“Iubesc FEMEIA!” se auzea din toate difuzoarele începând cu perioada interbelică. Melodia lui Cristian Vasile se ascultă şi acum cu mare plăcere. Da, da, același Cristian Vasile despre care Mircea Cărtărescu susţine că a trăit o frumoasă poveste de dragoste cu țiganca Zaraza, care l-ar fi inspirat în melodia cu același nume. Mai târziu, Tudor Gheorghe a preluat și promovat melodic ideea iubitului femeii. Florin Piersic a susţinut la rându-i muzical toată viaţa că “Femeia e secretul”. Scriitorul Mircea Cărtărescu ne explică detaliat, în scris, de ce iubim femeile, iar Ștefan Banică Jr. a făcut averi cântând “Te iubesc, femeie”. Similar este și cazul lui Pepe. Dar oare se refereau acești oameni la o singură femeie pe care au iubit-o şi cântat-o toată viața, sau ideea de FEMEIE reprezenta un şir nesfârşit de femei care intrau şi ieşeau dezorganizat din viața lor? Iată explicaţiile halucinante ale psihologului:
“Cel care afirmă cu convingere și mândrie “Iubesc FEMEIA!” nu este şi nu a fost la viața lui bărbatul unei singure femei. Termenul de “femeie” din spusele lor nu se referă la una singură care să le fi declanşat acestora monogamia, ci la întreaga tagmă feminină ale cărei reprezentante, blonde sau brune vorba cântecului, s-au perindat prin intimitatea trubadurului. Analizând psihologic, observ că bărbații, cei mentionaţi mai sus (cu excepţia lui Cărtărescu totuşi), dar și multi alţii, au făcut un fel de slogan automat din expresia „Iubesc femeia” pe care o folosesc în public, iar femeile care nu îi cunosc personal sunt induse în eroare și percep vorba lor ca și dovada de fidelitate extremă, ceea ce NU este. Din contră, dacă ai intra în detalii fine, ai vedea ca în viaţa lor multe femei au suferit ca urmare a iubrii de către ei, a femeii ca şi concept (ceea ce înseamnă multe femei) și nu a uneia singure“, afirmă psihologul.
Bărbaţii cu succes social înşiră femeile din viaţa lor, ca în fizica de la școală, adică în serie sau în paralel!
“În special bărbaţii cu success social tind să dispună de femeile din viaţa lor, ca în fizica de la școală, adică în serie sau în paralel! Fie o relaţie după alta fie mai multe în acelaşi timp. Varianta a doua este consumatoare majoră de energie pentru că necesită planificări minuţioase ca “blondele şi brunele” să nu afle una de alta. Este specifică în principal bărbaţilor casătoriţi care “iubesc” femei în general, dar nu intenţionează să divorţeze. Oho, câte exemple concrete aş avea, dar noi nu ne ocupăm cu atacul la persoană. Aceste informaţii în sine sunt foarte valoroase pentru educația femeilor. Puţini bărbaţi le spun cu voce tare pentru că și-ar pierde privilegiile dacă ar face-o. În lumea literară, se spune că nu e bine să cunoști personal scriitorul a cărui operă literară te-a impresionat, pentru că riști să rămâi dezamăgit de diferenţa dintre valoarea scrierii și valoarea omului. La fel este în foarte multe cazuri şi cu artiştii care cântă despre intensitatea și durabilitatea iubirii. Dacă prin minune ai afla detalii fine din viața lor, ai vedea că nu este DELOC precum în versurile acestora. Cel mai bine știu acest lucru femeile care i-au cunoscut personal și care la finalul interacţiunii, de orice natură ar fi fost ea, au rămas dezamăgite“, spuse specialistul.
Chiar și în iubire, e bine să faci distincția între real și iluzoriu
“E bine să faci distincția între real și iluzoriu în iubire. Te ajută să scapi de mituri absolute care “din coadă au să sune” în versuri care nu au legatură cu posibilul concret. Ștefan Bănică Jr. spre exemplu cântă foarte frumos despre femeie. Pune accent în piesele sale pe durabilitatea iubirii, lucru neprobat personal de-a lungul vieţii sale. Conform spuselor fostelor soţii și iubite, mult mai onest ar fi să cânte despre divorțuri sau violente în familie, domenii în care există experiență personală. Divul știe să atingă însă în cântecele lui golul sufletesc al femeilor neiubite din România, dintre care unele stau cu chiloţii în mână în faţa sălii de concert.
E recomandat să faci distincție între privitul la iubirile, viețile și pasiunile altora și traitul lor în mod concret de către tine. Așa a apărut în cultura sexualității termenul de voyorism, adică niște oameni care privesc cum alte persone fac sex și își trag plăcerea doar din privit. E așa de nenatural și totuși se întâmplă. Aceeași situație este când privești iubiri mistuitoare în telenovele în loc să le trăiești sau mergi la concerte care promoveaza iubiri ireale. E ca și cum ai săruta cu gura altcuiva, în piept ar bate inima altei persoane și practic ai trăi o viață plină de idealism, dar care nu-ţi aparţine. De aceea românii se uită atât de mult la telenovele, pentru ca ei trăiesc și iubesc prin reprezentant. Faptul că trăiești prin alții riscă să te transforme într-un om sufletește pasiv. Nu mai iubești, nu mai simți că traiești tu ca persoana ci te uiți cum alţii iau ce e mai bun de la viață, tu servindu-le drept spectator“, a mai adăugat expertul.
Bărbații promit ceea ce vor femeile pentru a avea acces la intimitatea lor, apoi își văd de treaba
“Țin minte și acum cazul unui Don Juan mioritic,client fidel al barurilor din centrul vechi, care folosea o tehnică necinstită, dar eficientă de a accesa intimitatea femeilor și anume promisiunile fără acoperire reală. Promitea oricui monogamie, căsătorie, copii, menționa diferențele de calitate între el și ceilalți bărbaţi. Avea mereu în paralel mai multe relaţii la care renunţă pe măsura ce apăreau altele noi. De asta am menționat că e bine ca și femeie să faci distincția între real și iluzoriu pentru a nu fi o victimă a necunoașterii și idealismului fără acoperire. E trist că în România, accesul unor oameni care folosesc doar vorbe goale, e atât de mare în sufletul femeilor, viitoarele dezamăgite ale națiunii“, a încheiat Cezar Laurenţiu Cioc, psiholog la Institutul de Cercetare și Dezvoltare a Potenţialului Uman din Bucureşti.