Cazul Iulia Marin: România TV, amendată cu 100.000 de lei pentru discriminare la adresa persoanelor cu suferințe psihice. „Amenzile se plătesc, atitudinea nu se schimbă”

Pocora a votat pentru afișarea mesajului pe post, timp de 10 minute, motivând că  „amenzile se plătesc oricât ar fi ele, dar atitudinea nu se schimbă”. 

„Din punctul meu de vedere, este nevoie de un semnal, un simbol prin care CNA, în rolul lui corector și educativ, să transmită acestui post de televiziune că abordarea în privința demnității umane în ultimul an nu pare a fi pe drumul cel bun”, referindu-se la  cele 14 sancțiuni date postului în ultimul an – numai pe demnitate umană.

Mircea Toma, care a votat tot pentru afișarea mesajului, a spus că: „Ce văd eu ratat este că un text care stă pe ecran 10 minute de la 19.00 are mai multă penetrare la public decât o amendă.” 

Borsos a votat pentru amenda de 100.000 de lei și nu pentru afișarea mesajului: 

„Am considerat că cele 10 minute se curg foarte repede și nu știu în ce măsură mesajul nostru la public, dar o sumă atât de mare e importantă și sper că poartă un mesaj.”

Bălașa nu a dorit nicio sancțiune spunând că: „Nu am să fiu niciodată de acord cu a face educație cu parul.”

Șefa CNA, Monica Gubernat: „Putem spune unanim că, dacă semnatarii acelui apel vor demara o campanie de conștientizare pentru persoanele cu afecțiuni psihice, vor găsi în noi un foarte puternic aliat.”

La momentul votului, Mircea Toma a propus o întrerupere de 10 minute a emisiei TV, cu citirea mesajului pe post. 

Monica Gubernat a propus amenda. „Fac această propunere raportându-mă la cadrul legal și mai ales la istoricul pe care această instituție o are. O propunere de 100.000 de lei amendă, cea mai mare amendă pe care o poate da CNA, pentru discriminare”, a spus ea.

Pentru întreruperea de 10 minute, cu afișarea mesajului pe post de la ora 19:00 la 19:10 au votat Dorina Rusu, Cristina Pocora și Mircea Toma.

Pentru amendă au votat Orsolya Borsos, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Ionel Palăr, Ramona Sorescu, și Oana Dincă.

Nicolae Bălașa a susținut să nu fie dată nici o sancțiune.

Mircea Toma propune o întrerupere de 10 minute a emisiei, cu citirea mesajului pe post. 

Monica Gubernat: „Fac această propunere raportându-mă la cadrul legal și mai ales la istoricul pe care această instituție o are. O propunere de 100.000 de lei amendă, cea mai mare amendă pe care o poate da CNA, pentru discriminare”.

Orsolya Borsos: „Eu am rămas cu un gust foarte amar după aceste două emisiuni. Am considerat că este un subiect de interes public. Am simțit nevoia de o dezbatere care să oprească stigmatizarea și discriminarea, nu să le alimenteze.

Aici nu vorbim doar de afecțiunile psihice ale Iuliei Marin. Este vorba și despre depresie, anxietate, alte boli psihice, în forme mai ușoare sau mai puțin ușoare, supuse unor discriminări. Trag un semnal de alarmă, când se vorbește despre astfel de cazuri să fie mai multă atenție și mai puține stereotipuri și prejudecăți.”

Un alt membru CNA, Răsvan Popescu, a reținut că „nu este o încercare a postului de a denigra memoria Iuliei Marin”. Spune însă că, pentru „e echilibra tabloul, ar fi putut fi inserate și alte opinii, mai ales din partea unor specialiștii”, în emisiunile RTV despre moartea Iuliei Marin.  

Nicolae Bălașa crede că emisiunile „s-au desfășurat fără încălcări grave ale legislației. Nimeni nu a denigrat-o în aceste emisiuni pe ziaristă.” Argumentează că, „dacă am fi foarte stricți de fiecare dată în analize de-astea, nu știu în ce măsură în țara noastră nu s-ar mai putea aduce în fața publicului o dramă.” 

„Mi s-a părut că felul în care am abordat azi discuția este spre ideea că aceste emisiuni nu trebuie să aibă loc”, încheie Bălașa. 

„Cazul acesta nu este o luptă între două entități media. A fost transformat într-o luptă de această televiziune. Într-o luptă pe care o duce de mult timp cu persoane, cu «reziștii», cu «progresiștii». Și televiziunea a folosit cazul unei persoane cu afecțiuni psihice, cel al jurnalistei Iulia Marin. Felul nu doar că încalcă prevederile legale legate de discriminare, după părearea mea, dar s-a ajuns la lipsă de umanitate. Aceasta este părerea mea”, a spus Dorina Rusu, membru CNA.

Într-o democrație, libertatea de exprimare trebuie să aibă și limite când vorbim despre demnitatea umană. În acest caz, au fost întrecute niște limite. S-a ajuns prea jos și cred că felul în care a fost tratat acest subiect nu numai că încalcă prevederile legale, dar cred că este lipsit de umanitate.

Dorina Rusu, membră CNA:

Dorina Rusu a mai spus că, după reacția vehementă a mai multor jurnaliști, organizații medicale, organisme care se ocupă de sănătatea mintală, referindu-se la cei care au semnat apelul lansat de Libertatea, a crezut că cei de la RTV își vor cere scuze. „Am fost naivă.” Postul de televiziune a continuat o abordare „și mai malignă decât în prima emisiune”. „Nu numai că nu au înțeles, ba chiar au făcut în contra a ceea ce au spus specialiștii.”

Acest caz o să rămână în analele jurnalismului. Și ar trebui să rămână, ca să vadă și alții peste 10 ani cum nu se face jurnalism și care sunt limitele libertății de exprimare și limitele cu privire la umanitate.

Dorina Rusu, membră CNA:

Persoanele cu afecțiuni psihice au probleme în a-și găsi de muncă pentru că angajatorii se feresc de ele, a continuat el, aducând în discuție discriminarea persoanelor cu afecțiuni psihice.

„În momentul în care spui că un om a fost internat de trei ori la Psihiatrie, – internat la «glumeți», ca să adaug și expresia stigmatizantă -, devine un obstacol pentru angajare pentru o persoană cu afecțiuni. Asta e realitatea din piață. E nevoie de campanii ca să educe societatea, să creăm loc între noi persoanelor pe care noi până acum le-am izolat, că asta a fost cea mai simplă soluție”, a spus Mircea Toma.

Membrul CNA e de părere că RTV „a fost de bună-credință” și că „nu a dorit explicit să-i compromită imaginea, să provoace discriminare Iuliei Marin”. „Scopul lor a fost diferit. Ce e clar reproșabil este că ei încalcă această parte a legislației din ignoranță”, a spus Toma.

Mircea Toma a adus în discuție și folosirea fotografiilor cu Iulia Marin, spunând că acestea sunt ale unei persoane decedate, deci, conform legii audiovizualului, nu pot fi difuzate. „Trebuie protejate, imaginea ei trebuie respectată”, a explicat membrul CNA.

Cristina Pocora susține că vede „două entități care se răfuiesc între ele, iar vicima este jurnalista Iulia Marin”. „Mi se pare că ea este pretextul sub care două părți se bat pentru un scop, nu-l știu. Dar victimă este un om care a trăit o viață, a muncit, și-a făcut cu seriozitate treaba. Toată munca ei este pusă la îndoială.”

Pocora subliniază încă o dată că licența CNA nu poate fi retrasă postului RTV. „Eu nu aș susține acest lucru pentru că avem o lege care explică foarte clar cum poate un post TV să-și piardă licența.”

Roxana Niculescu, directoarea de programe a RTV, a citit o parte din transcriptul emisiunilor și a susținut că „în niciun moment nu i-au fost puse la îndoială competențele profesionale (ale ziaristei Iulia Marin, n.r.) Putem lua fiecare intervenție a lui Victor Ciutacu”. Realizatorul RTV nu a mai venit de această dată la dezbaterea CNA. 

Oana Anghel, avocata lui Victor Ciutacu, a spus că „nimeni nu acuză pe nimeni de nimic”. Referitor la fotografiile Iuliei Marin pe care postul TV le-a difuzat în calup în cadrul emisiunilor, ea a spus că „sunt din spațiul public”. Victor Ciutacu a abordat subiectul morții jurnalistei, a adăugat ea, pentru că „un jurnalist, când ia act de o astfel de situație dramatică, are datoria să vorbească despre asta, ca pe viitor să fie evitată”.

După o observație, ironică, a ziaristei Bianca Oanea pe newsletterul ei cotidian, după prima ședință a CNA, ”când Victor Ciutacu i-a audiat pe membrii CNA”, ”i-a scos la tablă și ridiculizat”, mai multe comentarii pe net au precedat ședința de astăzi de la CNA. 

Conform legii, decizia CNA poate fi de nesancționare sau de sancționare. Sancționarea posibilă este avertisment, amendă sau „obligarea radiodifuzorului de a difuza un timp numai textul deciziei de sancţionare”.

Deși vehiculată de Dacian Cioloș, retragerea licenței, într-un astfel de caz, este neelgală și nedemocratică au susținut ziariștii Cătălin Tolontan, Cristian Tudor Popescu și Ioana Ene Dogioiu. 

Se discută afirmațiile din primele două emisiuni

În primele două emisiuni RTV, din 19 și 20 aprilie, Iulia Marin a fost prezentată de Victor Ciutacu, moderatorul emisiunilor, drept „rătăcită promovată ca experiment de presă”. Tot el a mai afirmat, printre altele, că „pixul domnișoarei Marin e o armă. Care folosită cu ticăloșie poate distruge destine”. 

„Ne-am permis să ne întrebăm aseară (19 aprilie, n.r.), într-o dezbatere, dacă e normal ca un om bolnav psihic, cu grave tulburări comportamentale să presteze la vedere în presă”, a mai spus Ciutacu, iar unul dintre invitați, Răzvan Savaliuc, a spus că „Eu nu aș lăsa un om cu probleme psihice să lucreze la mine”.

„Ați neglijat posibile efecte”

Ședința de marți, 25 aprilie, a fost marcată de mai multe discuții în contradictoriu între unii membri CNA și Victor Ciutacu, moderatorul emisiunilor în care au fost făcute afirmațiile la adresa jurnalistei Libertatea Iulia Marin și la adresa persoanelor cu tulburări psihice. În fața CNA, Victor Ciutacu și-a menținut poziția, i-a întrerupt de mai multe ori pe membrii forului și i-a acuzat pe o parte dintre ei de lipsă de imparțialitate. A spus, de asemenea, că i se face un „linșaj”.

Dorina Rusu, membră CNA, a spus că emisiunea RTV a „manelizat” subiectul persoanelor cu tulburări psihice și că postul de televiziune s-a folosit de moartea jurnalistei „ca să duceți lupta dumneavoastră cu altă redacție”. „După prima emisiune, în care toți ne-am așteptat să vă cereți scuze, ați venit de fapt și ați folosit boala ca să continuați”, a spus Dorina Rusu.

La rândul său, Mircea Toma a afirmat că Victor Ciutacu a „neglijat posibilele efecte care pot produce drame”, referindu-se la stigmatizarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală”, părere susținută și de o altă membră a forului, Orsolya Borsos. Aceasta a spus că „afirmațiile făcute sunt bazate pe niște prejudecăți demne să discrimineze oamenii cu afecțiuni psihice, care lezează demnitatea lor”.

Pe de altă parte, Nicolae Bălașa e de părere că nu există încălcări ale legii și că „domnul Ciutacu nu face decât să aducă o știre, un subiect de discuție”.

Directoarea de programe a televiziunii, Roxana Niculescu, a afirmat că „în nicio emisiune nu s-a pus la îndoială competența profesională a Iuliei Marin, dimpotrivă a fost lăudată, nici că oamenii care au astfel de tulburări nu trebuie să lucreze”. A mai afirmat că „Victor Ciutacu și-a respectat statutul de jurnalist”.

CNA a invitat, de asemenea, un psiholog să reprezinte poziția persoanelor cu afecțiuni psihice. El a vorbit despre „responsabilitatea moderatorului de a avea un limbaj decent și atent” și a afirmat că oricine analizează cele două emisiuni ajunge la concluzia că persoanele cu probleme de sănătate mintală „sunt periculoase”.

„Prin comentariile făcute despre relația Iuliei cu redacția, despre tot ce s-a întâmplat acolo, cei care cad victimă sunt persoanele cu sănătate mintală”, a spus psihologul Mugur Ciumăgeanu.

Acesta a fost momentul în care ședința a fost oprită, după ce Victor Ciutacu a intervenit în timpul discursului psihologului. El a atras atenția că este unul dintre semnatarii apelului lansat de Libertatea împotriva discursului urii în urmă cu câteva zile. „Ce facem, băgăm protestatari în direct?”, a spus el. De fapt, psihologul respectiv nu a semnat în nume propriu apelul, ci a semnat organizația de specialiști din care și el face parte.

Până în 21 aprilie, la CNA au fost depuse în jur de 20 de sesizări privind emisiunile RTV din 19 și 20 aprilie, între care și o autosesizare a Dorinei Rusu. Moartea jurnalistei Iulia Marin și subiectul persoanelor cu afecțiuni psihice au fost abordate și în emisiuni ulterioare.

Urmărește-ne pe Google News