Judecătorii au reamintit recomandările Comisiei de la Veneția. „Comisia de la Veneția a stabilit că „Folosirea procurorilor specializați în astfel de cazuri [corupție, spălare de bani, trafic de influență etc.] a fost angajată cu succes în multe state. Infracțiunile în cauză sunt specializate și pot fi mai bine investigate și urmărite de personal specializat”.

„Prin Raportul ad hoc privind România (Regula 34) adoptat de Grupul de state împotriva corupției (GRECO), la cea de-a 79-a Reuniune Plenară (Strasbourg, 19-23 martie 2018), s-a indicat faptul că secția pare ca „o anomalie în actuala structură instituțională, în special din cauza (i) faptului că nu au existat date sau evaluări specifice care să demonstreze existența unor probleme structurale în justiție care să justifice o astfel de inițiativă; (ii) din cauza modului în care este desemnată conducerea și a (iii) faptului că această secție nu ar avea la dispoziție anchetatori și instrumente de investigație adecvate, spre deosebire de alte organe de urmărire penală specializate”, se mai arată în document.

„Ar putea conduce la conflicte de competență”

Aceștia au avertizat și asupra „scurtcircuitelor” care pot apărea când se vor împiedica în competențe diverse tabere: „Această nouă secție va urmări infracțiunile, chiar dacă sunt implicate alte persoane, împreună cu magistrații (spre exemplu, funcționari publici, oficiali aleși, oameni de afaceri etc.), în conformitate cu formularea amendamentelor propuse la articolul 88 ind.1 alin. 11 din Legea nr. 304/2004.

Aceasta ar putea conduce la conflicte de competență cu parchetele specializate existente (DNA, DIICOT, parchetele militare), chiar dacă autoritățile amintesc că astfel de conflicte sunt, în mod normal, soluționate de Procurorul General”.

„Există și temeri că această secție ar putea fi ușor utilizată, în mod abuziv, pentru a se elimina cauzele tratate de parchetele specializate sau pentru a interfera în cauzele importante, sensibile”, au mai argumentat judecătorii.

Ultima neregulă indicată de semnatarii acestei cereri este că membrii SIIJ nu pot fi judecați pentru eventuale greșeli. „Raportat la modalitatea de organizare și funcționare a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, apare extrem de greu de imaginat modalitatea în care procurorii din cadrul acestei Secții ar putea ei înșiși să fie în mod real cercetați pentru eventuale infracțiuni săvârșite, în special cele în legătură cu serviciul.

 

„Un stat de drept, așa cum se pretinde și statul român, are obligația de a respecta normele minime general acceptate pentru independența justiției, în orice stat membru al uniunii europene”, au scris judecătorii în finalul documentului.


Cu viața pre moarte călcând. Reporter la ambele capete ale unei întâmplări dramatice: familia care a donat ficatul unui băiețel de 7 ani și femeia care a primit o nouă șansă la viață

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Urmărește cel mai nou VIDEO

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.