Noi măsuri pentru asigurarea debitului de apă necesar la Cernavodă: Nave și barje vor fi amplasate la 600 de metri distanță, pentru a direcționa apa spre centrală
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat un plan etapizat de măsuri pentru a preveni blocarea funcționării Centralei Nucleare Cernavodă. Intervenția vine pe fondul prognozelor meteorologice și hidrologice care indică noi scăderi accentuate ale debitului Dunării începând cu data de 10 septembrie.
Cuprins:
- CNSU a adoptat un set de măsuri noi pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă
- Autoritățile vor forma un zid din barje și nave pe o lungime de 600 de metri
- Ce implică a doua etapă a planului de intervenție de la Cernavodă
- Autoritățile vor interveni cu pompe de mare capacitate pe Dunăre
- Cum a început criza apei de la Cernavodă: debitul Dunării, la un minim istoric
- Măsurile adoptate de autoritățile române pentru salvarea sistemului de la Cernavodă
CNSU a adoptat un set de măsuri noi pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă
Noi măsuri au fost adoptate pentru a asigura funcționarea în siguranță a Centralei Nucleare Cernavodă. Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat un plan etapizat, anunță Guvernul într-un comunicat citat de News.ro.
Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial și prevede implementarea unui sistem temporar, modular și complet reversibil, menit să redirecționeze debitul de apă necesar pentru răcirea reactoarelor nucleare. Măsurile vin la scurt timp după ce centrala de la Cernavodă a fost oprită complet pe 13 august, din cauza faptului că fluviul a atins un minim istoric al nivelului apei, punând în pericol procesul tehnologic de răcire.
Autoritățile vor forma un zid din barje și nave pe o lungime de 600 de metri
Planul stabilit de autorități va fi activat automat dacă nivelul apei coboară până la cota critică de 1,58 de metri în bazinul prizei de apă. Strategia CNSU este structurată în trei etape principale, în funcție de severitatea secetei.
Prima fază presupune amplasarea mai multor nave și barje încărcate pe un aliniament de aproximativ 600 de metri. Acestea vor fi poziționate strategic în zona de confluență dintre brațul Dunărea Veche și intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră, având rolul de a îngusta secțiunea de curgere și de a direcționa un volum mai mare de apă către canal și spre priza centralei.
„Hotărârea CNSU prevede realizarea unui sistem de intervenţie temporar, modular, etapizat şi reversibil. Acesta va fi implementat în zona confluenţei de la Cernavodă a braţului Dunărea Veche cu intrarea în Canalul Dunăre-Marea Neagră, în vederea asigurării resursei de apă necesare pentru centrală”, a transmis Executivul.
Ce implică a doua etapă a planului de intervenție de la Cernavodă
Dacă nivelul fluviului continuă să scadă, se va trece la a doua etapă. Aceasta implică realizarea unei închideri modulare cu pontoane și hidrobaraje pe o secțiune de 170 de metri în zona canalului de racord. Ca alternativă de rezervă pentru această etapă, structura modulară poate fi înlocuită rapid cu un baraj provizoriu din piatră.
„În a doua etapă se va realiza o închidere modulară cu pontoane şi hidrobaraje pe o secţiune de aproximativ 170 de metri, în zona canalului de racord al centralei. Ca variantă de rezervă, acest sistem poate fi înlocuit cu un baraj temporar realizat din piatră”, se mai arată în comunicatul Guvernului.
Autoritățile vor interveni cu pompe de mare capacitate pe Dunăre
În situația extremă în care redirecționarea naturală a fluxului prin baraje și nave nu va furniza debitul minim necesar, Administrația Națională Apele Române, alături de Nuclearelectrica vor interveni cu pompe de mare capacitate. Aceste echipamente vor pompa apă suplimentar, direct în sistemul de răcire al reactoarelor.
Finanțarea lucrărilor derulate de Apele Române va fi asigurată prin suplimentarea bugetului Ministerului Mediului din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, în timp ce restul instituțiilor implicate își vor acoperi cheltuielile din fonduri proprii. Toate aceste măsuri tehnice vor rămâne active pe întreaga perioadă în care debitul Dunării se menține la praguri extrem de scăzute.
Cum a început criza apei de la Cernavodă: debitul Dunării, la un minim istoric
Criza hidrologică din acest an reprezintă unul dintre cele mai severe episoade de secetă înregistrate pe tronsonul românesc al Dunării. Reamintim că în august 2026, debitul fluviului la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, a coborât vertiginos până la valori extrem de scăzute, de aproximativ 1.500 - 1.800 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală pentru această perioadă este de peste 3.900 mc/s, iar media anuală depășește 5.500 mc/s.
La stația hidrometrică Cernavodă, nivelul apei a înregistrat cote negative record, ajungând la praguri de sub -250 cm, foarte aproape de cotele limită la care sistemele de aspirație ale filtrelor centralei pot funcționa în siguranță. Scăderea dramatică a fost cauzată de lipsa prelungită a precipitațiilor în tot bazinul fluviului Dunărea și de temperaturile extrem de ridicate din lunile iulie și august.
Debitul extrem de scăzut a condus inevitabil la scăderea presiunii apei de răcire necesare condensatoarelor celor două reactoare nucleare de la Cernavodă. Pentru a preveni uzura echipamentelor critice și pentru a menține standardele de securitate nucleară, Nuclearelectrica a fost nevoită să declanșeze procedurile de oprire controlată a Unității 2 pe 13 august 2026, moment în care centrala a trecut la o funcționare parțială și a generat un deficit masiv în Sistemul Energetic Național.
Măsurile adoptate de autoritățile române pentru salvarea sistemului de la Cernavodă
Pentru a gestiona criza din sectorul energetic și hidrologic, autoritățile române au pus în aplicare un plan gradual de răspuns încă de la primele semne ale scăderii debitului.
Problemele au început la debutul lunii august 2026, când Administrația Națională Apele Române a activat primul prag de alertă hidrologică în zona Cernavodă. Instituția a demarat imediat lucrări specifice de dragaj de întreținere pe șenalul navigabil, în timp ce echipele tehnice au început monitorizarea din oră în oră a cotelor apei în bazinul de racord.
În perioada 8-11 august 2026, pe fondul accentuării secetei, Apele Române împreună cu autoritățile navale au început scufundarea și amplasarea primelor barje de direcționare a curentului în punctele critice ale fluviului. În ciuda acestor eforturi, pe 13 august 2026, nivelul apei a atins pragul minim admis pentru operarea în siguranță, fapt ce a obligat societatea Nuclearelectrica să deconecteze Unitatea 2 de la Sistemul Energetic Național, centrala fiind oprită complet.
Ulterior, Guvernul a înființat Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă. Acest organism a primit misiunea de a coordona de urgență lucrări hidrotehnice complexe, precum dragări intense pe sectorul cuprins între kilometrii 305 și 342,5, amenajarea de epiuri din piatră și montarea de baraje gonflabile.
