Cum se trăiește gratis prin ambasadele abandonate de România în Africa: MAE plătește utilități și pază pentru persoane care ocupă abuziv clădirile de zeci de ani fără să achite chirie

În loc să recupereze imobilele sau să facă demersuri legale pentru încasarea veniturilor datorate, instituția achită în continuare facturi la utilități și servicii de pază pentru persoane străine care s-au instalat ilegal în foste sedii de ambasade aflate în afara României.

5 milioane de lei prejudiciu

Suma totală a pierderilor depășește 1,15 milioane de dolari (aproximativ 5 milioane de lei), arată un raport de audit, incluzând atât chirii restante, cât și cheltuieli de întreținere suportate fără justificare de MAE. 

Auditul recent descrie un tablou revoltător: statul român plătește, de 20 de ani, costurile de trai ale unor terți care ocupă aceste imobile și le folosesc nestingherit, în timp ce autoritățile asistă pasiv.

Au fost identificate trei situații de acest gen în Namibia, Zambia și Mozambic unde există riscul ca sediile misiunilor externe ale României să fie însușite abuziv, chiriașii rău-platnici profitând de generozitatea și delăsarea statului român.

Chiriași cu facturile plătite de statul român în Namibia

Cea mai gravă situație a fost identificată în capitala Namibiei, Windhoek. Aici, MAE deține două imobile închiriate prin contracte care se reînnoiesc automat. Auditul a descoperit că ministerul nu doar că nu a urmărit încasarea chiriilor, dar face și un act dubios de caritate pe banii statului: a plătit utilitățile și paza imobilelor, deși în contracte scria clar că aceste cheltuieli cad în sarcina chiriașilor.

„Referitor la imobilele din Namibia/Windhoek, cu ocazia misiunii de audit de conformitate a fost constatat faptul că MAE nu a urmărit şi nu a evidențiat în contabilitate dreptul de a încasa chiria stabilită în două contracte de închiriere, încheiate în anii 2015 şi 2018 (contracte în vigoare, care produc efecte şi în prezent, cu reînnoire automată pentru o perioadă de un an). 

Mai mult, MAE a efectuat plata utilităților şi a pazei respectivelor imobile, în condițiile în care existau prevederi clare în contractele de închiriere, din care reiese faptul că aceste plăți cădeau în sarcina exclusivă a chiriaşilor. Astfel, în cazul contractului de închiriere încheiat la data de 31.08.2015, chiria anuală a fost stabilită la suma de 5.400 USD, iar în cazul contractului de închiriere încheiat la data de 25.09.2018, chiria lunară a fost stabilită la suma de 800 USD, în acest contract fiind stipulat expres faptul că, după expirarea perioadei inițiale de doi ani, la începutul fiecărui an contractual, chiria lunară va creşte anual cu 5 % din chiria curentă”, se arată în raportul de audit dat publicității de Curtea de Conturi și consultat de Libertatea. 

Între timp, oficialii MAE au contactat reprezentanții ambasadei României la Pretoria (Africa de Sud), pentru contractarea serviciilor de avocatură în vederea recuperării chiriilor restante şi a actualizării informațiilor privitoare imobilele statului român. Totodată, reprezentanții MAE au comunicat faptul că se fac demersuri pentru identificarea cuantumului chiriilor restante. 

Peste 1 milion de dolari de recuperat din Zambia și Mozambic

La fel de nepăsător a fost MAE și cu clădirile pe care le deține în Lusaka, capitala statului Zambia. Aici se înregistrează cea mai mare gaură în buget. O instanță a stabilit în 2021 că România are de primit peste 1 milion de dolari pentru chirii neplătite încă din anul 2004. Totuși, din cauza neglijenței în urmărirea datoriei, chiriașul a reușit să obțină  anularea datoriei pentru perioada 2005-2010, pe motiv că faptele s-au prescris. 

„În cazul litigiului privind imobilul din Zambia/Lusaka, în iulie 2025, Ambasada României la Pretoria a comunicat faptul că litigiul este în etapa de apel şi nu există o soluție finală pronunțată de către instanță. 

Prin Hotărârea Înaltei Curți de Justiție a Zambiei la Registrul Comercial din Lusaka, pronunțată la data de 30 august 2021, instanța a constatat faptul că România și MAE au dreptul la 1.039.830 USD, reprezentând chirie neachitată de către chiriaşi pentru perioada aprilie 2004 – 30 august 2021, plus dobânda aferentă calculată până la data plății integrale.

Ulterior, conform informațiilor MAE, chiriaşul a făcut apel la această hotărâre, iar instanța a acceptat deducerea chiriei pentru perioada 2005 – 2010, pe motiv de prescriere. Ca urmare, prin adresa nr. N2-2/13995/13.11.2023, MAE a comunicat aprobarea către Ambasada României la Pretoria pentru inițierea apelului la Curtea Supremă de Justiție”, se arată în raportul de audit. 

Litigiu în Mozambic

În Mozambic, statul român se judecă pentru a recupera posesia unui imobil din Maputo, capitala statului african, și o chirie restantă de peste 28.000 de dolari, plus dobânzi. Litigiul se află în ultima etapă procesuală.

„Referitor la imobilul din Mozambic/Maputo, în august 2025, Ambasada României la Pretoria a comunicat Centralei MAE că litigiul este în ultimul stadiu procesual, iar în funcție de sentință, se vor începe demersurile pentru recuperarea posesiei imobilului şi a chiriei restante stabilită de către instanță. 

Conform primei hotărârii a instanței de judecată, din data de 01.08.2024, pronunțată în cadrul acțiunii de revendicare a proprietății (în care reclamantul este Guvernul României), instanța a obligat pârâții la plata sumei de 28.326,62 USD, reprezentând chirie restantă şi dobânda anuală de 5% (dobânda legală conform Codului Civil local). 

La stabilirea sumei de către instanță, s-a avut în vedere faptul că chiria nu a fost achitată în perioada aprilie 2010 – noiembrie 2011, instanța obligând, totodată, chiriaşul şi la plata chiriilor restante până la predarea efectivă a imobilului”, potrivit raportului de audit. 

Legi noi, dar aplicate cu întârziere

Deși Guvernul României a încercat să reglementeze situația prin ordonanțe de urgență (OUG 90/2025) pentru a permite închirierea sau vânzarea acestor clădiri din afara României, dar aflate în proprietatea statului român, lucrurile se mișcă greu. Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor abia în ianuarie 2026 au început să discute despre formarea unui grup de lucru care să stabilească regulile de închiriere.

Raportul arată că aceste contracte, încheiate între 2000 și 2016, nu au fost gestionate eficient după trecerea imobilelor în domeniul privat al statului, iar MAE nu a implementat proceduri clare de valorificare sau protejare a patrimoniului. Auditorii avertizează că inacțiunea de peste două decenii a dus la deprecierea activelor, pierderi financiare semnificative și risc crescut de însușire frauduloasă.

În cazul imobilelor din Mozambic, Zambia și Namibia, autoritățile recomandă stabilirea exactă a debitelor, înregistrarea lor contabilă și demararea acțiunilor legale pentru recuperarea sumelor datorate, inclusiv a utilităților achitate de stat. 

Nu se știe clar cine și cum a închiriat sediile misiunilor diplomatice 

Totodată, se propune schimbarea politicii de închiriere, cu prioritizarea unor chiriași instituționali considerați mai siguri, precum reprezentanțe diplomatice sau organizații guvernamentale, pentru a reduce riscurile viitoare. 

„În cuprinsul procedurii de închiriere recomandarea este să se țină cont de destinația imobilului şi să se prevadă ca, în procesul de selecție al potențialilor locatari, să fie prioritare persoane juridice care prezintă încredere (de exemplu: reprezentanțele diplomatice ale altor state, autorități guvernamentale/locale, asociații neguvernamentale etc), reducându-se astfel riscul neîncasării chiriilor şi/sau însuşirii frauduloase a imobilelor. 

De asemenea, vă recomandăm stabilirea cuantumului chiriilor cuvenite şi neîncasate, aferente imobilelor din Mozambic/Maputo, Zambia/Lusaka şi Namibia/Windhoek (sediu misiune şi reşedință); înregistrarea debitelor în evidența contabilă şi întreprinderea tuturor demersurilor legale împotriva chiriaşilor din Namibia/Windhoek (sediu misiune şi reşedință), în vederea recuperării chiriei şi a utilităților plătite de MAE pentru aceste imobile”, potrivit documentului citat.

 Când au fost închise misiunile diplomatice și cele trei țări africane

Misiunea diplomatică a României în Mozambic (Ambasada de la Maputo) a fost închisă oficial în anul 2011, ca parte a unei măsuri de reorganizare și eficientizare a rețelei diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe. Ultimul ambasador rezident al României în Republica Mozambic (Maputo) înainte de închiderea misiunii în 2011 a fost Valeriu Ticu (acreditat în 2001 și aflat la post până la restructurarea rețelei diplomatice). 

După anul 2011, din cauza desființării ambasadei din Maputo, relațiile diplomatice cu Mozambic au fost gestionate de Ambasada României la Pretoria (Africa de Sud). Astfel, ambasadorii acreditați în Africa de Sud sunt, prin cumul, și ambasadori nerezidenți în Mozambic. 

În Namibia, România a avut o reprezentare diplomatică rezidentă la Windhoek în prima parte a anilor 90. Misiunea a fost închisă în a doua jumătate a anilor 90. După închidere, acreditarea pentru Namibia a fost preluată, în principal, de la Pretoria. Deși misiunea a fost închisă ca activitate diplomatică, statul român a păstrat în proprietate sau administrare clădirile (sediul misiunii și reședința), care au fost ulterior închiriate în condiții neclare așa cum am precizat anterior. 

Și în Zambia situația este similară. Misiunea diplomatică a României în acest stat african a fost închisă tot în anii 90, iar responsabilitatea pentru relația cu Zambia și pentru gestionarea patrimoniului imobiliar din Lusaka a revenit tot ambasadei României la Pretoria.

În prezent, ambasadoarea României la Pretoria este Monica-Cecilia Sitaru, numită în această funcție în mai 2021. Anterior, reprezentantul României la Pretoria a fost Marius Constantin Borănescu (2016-2021).

Dezinteresul pentru patrimoniul României abandonat în Africa nu se reduce doar la sediile celor trei misiuni diplomatice închise. Libertatea a relatat recent despre situația unor opere de artă semnate de autori celebrii, abandonate în sediile unor misiuni diplomatice externe, fără supraveghere și fără garanții privind integritatea lor, O parte dintre aceste lucrări au fost descoperite într-o stare avansată de degradare, unele fiind chiar roase de termite.

Profilul chiriașilor „eterni” susținuți de statul român

Deși auditul Curții de Conturi este public, identitatea chiriașilor care se bucură de indolența statului român nu este menționată explicit, din motive de protecție a datelor cu caracter personal. Aceste nume sunt însă incluse în actele de control trimise către MAE pentru recuperarea banilor și către organele de cercetare penală, dacă este cazul. Totuși, raportul public oferă detalii despre profilul profitorilor și cum au ajuns în această situație:

• Foști angajați sau colaboratori locali: Persoane care au avut legături contractuale sau profesionale cu misiunile diplomatice ale României în perioadele în care acestea erau active;
• Cetățeni străini (terți): Persoane care nu au nicio legătură oficială cu statul român, dar care au ocupat imobilele prin contracte de închiriere care au expirat de mult sau care au fost încheiate în condiții dubioase, fără a mai fi reînnoite sau reziliate legal.
• Ocupanți „moșteniți”: În unele cazuri, este vorba despre familii ale foștilor angajați locali care au rămas în imobile după decesul sau plecarea titularilor, profitând de lipsa de monitorizare a MAE.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro