mecanism constituţional se deschide un dialog interinstituţional ce trebuie să fie guvernat de normele constituţionale referitoare la colaborarea loială între acestea”, argumentează sesizarea preşedintelui.

„Având în vedere scopul cererii de reexaminare, respectiv îmbunătăţirea actului normativ, nu se poate admite ca reexaminarea să aibă drept consecinţă adoptarea unei legi cu contradicţii sau necorelări între texte, astfel că, în virtutea regulilor de tehnică legislativă, necesitatea coerenţei reglementării impune completarea unor texte din lege care nu au făcut în mod expres obiectul cererii de reexaminare. Această practică este în beneficiul reglementării şi nu afectează limitele reexaminării, admiterea unor obiecţii din cererea de reexaminare putând antrena modificări cu privire la toate sau doar la unele dintre dispoziţiile legii în cauză, ceea ce impune corelarea tuturor prevederilor acesteia, chiar prin eliminarea sau abrogarea unor texte. Cu alte cuvinte, Curtea constată că, în aplicarea normei constituţionale a art. 77, Parlamentul trebuie să reexamineze toate textele de lege la care face referire cererea preşedintelui României, precum şi cele care au legătură cu acestea, asigurându-se succesiunea logică a ideilor şi coerenţa reglementării. În acest context, se impune a fi modificate chiar şi unele dispoziţii ale legii care nu au fost în mod expres cuprinse în cererea de reexaminare, dar care sunt în mod indisolubil legate de acestea.”, spune sursa citată.

Potrivit preşedintelui, este important ca Parlamentul să realizeze o veritabilă reexaminare prin contrapunerea unor motive, având în vedere că, potrivit noii jurisprudenţe, sesizarea Curţii Constituţionale pentru motive de neconstituţionalitate intrinsecă asupra dispoziţiilor legale cuprinse în forma iniţială a legii, anterioare cererii de reexaminare, ar fi inadmisibilă.

Președintele Klaus Iohannis a făcut un apel către Curtea Constituțională, în cadrul unei declarații susținute miercuri, la Palatul Cotroceni, să nu se grăbească în luarea deciziilor cu privire la legile justiției și să colaboreze cu organismul european.

„Am decis, ca atare, să trimit întregul pachet (al legilor justiției – n.r.) înapoi la Curtea Constituțională şi, în paralel, să sesizez Comisia de la Veneţia. Fac un apel la Curtea Constituțională de a nu se grăbi şi de a conlucra cu organismul european”, a spus șeful statului.

Citește și: FOTO/La final de mandat, Paul Brummell, ambasadorul Marii Britanii, promovează România online. #MyRomania100, o campanie cu fotografii personale ale diplomatului

Close
Închide
  Close