Război în Ucraina, ziua 41 | Rusia dezminte din nou că a ucis civili la Bucha, în timp ce oficialii ucraineni anunță că până la 300 de cadavre s-ar putea afla în groapa comună din orașul de lângă Kiev

Twitter a limitat marți conținutul a peste 300 de conturi oficiale ale guvernului rus, inclusiv cel al președintelui Vladimir Putin, informează BBC News.

Aceste conturi nu vor mai fi recomandate în cronologii, notificări sau în altă parte pe site, a precizat platforma de social media.

Conturile au fost criticate anterior pentru că au răspândit dezinformări în timpul războiului din Ucraina, dar, spre deosebire de tweet-urile presei ruse de stat, acestea nu au fost supuse până acum unei moderări specifice din partea Twitter.

Rețeaua de socializare a fost puternic limitată în Rusia de când a început războiul din Ucraina.

Compania a anunțat că va lua măsuri împotriva oricărei țări care „restricționează accesul la internetul liber în timp ce este implicată într-un conflict armat”.

Ucraina speră că, prin medierea Turciei, va fi posibilă evacuarea femeilor și copiilor din orașul-port asediat Mariupol, împreună cu cetățenii turci, a declarat marți vicepremierul ucrainean, Iryna Vereșciuk, potrivit Ukrainska Pravda.

„Astăzi există o mică speranță a unei operațiuni speciale cu Turcia. Domnul Erdogan (președintele Turciei, n.r.) a cerut un plan de evacuare a cetățenilor turci și, odată cu aceștia, a femeilor și copiilor (ucraineni, n.r.), care au și ei dreptul de a fi salvați. Aceasta este poziția noastră, poziția președintelui Ucrainei. Insistăm asupra unui astfel de algoritm”, a declarat Iryna Vereșciuk.

Recomandări

Coaliția PSD-PNL s-a rupt la București: Gabriela Firea și Sebastian Burduja intră în lupta cu Nicușor Dan și Piedone pentru Primăria Capitalei

Vicepremierul ucrainean a confirmat că marți a fost posibilă evacuarea civililor din Mariupol spre Berdyansk doar cu mașina proprie sau pe jos, pe o distanță de aproape 80 de kilometri. De la Berdyansk, autobuzele îi duc pe oameni spre Zaporojie.

Iryna Vereșciuk a subliniat că aproximativ 120.000 de persoane sunt în continuare blocate în Mariupol, iar femeile și copiii de acolo mor, după ce au rămas fără hrană, apă, medicamente, căldură și electricitate, în contextul în care atacurile rușilor continuă zilnic.

Luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că speră într-o mediere turcă pentru salvarea locuitorilor din Mariupol.

Forțele ruse au lansat marți atacuri cu rachete în vestul și în nord-estul Ucrainei, lovind ceea ce purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul-maior Igor Konașenkov, a descris ca fiind instalații militare, informează CNN.

Konașenkov a precizat că Rusia a lansat, din aer, rachete de precizie asupra unor ținte din apropierea localităților Zolochiv (oraș situat în vestul regiunii Liov) și Chuhuiv (oraș aflat în nord-estul regiunii Harkov).

Recomandări

Cercetătorul Adrian Constantin, laureat cu „Nobelul Austriei”, despre praful saharian: „Un fenomen vechi. Sunt studii care arată că exista și în urmă cu o mie de ani”

Oficialul rus a susținut că loviturile aeriene au distrus un post de comandă al unei unități de apărare teritorială, o instalație de depozitare a combustibilului și o fabrică de reparații de vehicule blindate.

CNN precizează că nu a putut verifica independent afirmațiile purtătorului de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți, în fața Parlamentului Spaniei, că societățile spaniole care încă desfășoară activități în Rusia ar trebui să se retragă din această țară, relatează BBC News.

Liderul ucrainean a invocat, de asemenea, în cadrul alocuțiunii sale, bombardarea în 1937 a orașului basc Guernica de către avioanele naziste de atac naziste.

După discursul său la ONU, Zelenski a apărut în fața deputaților de la Madrid prin intermediul unei videoconferințe, pentru a prezenta situația actuală din țara sa, în care sute de mii de ucraineni trăiesc cu frică, fără apă, hrană sau medicamente.

Zelenski a mai spus că Europa trebuie să impună sancțiuni mai dure împotriva Moscovei pentru a forța Rusia să caute să încheie un acord de pace.

5 apr. 2022 - Acum 2 ani

05-04-2022

12 morți și 41 de răniți, în bombardamentele asupra orașului Mikolaiv

Recomandări

Procurorul care l-a anchetat pe Traian Berbeceanu, achitat definitiv. Poate reveni la DIICOT după 10 ani și ar avea de încasat peste 1 milion de euro

12 civili au fost uciși, iar alți 41 au fost răniți în bombardamentele rusești asupra orașului Mikolaiv, informează publicația The Kyiv Independent.

Rusia a bombardat Mikolaivul luni, 4 aprilie, cu muniție cu dispersie, a anunțat Parchetul General al Ucrainei, prin intermediul unui mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram. Exploziile obuzelor lansate de trupele ruse au avariat clădiri rezidențiale și vehicule, precum și infrastructura civilă, inclusiv spitale.

Dintre cei 41 de răniți, patru sunt copii, precizează Parchetul.

Portugalia va expulza zece membri ai personalului Ambasadei Rusiei la Lisabona, a anunțat marți, într-un comunicat de presă, Ministerul portughez de Externe, potrivit CNN.

Activitățile celor zece angajați ai reprezentanței diplomatice, declarați acum „persona non grata”, au fost „contrare securității naționale” a Portugaliei, afirmă ministerul de Externe, adăugând că aceștia vor avea la dispoziție două săptămâni pentru a părăsi țara.

Niciunul dintre cei 10 angajați nu este „diplomat de carieră”, potrivit ministerului. „Guvernul portughez reiterează condamnarea fermă și vehementă a agresiunii rusești pe teritoriul ucrainean”, adaugă sursa citată.

Italia, Suedia, Spania, Estonia, Danemarca și Letonia au anunțat marți că vor expulza diplomați și membri ai personalului rus de pe teritoriile lor, în urma apariției imaginilor cu atrocitățile soldaților ruși în orașele din jurul Kievului, în special în Bucha.

Armata rusă a anunțat marți că a doborât două elicoptere ucrainene care încercau să îi evacueze pe liderii batalionului naționalist care apără orașul-port asediat Mariupol – Batalionul Azov, relatează AFP, citată de The Guardian.

„În această dimineață, 5 aprilie, în jurul orașului Mariupol, o nouă tentativă a regimului de la Kiev de a evacua liderii batalionului naționalist Azov a eșuat. Două elicoptere ucrainene Mi-8, care încercau să ajungă în oraș, dinspre mare (Marea Azov, n.r.), au fost doborâte de sistemele antiaeriene portabile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov.

Acesta a precizat că Moscova a propus marți dimineață ca luptătorii ucraineni să depună armele și să părăsească orașul „pe o rută convenită” către teritoriul aflat sub controlul Kievului. Igor Konașenkov a adăugat că armata ucraineană a „ignorat” propunerea.

„Din moment ce Kievul nu este interesat să salveze viețile soldaților săi, Mariupolul va fi eliberat de naționaliști”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

Săptămâna trecută, Konașenkov a afirmat că armata rusă a doborât un elicopter ucrainean deasupra Mării Azov, care venise să-i evacueze pe comandanții Batalionului Azov, care apără cu înverșunare Mariupolul de săptămâni întregi.

3.846 de persoane au fost evacuate marți din orașele ucrainene prin intermediul coridoarelor umanitare, relatează agenția Reuters, citată de The Guardian.

Într-o postare online, vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk a anunțat că 3.846 de oameni au fost evacuați marți, față de cele 3.376 de persoane care au fost evacuate ieri.

⚡️More than 3,000 people evacuated on April 4.

Deputy Prime Minister Iryna Vereshchuk said that 3,376 people, mostly from Mariupol, Berdyansk and Zaporizhia region, have been safely evacuated.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) April 5, 2022

1.496 dintre civilii evacuați marți sunt din Mariupol, a precizat Iryna Vereșciuk, potrivit Ukrainska Pravda.

De asemenea, 1.080 de persoane au fost evacuate din orașele Lysychansk, Severodonetsk, Rubizhne și Kreminna din regiunea Luhansk.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că gropile comune descoperite în orașul Bucha, din apropierea Kievului, sunt o „provocare” menită să blocheze negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, relatează agenția France Presse, preluată de The Guardian.

„Se ridică o întrebare: Ce scop are această provocare vădit neadevărată? Înclinăm să credem că este folosită pentru a găsi un pretext de a torpila negocierile în curs”, a declarat șeful diplomației ruse, într-un mesaj video difuzat la televiziunea rusă.

Lavrov a adăugat că situația de la Bucha, pe care mulți o califică drept o dovadă a crimelor de război comise de Rusia, este menită să „distragă atenția de la procesul de negociere, să distragă atenția de la faptul că partea ucraineană, după (întâlnirea de la) Istanbul, a început să dea înapoi, a încercat să pună noi condiții”.

Negocierile dintre Rusia și Ucraina au continuat și zilele acestea, după ce diplomații de rang înalt ai celor două țări – Serghei Lavrov și Dmytro Kuleba – s-au întâlnit în Turcia, în luna martie.

Convoiul cu ajutoare umanitare al Comitetului Internațional al Crucii Roșii Internaționale (CICR), trimis spre Mariupol, încă nu poate ajunge în orașul-port asediat, după ce a fost blocat și ieri, a anunțat marți vicepremierul ucrainean Iryna Vereșciuk, scrie The Guardian, citând Reuters.

Vereșciuk a adăugat că oamenii care se află în prezent în Mariupol încă nu pot pleca din oraș decât pe jos sau cu mașina, întrucât eforturile oficiale de evacuare a civililor au eșuat.

Ieri, vicepremierul Ucrainei a anunțat că trupele ruse au blocat în orașul Manhush, din estul țării, convoiul de evacuare escortat de Comitetul Internațional al Crucii Roșii.

Un purtător de cuvânt al CICR a confirmat afirmațiile acesteia, precizând că nu a fost vorba despre o luare de ostatici.

Statele Unite vor anunţa o nouă rundă de sancţiuni împotriva Rusiei miercuri, în coordonare cu statele G7 şi cu Uniunea Europeană, potrivit unui membru al administraţiei preşedintelui american Joe Biden, citat de CNN. Acesta a precizat că amplul pachet „va impune costuri semnificative Rusiei şi o va trimite mai departe pe drumul spre izolarea economică, financiară şi tehnologică”.

Noul pachet de sancţiuni va interzice toate investiţiile noi în Rusia, va spori sancţiunile asupra instituţiilor financiare şi întreprinderilor de stat din Rusia şi va sancţiona oficialii guvernului rus şi membrii familiei acestora.

„Aceste măsuri vor degrada instrumentele-cheie ale puterii de stat ruse, vor impune un prejudiciu economic acut şi imediat Rusiei şi vor trage la răspundere cleptocraţia rusă care finanţează şi sprijină războiul lui Putin”, a spus oficialul american, potrivit news.ro.

„Sancţiunile vor fi luate împreună cu aliaţii şi partenerii noştri, demonstrând hotărârea şi unitatea noastră în a impune Rusiei costuri fără precedent pentru războiul său împotriva Ucrainei”, a continuat acesta.

„Am ajuns deja la concluzia că Rusia a comis crime de război în Ucraina, iar informaţiile de la Bucha par să arate alte dovezi ale crimelor de război. Şi, aşa cum a spus preşedintele, vom colabora cu celelalte state pentru a ne asigura că există o răspundere deplină pentru aceste crime. Unul dintre aceste instrumente îl reprezintă sancţiunile şi am lucrat intens cu aliaţii noştri europeni pentru aplicarea unor sancţiuni suplimentare”, a conchis oficialul american.

Uniunea Europeană a anunţat marţi că a declarat indezirabili 19 diplomaţi ruşi pentru „angrenarea în activităţi contrare statutului lor diplomatic” şi le-a cerut să părăsească ţara-gazdă, Belgia, relatează Agerpres.

„Pe baza deciziei înaltului reprezentant (pentru relaţiile externe, n.r.) Josep Borrell, 19 membri ai Misiunii Permanente a Federaţiei Ruse la UE din Bruxelles au fost declaraţi personae non gratae”, a transmis blocul comunitar, într-un comunicat de presă, conform Reuters.

Uniunea a urmat astfel exemplul dat de mai multe ţări membre – Franţa, Germania, Olanda, Suedia, Belgia, Spania, Italia, Danemarca sau Slovenia – care au expulzat peste 150 de diplomaţi ruşi în ultimele două zile, sub acuzaţia de spionaj.

UE a arătat că a luat decizia şi ca protest după apariţia informaţiilor privind crimele comise în oraşe ucrainene aflate sub controlul Rusiei după invazia începută în 24 februarie. Blocul comunitar a calificat uciderea civililor drept „atrocitate”, dar Moscova susţine că este vorba de o înscenare din partea Kievului.

Oleh Syniehubov, guvernatorul militar al regiunii ucrainene Harkiv, a anunțat marți că bombardamentele rusești au ucis șase persoane și au rănit alte opt în orașul Harkov și în regiune, în ultimele 24 de ore, informează CNN.

„În ultima zi, ocupanții au efectuat 54 de atacuri cu diferite arme cu rază lungă de acțiune: atacuri de artilerie, bombardamente cu mortiere și tancuri, bombardamente cu MLRS. Au fost afectate districtele Saltivka, Pyatihatka, Oleksiyivka, Kholodna Hora, Derhachi, Barvinkove, Chuhuiv”, a spus Syniehubov, într-o declarație publicată pe aplicația de mesagerie Telegram.

„În rândul populației civile există victime ale bombardamentelor de ieri din Harkiv și Chuhuiv. În Harkov și în district – patru morți, trei persoane au fost spitalizate. În districtul Chuhuiv – doi morți, cinci răniți”, a adăugat guvernatorul militar.

Luni, colonelul Oleksandr Motuzyanyk, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării, a declarat că Rusia își concentrează eforturile pentru a înconjura trupele ucrainene din estul țării și pentru a captura orașul Harkiv.

„Regiunea Harkiv este pregătită pentru orice scenariu, forțele noastre armate sunt pe poziții și apără regiunea. Trebuie să asigurăm o ariergardă puternică”, a declarat Syniehubov.

Premierul britanic Boris Johnson a îndemnat marți poporul rus să „se uite la ceea ce se face în numele vostru”, scrie The Guardian.

„Președintele vostru știe că, dacă ați putea vedea ce se întâmplă, nu i-ați susține războiul. El știe că aceste crime trădează încrederea fiecărei mame ruse care îi spune «la revedere», cu mândrie, fiului care pleacă să se înroleze în armată. Și știe că sunt o pată pe onoarea Rusiei însăși”, a declarat Boris Johnson, într-un mesaj video adresat poporului rus.

Vorbind în limba rusă, premierul britanic a adăugat: „Președintele vostru este acuzat de comiterea unor crime de război. Dar nu pot să cred că acționează în numele vostru”.

To the Russian people, look at what is being done in your name.

You deserve the truth. You deserve the facts. pic.twitter.com/sqDxvGnTnp

— Boris Johnson (@BorisJohnson) April 5, 2022

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat marţi, la Strasbourg, că blocul comunitar va finanţa în special arme uşoare defensive pentru a ajuta Ucraina, întrucât acestea s-au dovedit a fi „foarte eficiente” împotriva trupelor ruse, scrie Agerpres.

Borrell a participat marţi, în plenul Parlamentului european, la un dialog cu eurodeputaţii privind Busola strategică, noul plan care în termen de zece ani ar urma să facă UE mai autonomă în materie de apărare.

Despre războiul din Ucraina, şeful diplomaţiei europene a spus că UE a prevăzut un miliard de euro sprijin militar pentru a ajuta Ucraina să-şi apere teritoriul, o sumă care „nu este foarte mare”, dar care va servi în mod prioritar pentru livrarea de „arme uşoare defensive, care au demonstrat o eficienţă extraordinară”.

El a explicat că Ucraina a inventat o nouă formă de purta război, cu unităţi de infanterie uşoară desfăşurate în jurul drumurilor, „care aduce puţin cu vechiul război de gherilă, dar cu armament suficient de sofisticat” şi care a dat rezultate bune în oprirea coloanelor de blindate ale armatei ruse.

Înaltul Reprezentant UE a subliniat, pe de altă parte, că „nu există o alternativă la NATO” pentru apărarea Europei. În acest context, el afirmă că s-a reuşit o apropiere între NATO şi UE, „eliminând temerile”.

„Cred că am reuşit să eliminăm temerile şi să ne dăm seama că NATO nu ne va rezolva toate problemele de securitate. Ca să putem face asta eficient şi economic, dar şi rapid, trebuie să desfăşurăm capacităţi pe care nu le aveam astăzi şi ca aceste capacităţi să devină interoperabile. Nu e vorba de crearea unui NATO intereuropean şi nici de slăbirea NATO”, a dat el asigurări.

Borrell a subliniat că „nu putem aştepta ca desfăşurarea militară a SUA în Europa să substituie carenţele noastre, de aceea vorbim despre întărirea capacităţilor noastre militare (…)”.

„După Al Doilea Război Mondial, ne-am obişnuit să trăim sub umbrela SUA”, a atras atenţia şeful diplomaţiei UE, adăugând că acum scenariul este diferit şi impune o responsabilitate majoră.

Borrell a mai spus că Busola strategică este „un plan ambiţios de întărire a securităţii şi apărării” până în 2030, dar că el trebuie pus în practică pentru a fi mai mult decât „un document ţinut într-un sertar”.

Guvernatorul regiunii ucrainene Zaporojie a anunțat marți că până la 20 de persoane au murit în unele sate aflate în prezent sub controlul trupelor ruse, relatează The Guardian citând Reuters.

„Ați avut un sat de 120 de oameni – 15, 17, 20 de oameni au murit. Dacă veți compara proporțional cu Bucha, este aceeași pierdere, poate chiar mai mare”, a declarat guvernatorul Oleksandr Starukh, la televiziunea națională.

Starukh s-a referit la uciderea civililor din orașul Bucha, mulți considerând aceste atrocități drept dovezi de crime de război.

Starukh nu a dat numele satelor pe care le-a invocat și nici nu a furnizat dovezi privind uciderea civililor.

O echipă a organizației Medici Fără Frontiere (Médecins Sans Frontières – MSF) din Ucraina a descris un bombardament efectuat luni asupra unui spital din orașul Mikolaiv, situat în sudul Ucrainei, fiind martoră la moartea și rănirea mai multor oameni, informează CNN.

Echipa MSF, formată din patru persoane, a vizitat luni Mikolaivul pentru a se întâlni cu autoritățile sanitare din oraș și din regiune și pentru a vizita spitalul de oncologie din oraș. În jurul orei locale 15:30, zona din jurul spitalului a fost atacată cu focuri de armă, potrivit unui comunicat publicat marți de organizația Medici Fără Frontiere.

„Mai multe explozii au avut loc în imediata apropiere a echipei noastre în decurs de aproximativ 10 minute”, a declarat Michel-Olivier Lacharité, șeful misiunii MSF în Ucraina, care în prezent se află la Odesa.

„În timp ce părăseau zona, echipa MSF a văzut mai multe persoane rănite și cel puțin un cadavru. Cu toate acestea, nu suntem în măsură să avansăm numărul exact al persoanelor decedate și rănite”, a precizat Lacharité, în comunicat.

„Din fericire, membrii echipei noastre au reușit să se adăpostească și nu au fost rănit în urma exploziilor, deși geamurile mașinii lor, parcate în fața intrării în spital, au fost spulberate de suflul exploziilor”, se arată în comunicat.

MSF a precizat că spitalul pediatric din regiune a fost, de asemenea, lovit de explozii. Potrivit MSF, nu a fost vizibil niciun crater mare, dar echipa lor a descris numeroase gropi mai mici, apărute pe o suprafață mare.

„Bombardarea unei zone atât de mari dintr-un cartier rezidențial, în mijlocul după-amiezii, nu poate decât să provoace victime civile și să lovească clădiri publice”, a adăugat Lacharité. „Spitalele, pacienții și personalul medical trebuie neapărat să nu fie vizați de atac”, a punctat șeful misiunii MSF în Ucraina.

CNN a relatat anterior că bombardamentul trupelor ruse asupra orașului Mikolaiv, aflat în apropiere de Marea Neagră, a continuat luni, așa cum se întâmplă de câteva săptămâni, cu atacuri efectuate în cursul dimineții și al după-amiezii. O echipă CNN aflată luni la o intersecție de drumuri, la sud de Mikolaiv, a fost la doar câțiva metri distanță de rafalele de artilerie, fiind nevoită să-și abandoneze vehiculul, care a fost distrus.

Orașul ucrainean Borodyanka, din regiunea Kiev, a fost complet distrus de luptele dintre forțele rusești și ucrainene, arată noi înregistrări video, relatează CNN.

Postul american de televiziunea precizează că a geolocalizat și a verificat autenticitatea imaginilor video care au fost publicate pentru prima dată marți.

Pe 1 martie, o lovitură aeriană rusă a distrus cel puțin două complexe de apartamente din Borodyanka; acesta a fost primul raport privind pagube în localitatea situată la aproximativ 50 de kilometri nord-vest de Kiev.

De atunci, orașul a fost scena unor schimburi intense de focuri și atacuri militare aeriene. Imagini din 4 martie filmate cu drona arată mijlocul unui alt complex de apartamente prăbușit într-un morman de moloz, în urma un atac militar. O înregistrare video postată pe canalul Telegram al liderului cecen Ramzan Kadîrov îi arată pe luptătorii săi mergând pe străzile orașului în acea perioadă.

CNN a raportat anterior, pe 5 martie, că forțele rusești au preluat controlul temporar al unui spital de psihiatrie din Borodyanka, în care se aflau aproape 700 de pacienți.

La acel moment, guvernatorul regional Oleksiy Kuleba a declarat că orașul nu avea nici apă și nici electricitate.

„Nu mai există Borodyanka – este aproape complet distrus”, a spus Kuleba. „Centrul orașului arată pur și simplu îngrozitor. Borodyanka se află sub influența trupelor rusești, ele controlează această așezare”, a precizat guvernatorul regional.

Acum, când forțele rusești s-au retras, se poate vedea întreaga amploare a distrugerilor.

„Există deja informații potrivit cărora numărul victimelor făcute de ocupanți ar putea fi chiar mai mare în Borodyanka și în alte câteva orașe eliberate”, a declarat luni președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-o alocuțiune video. „În multe sate din districtele eliberate din regiunile Kiev, Cernihiv și Sumi, ocupanții au făcut lucruri pe care localnicii nu le-au văzut nici măcar în timpul ocupației naziste de acum 80 de ani”, a adăugat liderul ucrainean.

Distrugerea totală observată în imaginile filmate în Borodyanka este comparabilă doar cu cea din orașul-port asediat Mariupol.

Înregistrări video încep în apropierea celor două complexuri de apartamente care, potrivit CNN, au fost lovite pe 1 martie. Fiecare clădire de pe strada Lenina – principala arteră de circulație din oraș – a fost lovită.

Blocuri întregi au fost transformate în dărâmături. Cadrele metalice arse ale vehiculelor militare se văd, de asemenea, pe marginea drumului plin de moloz.

Un semn rudimentar – o tablă vopsită cu spray – spune: „Traficul civil este interzis”.

Comisarul pentru drepturile omului al Radei Supreme a Ucrainei, Lyudmila Denisova, a declarat marți că între 150 și 300 de cadavre s-ar putea afla într-o groapă comună săpată lângă o biserică din orașul Bucha, informează The Guardian.

„În prezent, cadavrele celor decedați sunt ridicate de către forțele de ordine în vederea efectuării examinărilor necesare”, a scris Denisova, într-o postare online.

Potrivit acesteia, groapa ar avea 14 metri și se află lângă biserica Sf. Andrei Pervozvany.

Denisova nu a precizat cum au ajuns autoritățile ucrainene la estimarea numărului de victime din groapa comună, notează Reuters.

Reprezentantul permanent al SUA la NATO, Julianne Smith, a declarat, marţi, că alianţa strânge dovezi pentru a-i trage la răspundere pe preşedintele rus Vladimir Putin şi echipa sa pentru ”crimele de război” comise în Ucraina, relatează CNN, potrivit news.ro.

”Ceea ce trebuie să facem este să colectăm informaţiile de care avem nevoie pentru a-i trage la răspundere pe Putin şi echipa sa de la Moscova şi se poate face asta prin mai multe căi. Este, desigur, calea Curţii Penale Internaţionale (ICC). Există o opţiune a Naţiunilor Unite. Există mai multe moduri de a face asta”, a spus Julianne Smith, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles.

Răspunzând la o întrebare despre modul în care Statele Unite vor ajuta la investigarea presupuselor crime de război comise de forţele ruse în Ucraina, Smith a spus: ”În primul rând, ceea ce dorim să facem este să ne asigurăm că expunem adevărul şi pentru a dezvălui adevărul şi a înţelege pe deplin ce se întâmplă pe teren trebuie să colectăm cât mai multe informaţii posibil”.

”Acum ne bazăm pe relatări direct de la cetăţenii ucraineni. Colaborăm cu nişte organizaţii internaţionale, ONG-urile încep să culeagă şi ele informaţii. Alcătuind un scenariu, încercând să punem cap la cap un anumit sens evenimentelor care au avut loc, deoarece ne-am uitat din nou la aceste imagini oribile care provin din Bucea, dar, eventual, şi din alte locaţii”, a adăugat reprezentanta SUA.

Julianne Smith a avertizat că este ”prea devreme pentru a spune definitiv ce s-a întâmplat” în Bucha şi în alte oraşe în care presupuse crime de război au fost comise de forţele ruse, dar a adăugat: ”Suntem destul de încrezători că (…) vom putea pune cap la cap dovezile necesare ca să îl tragem la răspundere pe Putin”.

Oficialul american a argumentat că una dintre strategiile NATO de a lua măsuri preventive în Ucraina a fost să încerce să obţină un avantaj în faţa ”opţiunilor strategice” ale lui Putin.

„Dacă expunem public ceea ce credem că ar putea plănui, poate că asta îi va schimba, un pic, calculele”, a adăugat ambasadorul.

Un activist a protestat marți, la București, în fața Ambasadei Rusiei, față de masacrul comis de trupele ruse împotriva civililor din orașul ucrainean Bucha.

Pe modelul unei acțiuni similare care a avut loc luni în patru locuri importante din Moscova, Mihail Bumbeș a stat aproape o oră întins pe asfalt în fața ambasadei, cu mâinile legate la spate, pentru a condamna „genocidul” din Bucha.

„Mesajul a fost către publicul român. Am constatat că astăzi la muncă erau colegi care nu aveau idee ce s-a întâmplat la Bucha. Deși nu suntem în Rusia, lumea fie nu se informează, fie e preocupată de alte lucruri decât cele internaționale care se produc la doi pași. A fost și o presiune către decidenții politici care, la rândul lor, nu fac o presiune către comunitate internațională, instituții precum ONU, care are puterea de a găsi o soluție pentru războiul din Ucraina”, a declarat, pentru Libertatea, activistul și istoricul Mihail Bumbeș.

Mai multe detalii: Protest la București față de masacrul din Bucha, inspirat după cel din Moscova. Un activist s-a culcat pe trotuar cu mâinile legate, în fața Ambasadei Rusiei

Un convoi cu ajutoare umanitare al Națiunilor Unite a ajuns marți în orașul Sievierodonețk, situat în regiunea Luhansk din estul Ucrainei, potrivit unui comunicat de presă al ONU citate de CNN.

Convoiul include opt camioane cu provizii esențiale, inclusiv rații alimentare, conserve, făină, lămpi cu energie solară, saltele, folii de plastic și pături pentru aproximativ 17.000 de persoane, precum și patru generatoare de electricitate pentru spitale.

Proviziile provin de la Organizația Internațională pentru Migrație, grupul OIG People in Need, Agenția ONU pentru Refugiați, Fondul ONU pentru Copii și Programul Alimentar Mondial, precizează comunicatul.

„Estul Ucrainei continuă să sufere din plin de pe urma intensificării ostilităților, mii de persoane fiind lipsite de gaz și apă, iar clădirile rezidențiale au fost lovite în mod repetat de bombardamente în Sievierodonețk, împiedicând oamenii să fie evacuați în condiții de siguranță și restricționând grav accesul lor la produsele de primă necesitate”, a mai transmis ONU.

Bunurile vor fi livrate oamenilor prin intermediul Crucii Roșii ucrainene, „în timp ce livrările vor fi făcute și pentru persoanele vulnerabile care au rămas în casele lor sau în buncărele din jurul orașului Sievierodonețk”, a precizat ONU.

Prim-ministrul israelian Naftali Bennett a condamnat marţi uciderea civililor din oraşul ucrainean Bucha, dar nu a acuzat forţele ruse că sunt răspunzătoare de aceste crime, relatează Agerpres citând Reuters.

Descoperirea civililor ucişi în această suburbie a Kievului, după retragerea trupelor ruse, a revoltat întreaga lume. Guvernul ucrainean consideră că este vorba de un genocid, dar Moscova a respins acuzaţiile că ar fi responsabilă de crimele respective şi a acuzat Ucraina de o înscenare cu scopul de a denigra Rusia.

„Suntem şocaţi de imaginile teribile din Bucha – scene groaznice – şi le condamnăm. Suferinţele cetăţenilor ucraineni sunt imense şi facem tot ce putem ca să ajutăm”, a spus premierul israelian, într-o conferinţă de presă televizată.

Reuters notează că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, Israelul a fost rezervat în criticile aduse Rusiei, invocând eforturile de mediere ale lui Bennet pentru încetarea războiului. De asemenea, guvernul israelian doreşte să menţină deschise canale de comunicare cu militarii ruşi în Siria, unde aviaţia israeliană loveşte frecvent ţinte iraniene.

Ulterior în cursul zilei de marți, ministrul israelian de Externe, Yair Lapid, a condamnat ferm „crimele de război” comise de Rusia în Ucraina, într-o declarație care intensifică criticile Israelului la adresa Moscovei după invadarea țării vecine, scrie The Guardian.

„Imaginile și mărturiile din Ucraina sunt îngrozitoare. Forțele rusești au comis crime de război împotriva unei populații civile lipsite de apărare. Condamn cu fermitate aceste crime de război”, a afirmat Yair Lapid.

Iaroslav Trofimov, jurnalist de la Wall Street Journal, spune că este pentru prima dată când Israelul acuză în mod clar Rusia de crime de război în Ucraina.

Israel for the first time clearly accuses Russia of war crimes in Ukraine. https://t.co/l09pYTu9tI

— Yaroslav Trofimov (@yarotrof) April 5, 2022

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) estimează că în prezent peste 11 milioane de ucraineni şi-au părăsit casele de la începutul invaziei ruse, scrie news.ro preluând The Associated Press.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune (OIM), a publicat marţi prima evaluare completă din ultimele trei săptămâni. Potrivit Agenţiei ONU pentru migraţie, 7,1 milioane ucraineni fost strămutaţi pe teritoriul țării, pe lângă cei peste 4 milioane de refugiaţi care au fugit în străinătate.

Conform OIM, peste 2,9 milioane de alte persoane se gândesc în mod activ ”să-şi părăsească reşedinţa obişnuită din cauza războiului”.

Ucraina avea o populaţie de 44 de milioane de locuitori înainte de începutul războiului, pe 24 februarie.

Cifra a crescut de la mijlocul lunii martie, când peste 9,7 milioane de persoane erau strămutate în Ucraina sau fugiseră în străinătate.

În afara Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, ministrul britanic de externe Liz Truss a declarat că sancțiunile internaționale coordonate au înghețat 60% din „arsenalul de război” al Rusiei, scrie BBC.

În cadrul unei conferințe de presă care a urmat unei întâlniri cu omologul său polonez Zbigniew Rau, Truss a declarat că mai mult de 350 de miliarde de dolari (266 de miliarde de lire sterline) din rezervele valutare ale Rusiei, în valoare totală de 604 miliarde de dolari, nu mai sunt disponibile pentru regimul președintelui Vladimir Putin, suma fiind înghețată.

Aceste sancțiuni „paralizante” împing economia rusă înapoi „în epoca sovietică”, a spus Truss.

Șefa diplomației britanice a îndemnat grupul G7 al celor mai bogate țări să meargă mai departe, înainte de reuniunea din această săptămână, în ceea ce privește sancțiunile împotriva Rusiei.

Reprezentantul Rusiei în Consiliul de Securitate al ONU, Vasili Nebenzya, a respins acuzațiile potrivit cărora trupele ruse au comis crime de război în Bucha, susținând că există „inconsecvențe flagrante în evenimentele prezentate de presa ucraineană și occidentală”, relatează BBC.

Nebenzya a susținut că trupurile neînsuflețite descoperite de reporteri în orașul ucrainean nu se aflau acolo imediat după retragerea forțelor rusești, adăugând că acest lucru a fost „confirmat de mai multe înregistrări video”.

„Cadavrele nu seamănă în niciun caz cu unele care ar putea să zacă pe stradă timp de trei sau patru zile”, a mai spus Vasili Nebenzya.

Cu toate acestea, imaginile din satelit publicate de The New York Times și confirmate de BBC par să arate că existau cadavre pe străzile din Bucha cu aproape două săptămâni înainte ca rușii să părăsească orașul.

Președintele Vladimir Putin a declarat marți că Rusia trebuie să își supravegheze îndeaproape exporturile de alimente către țările ostile, deoarece sancțiunile Occidentului au provocat o criză alimentară globală și o spirală a prețurilor la energie, informează Reuters.

Sancțiunile Occidentului din cauza invaziei din 24 februarie a lui Putin în Ucraina au îndreptat Rusia spre cea mai gravă criză economică de la căderea Uniunii Sovietice, în 1991, deși Moscova spune că impactul global al sancțiunilor ar putea fi mult mai important.

Liderul de la Kremlin a avertizat că prețurile mai mari la energie, combinate cu o penurie de îngrășăminte, ar putea determina Occidentul să tipărească bani pentru a cumpăra provizii, ceea ce va duce la o penurie alimentară în țările mai sărace.

„Acestea (prețurile mari la energie, n.r.) vor exacerba în mod inevitabil penuria de alimente în cele mai sărace regiuni ale lumii, vor stimula noi valuri de migrație și, în general, vor crește și mai mult prețurile alimentelor”, a declarat Putin, la o reuniune privind dezvoltarea producției alimentare.

„În aceste condiții actuale, o penurie de îngrășăminte pe piața mondială este inevitabilă”, a precizat Putin. „Va trebui să fim mai atenți la trimiterea de alimente în străinătate, în special să monitorizăm cu atenție exporturile către țările care ne sunt ostile”, a punctat liderul de la Kremlin.

Unul dintre aliații lui Putin, fostul președinte Dmitry Medvedev, a avertizat săptămâna trecută că Rusia ar putea limita livrările de produse agricole doar către țările „prietene”, pe fondul sancțiunilor occidentale impuse Moscovei.

Rusia este cel mai mare exportator de grâu din lume, livrând în principal în Africa și în Orientul Mijlociu, dar și un producător important de potasă, fosfat și îngrășăminte cu conținut de azot – nutrienți cheie pentru culturi și sol.

Rusia produce mai mult de 50 de milioane de tone de îngrășăminte pe an, adică 13% din totalul mondial. Phosagro, Uralchem, Uralkali, Acron și Eurochem sunt cei mai mari jucători din domeniul îngrășămintelor.

Sancțiunile, a spus Putin, au perturbat logistica de aprovizionare cu îngrășăminte din Rusia și Belarus, în timp ce prețurile mai mari la gazele naturale au făcut ca producția de îngrășăminte să fie mai scumpă în Occident.

Într-un avertisment adresat statelor europene, Putin a spus că Moscova va răspunde cu aceeași monedă la orice încercare de naționalizare a activelor rusești, afirmând că o astfel de acțiune este „o armă cu două tăișuri”.

Reacția lui Putin vine la o zi după ce Germania a anunțat că autoritatea sa de reglementare în domeniul energiei va prelua controlul asupra filialei locale a Gazprom – o companie de comercializare, depozitare și transport de gaze naturale din care gigantul rus Gazprom a anunțat vinerea trecută că se retrage.

Și guvernul britanic ar putea decide să intervină și să administreze temporar divizia britanică de retail a companiei ruse Gazprom.

După unele dificultăți tehnice, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat Consiliului de Securitate al ONU o înregistrare video cu imagini din Ucraina, scrie BBC.

Clipul a durat aproximativ un minut și a arătat, imagine după imagine, ucraineni morți – inclusiv unele corpuri arse și desfigurate. BBC precizează că nu a verificat în mod independent acest clip video.

Dame Barbara Woodward – reprezentanta Marii Britanii în Consiliul de Securitate al ONU, țară care deține președinția consiliului – i-a mulțumit lui Zelenski pentru că a distribuit înregistrarea video.

Imaginile „sunt sfâșietoare”, a afirmat Woodward.

„Vorbind în calitatea mea de reprezentant național, suntem îngroziți de ceea ce am văzut și ne reafirmăm solidaritatea cu Ucraina”, a adăugat aceasta.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat marți, într-un comunicat de presă, că autorităţile române au decis declararea ca personae non gratae pe teritoriul României a zece persoane care activează în cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti, „având în vedere că activităţile şi acţiunile acestora contravin prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice din 1961”.

„Aceste elemente au fost comunicate părţii ruse marţi, 5 aprilie 2022, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziţia ministrului Bogdan Aurescu, a ambasadorului Federaţiei Ruse la Bucureşti, domnul Valery Kuzmin, la nivel de secretar de stat pentru afaceri strategice”, precizează MAE, în comunicat.

„Cu prilejul convocării, MAE a reiterat condamnarea fermă a crimelor comise la Bucha şi în alte localităţi din Ucraina, pentru care răspunderea aparţine Rusiei”, a mai transmis ministerul român de Externe.

Rusia a acuzat marţi autorităţile ucrainene că pregătesc ”înscenări” cu civili ucişi de trupele ruse în mai multe oraşe, după ce descoperirea unor cadavre în oraşul Bucha a provocat indignare pe plan internaţional, scrie Agerpres preluând AFP.

Acuzată de occidentali şi de autorităţile ucrainene că a masacrat civili în apropiere de Kiev, armata rusă a dezminţit orice responsabilitate şi consideră că este vorba despre o înscenare care s-ar putea repeta.

”Membri ai centrului 72 ucrainean de operaţiuni psihologice au aranjat, în seara de 4 aprilie, o nouă înscenare filmată cu civili pretins ucişi prin acţiuni violente de către armata rusă în satul Mocciun, la 23 de kilometri nord-vest de Kiev”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov.

”Evenimente similare sunt în curs de organizare de către serviciile speciale ucrainene la Sumî, Konotop şi în alte oraşe”, a adăugat acesta.

Aceste acuzaţii survin în urma descoperirii a sute de cadavre la Bucha după retragerea forţelor ruse, iar preşedintele american Joe Biden a cerut ca Vladimir Putin să fie judecat pentru crime de război. Localitatea Mocciun se află aproape de Bucha.

Kremlinul a calificat marţi încă o dată drept ”nefondate” acuzaţiile contra Rusiei privind masacrele asupra civililor şi a exprimat îndoieli că Ucraina şi statele occidentale vor face o anchetă ”imparţială”.

Imaginile de la Bucha sunt ”o înscenare bine orchestrată”, ”un fals monstruos”, a spus purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov. ”Îndemnăm încă o dată comunitatea internaţională: detaşaţi-vă de astfel de percepţii emoţionale şi gândiţi cu capul vostru”, a adăugat Peskov, potrivit Reuters.

Conform versiunii Rusiei, trupele sale au părăsit complet oraşul Bucha pe 30 martie, în ziua următoare primarul acestuia a confirmat că în oraş nu mai erau soldaţi ruşi, fără ca el să spună ceva despre civili ucişi, iar „dovezile crimelor” – imagini cu civili morţi pe străzi, unii dintre ei cu mâinile legate sau îngropaţi în gropi comune – au apărut abia în a patra zi după retragerea trupelor ruse, când membri ai Serviciului de Securitate al Ucrainei au ajuns în oraş.

Ziarul american New York Times a contrazis marţi versiunea Moscovei publicând ceea ce prezintă a fi imagini din satelit datate cu 11 martie şi în care aparent se văd cadavre ale unor civili pe străzi din oraşul Bucha.

Cel puțin 1.480 de civili au fost uciși, iar alți 2.195 au fost răniți în Ucraina de la începutul invaziei rusești, pe 24 februarie, a declarat Rosemary DiCarlo, subsecretarul general al Națiunilor Unite pentru afaceri politice și consolidarea păcii, potrivit CNN.

Citând datele actualizate furnizate de Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), DiCarlo a precizat că OHCHR crede că cifrele reale ale victimelor civile din Ucraina sunt „considerabil mai mari”.

Aceasta a adăugat că numărul civililor ucraineni implicați în conflict „a crescut de mai mult de două ori” de când a informat ultima dată Consiliul de Securitate, pe 17 martie.

„Orașele ucrainene continuă să fie lovite fără milă, adesea la întâmplare, de artileria grea și de bombardamentele aeriene. Iar sute de mii de oameni, inclusiv copii, bătrâni și persoane cu dizabilități, rămân blocați în zonele încercuite în condiții de coșmar”, a declarat DiCarlo, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU.

„Oroarea s-a adâncit la sfârșitul săptămânii trecute, când au apărut imagini șocante cu civili morți – unii cu mâinile legate – zăcând pe străzile din Bucha, orașul din apropierea Kievului controlat anterior de forțele rusești. Multe cadavre au fost găsite, de asemenea, într-o groapă comună din aceeași localitate”, a mai afirmat Rosemary DiCarlo.

De asemenea, DiCarlo a precizat că asistența medicală și serviciile de bază sunt, de asemenea, perturbate în Ucraina, cel puțin 85 de atacuri asupra unităților sanitare fiind înregistrate până pe 4 aprilie, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Aceste atacuri s-au soldat cu cel puțin 72 de morți și 43 de răniți, a precizat DiCarlo.

ONU este, de asemenea, „serios îngrijorată” de „arestările arbitrare și disparițiile forțate ale persoanelor care s-au pronunțat împotriva invaziei rusești”, a spus DiCarlo.

„OHCHR a documentat detenția arbitrară și posibila dispariție forțată a 22 de jurnaliști și membri ai societății civile” din Ucraina, precum și a 24 de oficiali locali care au fost reținuți în regiunile aflate sub controlul Rusiei, dintre care 13 au fost eliberați, a precizat DiCarlo. Aceasta a adăugat că, până pe 30 martie, OHCHR a confimat, de asemenea, uciderea a șapte jurnaliști și angajați din domeniul media.

Au existat acuzații „de violențe sexuale legate de conflict”, comise atât de forțele rusești și ucrainene, cât și de milițiile de apărare civilă, a continuat Rosemary DiCarlo. „Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina continuă să încerce să verifice toate aceste acuzații”, a conchis aceasta.

În discursul său de marți, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite să ofere garanții de securitate Ucrainei, scrie CNN.

„Unde este securitatea pe care Consiliul de Securitate trebuie să o garanteze? Nu este acolo. Deși există un Consiliu de Securitate. Așadar, unde este pacea? Care sunt acele garanții pe care Națiunile Unite trebuie să le ofere?”, a întrebat Zelenski, în discursul său.

Vorbind prin intermediul unui translator, el a subliniat că răspunderea Rusiei „trebuie să fie inevitabilă”.

„Aș dori să vă reamintesc articolul 1, capitolul 1 din Carta ONU. Care este scopul organizației noastre? Scopul său este de a menține pacea”, a declarat Zelenski. „Iar acum, Carta ONU a fost încălcată la propriu, începând cu articolul 1. Care este rostul tuturor celorlalte articole?”, a mai afirma liderul de la Kiev.

Calificând acțiunile rusești drept „crime de război”, Zelenski a declarat că dorește anchete complete și transparente.

„Acces maxim pentru jurnaliști, cooperare maximă cu instituțiile internaționale, implicarea Curții Penale Internaționale – tragere la răspundere completă și deplină. Sunt sigur că fiecare stat membru al ONU ar trebui să fie interesat de acest lucru. Pentru ce? Pentru a-i pedepsi o dată pentru totdeauna pe cei care se consideră privilegiați și care cred că pot scăpa basma curată”, a punctat Zelenski

„Deci, arătați-le tuturor celorlalți potențiali criminali de război din lume cum vor fi pedepsiți dacă cel mai mare (dintre aceștia, n.r.) este pedepsit”, a îndemnat el Consiliul de Securitate al ONU.

Mai multe detalii: Zelenski, în discursul său în Consiliului de Securitate al ONU: Acțiunile armatei ruse „nu sunt diferite de cele ale altor teroriști, precum ISIS”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut, marți, în fața Consiliului de Securitate al ONU ca membrii armatei ruse și „cei care le-au dat ordinele” de a efectua atacuri în Ucraina să fie judecați pentru „crime de război”, scrie CNN.

El a cerut ca toți rușii care au dat „ordine criminale” și „le-au executat ucigând poporul nostru” să fie aduși în fața unui tribunal internațional, similar celui care a găzduit procesele de la Nürnberg ce au avut loc după cel de-al Doilea Război Mondial, atunci când au fost judecați naziștii.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți în fața Consiliului de Securitate al ONU că acțiunile trupelor rusești „nu sunt diferite de cele ale altor teroriști precum Daesh (ISIS, n.r.)”, informează The Guardian și BBC.

„(Rușii, n.r.) au urmărit o politică consecventă de distrugere a diversității etnice și religioase, apoi au inflamat războaiele și le-au condus în mod deliberat în așa fel încât să ucidă cât mai mulți civili obișnuiți”, a spus liderul de la Kiev.

„Unii dintre ei au fost împușcați pe străzi, alții au fost aruncați în fântâni ca să moară. (…) Au fost uciși în apartamentele lor, în casele aruncate în aer de grenade.

Civilii au fost striviți de tancuri, în mijlocul drumului, în timp ce aflau în mașinile lor doar pentru plăcerea lor (a soldaților ruși, n.r.)”, a afirmat Zelenski, referindu-se la victimele masacrului de la Bucha.

„Le-au tăiat membrele, le-au tăiat gâtul. Femeile au fost violate și ucise în fața copiilor lor. Le-a fost scoasă limba doar pentru că agresorii nu au vrut să audă de ei”, a mai spus președintele ucrainean.

„Unde este pacea? Unde sunt acele garanții pe care ONU trebuie să le ofere?”, s-a întrebat Zelenski.

Acesta a mai spus că lumea trebuie să vadă ce alte crime de război a comis armata rusă și în alte părți ale Ucrainei, pe lângă crimele de la Bucha.

„Geografia poate fi diferită sau diversă, dar cruzimea este aceeași, crimele sunt aceleași, iar răspunderea trebuie să fie inevitabilă”, a subliniat liderul ucrainean.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți în fața Consiliului de Securitate al ONU că se așteaptă ca rușii „să dea vina pe toată lumea doar pentru a-și justifica propriile acțiuni” în Ucraina, scrie CNN.

„Ei (rușii, n.r.) vor spune că există mai multe versiuni, diferite versiuni și că este imposibil de stabilit care dintre aceste versiuni este adevărată”, a spus Zelenski, vorbind prin intermediul unui traducător, prin videoconferință. „Ei vor spune chiar că toate imaginile video sunt înscenate, dar este suntem în 2022 acum”, a adăugat liderul de la Kiev.

Zelenski a declarat că „avem dovezi concludente cu imagini din satelit” care arată ce s-a întâmplat cu adevărat în timpul atacurilor de la Bucha, precizând că „putem desfășura investigații complete și transparente”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se adresează la această oră Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, relatează BBC, CNN și The Guardian.

Zelensky a spus membrilor Consiliului de Securitate al ONU că se adresează acestora „în numele victimelor Rusiei”.

Vorbind în fața Consiliului de Securitate pentru prima dată de când Rusia a invadat Ucraina, liderul de la Kiev a subliniat că trupele rusești au ucis civili și au violat femei.

Comentariile lui Zelenski au fost făcute în urma vizitei sale de luni în orașul Bucha, unde au fost găsite pe străzi cadavrele a numeroși civili ucraineni.

Preșdintele ucrainean a acuzat Rusia de comiterea unui genocid.

„Ieri m-am întors din orașul nostru Bucha, aflat nu departe de Kiev, recent eliberat de sub controlul trupelor rusești.

Nu există nici măcar o singură crimă pe care să nu o fi comis. Armata rusă a căutat și a ucis intenționat pe oricine care a servit țara noastră.

Au împușcat și au ucis femei în fața caselor lor (…), au ucis familii întregi, adulți și copii și au încercat să le ardă cadavrele”, a afirmat Zelenski.

Cehia a trimis marţi armatei ucrainene zeci de tancuri T-72 şi vehicule blindate de luptă BVP, o nouă donaţie de armament oferită de Praga armatei ucrainene pentru a o ajuta în războiul cu Rusia, informează Agerpres.

Oficialii cehi nu au precizat numărul tancurilor şi al blindatelor expediate Ucrainei. Potrivit unor cunoscători ai domeniului militar, guvernul ceh a expediat aceste echipamente militare cu un convoi feroviar, după ce în prealabil a primit acordul NATO.

Tancurile T-72 MBT au fost produse în fosta Cehoslovacie sub licenţă sovietică, la fel şi blindatele BVP, care sunt versiunea cehă a maşinii de luptă a infanteriei BMP-1 produsă în fosta URSS.

Mai multe detalii: Cehia a trimis Ucrainei zeci de tancuri şi blindate

Donatorii europeni și internaționali au convenit marți să prelungească ajutorul în valoare de 695 de milioane de euro (762 de milioane de dolari) acordat Republicii Moldova, cea mai săracă țară din Europa, care găzduiește peste 100.000 de refugiați din Ucraina într-o perioadă de creștere a prețurilor la energie, scrie Reuters.

Luând cuvântul la finalul unei conferințe a donatorilor pe care a găzduit-o la Berlin, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că Germania va depune eforturi pentru a ajuta Republica Moldova să se elibereze de dependența față de Rusia în ceea ce privește aprovizionarea cu energie.

Cu mai puțin de 3 milioane de locuitori, Republica Moldova a primit mai mulți refugiați pe cap de locuitor decât orice altă țară, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

„Am convenit astăzi să sprijinim Moldova cu împrumuturi, sprijin bugetar și alte tipuri de asistență financiară în valoare de 695 de milioane de euro”, a declarat Baerbock, la finalul conferinței pe care a găzduit-o împreună cu omologii săi francez și român.

Ca și Ucraina, Moldova este o fostă republică societică, o parte din teritoriul său – Transnistria – fiind ocupată de separatiști susținuți de Moscova.

Deși are legături istorice și lingvistice puternice cu România, țară vecină membră a Uniunii Europene, Republica moldova se bazează exclusiv pe gigantul rus Gazprom pentru importurile sale de gaze, notează Reuters.

Șeful NATO a criticat China pentru că „nu este dispusă să condamne agresiunea Rusiei”, acuzând Beijingul că „se alătură Moscovei în a pune la îndoială dreptul națiunilor de a-și alege propria cale”, relatează CNN.

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, s-a adresat marți reporterilor la Bruxelles, înaintea unui summit al miniștrilor de externe din NATO, la care va participa și ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba, reuniunea fiind programată miercuri.

Înainte de începerea invaziei din Ucraina, aliații China și Rusia au proclamat că prietenia lor nu are „nicio limită”. Dar, de atunci, Beijingul s-a distanțat discret de economia Rusiei, afectată de sancțiunile occidentale.

Deși a refuzat să condamne atacul Rusiei asupra Ucrainei, China a denunțat în repetate rânduri sancțiunile împotriva Moscovei ca fiind o modalitate ineficientă de soluționare a crizei.

Cancelarul austriac Karl Nehammer se va întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Ucraina în zilele următoare, a anunțat marți biroul său, potrivit CNN.

Nehammer a vorbit cu Zelenski luni seară, a adăugat un purtător de cuvânt.

Austria își propune să continue să ofere „cel mai bun sprijin umanitar și politic posibil” Ucrainei, se arată într-o declarație a Cancelariei austriece, adăugând că Viena a oferit deja fonduri și echipamente Ucrainei și că va oferi în curând și alte ajutoare.

Biroul lui Nehammer a precizat că nu va face publice alte detalii despre această călătorie din motive de securitate.

Secretarul american de stat Antony Blinken a stat de vorbă cu reporterii din Maryland, înainte de a pleca la Bruxelles pentru întâlniri cu omologii și oficialii din cadrul NATO, scrie The Guardian.

„Ceea ce am văzut în Bucha nu este un act întâmplător al unei unități distructive. Este o campanie deliberată de a ucide, de a tortura, de a viola, de a comite atrocități. Rapoartele sunt mai mult decât credibile. Dovezile sunt acolo pentru ca lumea să le vadă”, a declarat șeful diplomației americane.

„Acest lucru întărește hotărârea noastră și a țărilor din întreaga lume de a ne asigura că, într-un fel sau altul, într-o zi sau alta, cei care au comis aceste acte vor fi trași la răspundere”, a adăugat Blinken.

„Au SUA dovezi care să facă legătura între înalți oficiali din Rusia” și faptul că au ordonat sau au avut cunoștință de aceste acte”, a fost întrebat, în mod special, oficialul american.

Blinken nu a confirmat acest lucru. „Lucrăm ca și ceilalți pentru a aduna dovezi pentru a sprijini eforturile” celor care investighează și strâng probe, a răspuns șeful diplomației americane. „Am spus înainte de agresiune că anticipăm că vor fi comise atrocități”, a adăugat Blinken.

Secretarul general al NATO a reacționat marți la dovezile privind uciderea în masă a civililor de către forțele rusești în Bucha, oraș situat în apropiere de capitala ucraineană Kiev, scrie BBC.

„Mi-e teamă că vom vedea mai multe atrocități”, a declarat Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă la Bruxelles.

De asemenea, Stoltenberg a adăugat că va saluta aderarea Finlandei și Suediei la NATO, dacă cele două state scandinave vor dori acest lucru, precizând că o astfel de mișcare depinde de cele două națiuni.

„Dacă vor depune cererea de aderare, mă aștept ca 30 de aliați să-i primească”, a spus șeful NATO.

Spania a devenit cea mai recentă națiune din UE care expulzează diplomați ruși, pe fondul unor proteste globale față de presupusele crime împotriva civililor comise de trupele Kremlinului în Ucraina, scrie BBC News.

Decizia de marți a Madridului de a expulza 25 de diplomați și angajați ai ambasadei ruse vine în urma unor măsuri similare luate de Germania, Franța, Italia, Olanda și Danemarca.

Ministrul spaniol de Externe a declarat că se așteaptă ca Rusia să răspundă cu propriile expulzări. Moscova continuă să nege că trupele sale au comis atrocități în orașul ucrainean Bucha și în alte zone.

Tot marți, Suedia a expulzat trei diplomați ruși pentru că au desfășurat operațiuni de informații în țară, încălcând relațiile diplomatice, a declarat marți, într-o conferință de presă la Stockholm, ministrul suedez de externe, Ann Linde, care a condamnat „crimele de război comise de Rusia”, referindu-se la imaginile de la Bucha, potrivit CNN.

Ann Linde a adăugat că Suedia dorește „să vadă cât mai curând posibil un al cincilea pachet de sancțiuni care să meargă mai departe în ceea ce privește exporturile rusești de combustibili fosili”.

Anterior în cursul zile de marți, Danemarca a anunțat că a expulzat 15 presupuși ofițeri de informații ruși despre care susține că lucrau sub acoperire ca diplomați.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți că UE propune noi sancțiuni împotriva Moscovei, inclusiv interzicerea importurilor de cărbune din Rusia, a căror valoare se ridică la 4 miliarde de euro (3,3 miliarde de lire sterline) pe an, informează The Guardian și CNN.

Noul set de sancțiuni are șase piloni.

„În primul rând, vom impune o interdicție asupra importurilor de cărbune din Rusia, în valoare de 4 miliarde de euro pe an. Acest lucru va reduce o altă sursă importantă de venituri pentru Rusia”, a afirmat Ursula von der Leyen, potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar

Comisia Europeană propune, de asemenea, o interdicție totală a tranzacțiilor pentru patru bănci rusești cheie, printre care se află și VTB.

„Al doilea (pilon al noilor sancțiuni, n.r.): o interdicție totală a tranzacțiilor pentru patru bănci rusești cheie, printre care VTB, a doua cea mai mare bancă rusă. Aceste patru bănci, pe care acum le decuplăm complet de pe piețele financiare internaționale, au o cotă de piață de 23 % din sectorul bancar rusesc. Acest lucru va slăbi și mai mult sistemul financiar al Rusiei”, precizează șefa Comisiei Europene.

„În al treilea rând: interzicerea accesului navelor rusești și a navelor operate de ruși în porturile UE. Anumite excepții vor acoperi produsele esențiale, cum ar fi produsele agricole și alimentare, ajutorul umanitar, precum și energia. În plus, vom propune o interdicție pentru operatorii de transport rutier ruși și belaruși. Această interdicție va limita drastic opțiunile industriei rusești de a obține bunuri esențiale”, a adăugat Ursula von der Leyen.

Noul pachet de sancțiuni propune, de asemenea, alte interdicții specifice privind exporturile către Rusia, în valoare de 10 miliarde de euro (aproximativ 10,9 miliarde de dolari), inclusiv tehnologie precum computere cuantice și semiconductori avansați, dar și utilaje sensibile și echipamente de transport.

„În al cincilea rând: noi interdicții specifice de import, în valoare de 5,5 miliarde de euro, pentru a tăia fluxul de bani al Rusiei și al oligarhilor săi, pentru produse de la lemn la ciment, de la fructe de mare la băuturi alcoolice”, a mai transmis șefa Executivului comunitar.

În al șasealea rând: luăm o serie de măsuri foarte specifice, cum ar fi o interdicție generală a UE privind participarea companiilor rusești la achizițiile publice din statele membre sau excluderea oricărui sprijin financiar, fie el european sau național, pentru organismele publice rusești. Pentru că banii europeni din taxe și impozite nu ar trebui să ajungă în Rusia sub nicio formă”, menționează președinta Comisiei Europene.

„Este important să menținem o presiune maximă asupra lui Putin și a guvernului rus în acest moment crucial”, a adăugat Ursula von der Leyen.

Statele membre ale UE vor trebui să aprobe propunerea Comisiei.

1 – An import ban on coal from Russia, worth €4 billion per year, cutting another important revenue source for Russia.

2 – A full transaction ban on 4 key Russian banks, among them VTB, the 2nd largest Russian bank. pic.twitter.com/MknRVScmbN

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 5, 2022

3 – A ban on Russian & Russian operated vessels from accessing EU ports and a ban on Russian and Belarusian road transport operators.

4 – Further export bans, worth €10 billion, in crucial areas: advanced semiconductors, machinery and transport equipment pic.twitter.com/qLu1JZyhER

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 5, 2022

5 – Specific new import bans, worth €5.5 billion euros.

6 – Targeted measures, such as a ban on participation of Russian companies in public procurement in 🇪🇺 and exclusion of all financial support, EU or national to Russian public bodies. pic.twitter.com/7loq1Sd00E

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 5, 2022

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune că Rusia nu va renunța la invadarea Ucrainei, ci va încerca să se reorienteze pe ocuparea completă a regiunii Donbas în săptămânile următoare, informează BBC.

„Acum asistăm la o mișcare semnificativă a trupelor (rușilor) departe de Kiev pentru a se regrupa, reînarma și aproviziona și pentru a-și muta atenția spre est”, a declarat Stoltenberg, într-o conferință de presă la Bruxelles.

„În următoarele săptămâni, ne așteptăm la o nouă ofensivă rusă în estul și sudul Ucrainei pentru a încerca să cucerească întregul Donbas și să creeze un coridor terestru către Crimeea ocupată”, a spus Stoltenberg, înaintea unei întâlniri a miniștrilor de externe ai NATO.

Șeful NATO a adăugat că „repoziţionarea forţelor ruse va dura un anumit timp, câteva săptămâni, înaintea lansării unei ofensive majore”.

Trupele ruse au anexat regiunea de sud a Ucrainei, Peninsula Crimeea, în urmă cu opt ani.

Stoltenberg mai spune că aliații NATO sunt hotărâți să livreze noi arme pentru a sprijini Ucraina.

„Este esenţial ca aliaţii să îi susţină pe ucraineni, să îi ajute să se reînarmeze, pentru a le permite să se apere”, a adăugat secretarul general al NATO.

„Vorbim despre sisteme avansate de armament. Vorbim, de exemplu, de sisteme javelin și alte arme antitanc”, a precizat acesta, potrivit The Guardian.

La reuniunea miniștrilor de externe ai NATO se va discuta, de asemenea, despre livrarea de muniție, materiale medicale și sisteme de arme „de ultimă generație”, a adăugat Stoltenberg.

Purtătorul de cuvânt al biroului ONU pentru drepturile omului, Liz Throssell, spune că toate semnalele din orașul ucrainean Bucha arată că civilii au fost direct vizați și uciși, relatează AFP, potrivit The Guardian.

Referindu-se la imaginile cu civilii uciși care zăceau pe asfalt cu mâinile legate la spate sau la corpurile parțial incendiate, reprezentanta ONU a precizat: ”Acest lucru este extrem de răscolitor și sugerează cu adevărat că aceștia au fost vizați în mod direct ca indivizi și, aici, ceea ce trebuie să subliniem este că, în conformitate cu dreptul internațional umanitar, uciderea deliberată a civililor este o crimă de război”.

”Toate semnele sunt că victimele au fost direct vizate și direct ucise”, a adăugat Liz Throssell.

Se poate argumenta că a existat un context militar, de exemplu, pentru o clădire lovită; este greu de văzut care a fost contextul militar în cazul unui individ întins pe stradă, cu un glonț în cap, sau cu corpul ars.

Liz Throssell, purtătorul de cuvânt al biroului ONU pentru drepturile omului:

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a învinuit trupele ruse pentru crimele din Bucha. Kremlinul a negat responsabilitatea pentru aceste atrocități, sugerând că imaginile cu cadavrele din Bucha sunt „false”.

Peste 7,1 milioane de civili și-au părăsit locuințele și au fost strămutați pe teritoriul ucrinean de la începutul războiului, potrivit celui mai recent raport al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), relatează CNN.

Astfel se constată o creștere de 10% față de data de 16 martie, când au fost publicate primele date despre situația persoanelor strămutate intern.

„Coridoarele umanitare sunt necesare urgent pentru a permite evacuarea în siguranță a civililor și pentru a asigura transportul și livrarea în siguranță a ajutorului umanitar atât de necesar care să ajungă rapid la cei strămutați intern”, spune directorul general al OIM, António Vitorino.

Peste jumătate dintre familiile strămutate au copii, 57% dintre ele includ persoane în vârstă, 30% au persoane care suferă de boli cronice și mai mult de o treime au indicat că în ultima lună nu au avut niciun venit, se mai menționează în raportul citat.

Cele mai recente date anunțate de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați arată că peste 4,2 milioane de oameni au plecat din Ucraina de la debutul războiului.

Astfel, cel puțin 11,3 milioane de persoane și-au părăsit locuințele, ajungând în străinătate sau în alte zone ale țării, din 24 februarie, când a început invazia rusă în Ucraina, și până acum.

Kremlinul a transmis marți, 5 aprilie, că remarcile președintelui american, Joe Biden, care a cerut ieri ca omologul său rus, Vladimir Putin, să fie judecat pentru crime de război, sunt inacceptabile și nedemne de un lider al Statelor Unite, relatează The Guardian și CNN.

„Injuriile personale împotriva președintelui Rusiei continuă, asta este rău. Considerăm acest lucru inacceptabil și rușinos pentru președintele SUA”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o conferință de presă.

Potrivit oficialului, acuzațiile conform cărora forțele ruse au comis crime de război executând civili în Bucha sunt un „fals monstruos” menit să „denigreze” armata Moscovei.

”Este pur și simplu un spectacol bine regizat – dar tragic. (…) Îndemnăm încă o dată comunitatea internațională: detașați-vă de astfel de percepții emoționale și gândiți cu capul. Comparați faptele și înțelegeți cu ce fals monstruos avem de-a face”, a spus Peskov.

El a adăugat că Rusia nu respinge ideea unei întâlniri între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, dar a subliniat că o astfel de întrevedere poate avea loc numai după ce un document a fost convenit de delegațiile celor două țări.

Președintele american Biden l-a numit, din nou, pe Vladimir Putin „criminal de război” și a cerut ca liderul rus să fie judecat pentru crimele de la Bucha.

„S-ar putea să vă amintiți că am fost criticat pentru că l-am numit pe Putin criminal de război. Ei bine, adevărul este că ați văzut ce s-a întâmplat în Bucha. Acest lucru îl învinovățește – este un criminal de război. Dar trebuie să adunăm informații. Trebuie să continuăm să furnizăm Ucrainei armele de care are nevoie pentru a continua lupta și trebuie să obținem toate detaliile, astfel încât acesta să poată fi un proces adevărat – să avem un proces pentru crime de război. Tipul ăsta este brutal și ceea ce se întâmplă în Bucha este scandalos și toată lumea a văzut asta”, a declarat Biden, luni.

Italia a expulzat marți, 5 aprilie, 30 de diplomați care lucrau la Ambasada Rusiei la Roma, invocând preocupări de securitate, relatează New York Times.

Ministrul italian de Externe, Luigi Di Maio, a catalogat măsura ca fiind una ”necesară” pentru a proteja securitatea națională, „în acord cu alți parteneri europeni și atlantici” și în contextul „agresiunii nejustificate împotriva Ucrainei din partea Federației Ruse”.

În replică, Moscova a anunțat prin vocea purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, că ”va da un răspuns adecvat”, relatează agenția rusă Tass.

Și Danemarca a anunțat, astăzi, că va expulza 15 diplomați ruși, în conformitate cu măsurile luate de alte țări din Uniunea Europeană, după apariția informațiilor despre civilii uciși și gropile comune găsite în orașul Bucha în urma retragerii trupelor ruse, notează Reuters.

Ar fi vorba despre presupuși ofițeri de informații ruși despre care lucrau sub acoperire în calitate de diplomați, potrivit CNN. Ambasada Rusiei în Danemarca a precizat că nu a fost oferită „nicio dovadă” că diplomații vizați sunt spioni.

Ministerul danez de Externe a mai transmis că Danemarca nu vrea să rupă relațiile diplomatice cu Rusia, astfel că ambasadorul rus și restul angajaților reprezentanței diplomatice nu sunt vizați de măsură.

Moscova, care susține că imaginile cu civili uciși în Bucha sunt ”fabricate” de propaganda ucraineană și occidentală pentru a discredita Rusia, a anunțat că va riposta la măsura anunțată de Copenhaga.

Orașul Kramatorsk din estul Ucrainei a fost bombardat în noaptea de luni spre marți, potrivit postului public ucrainean, care citează Procuratura Regională Donețk.

„Ca urmare a unui atac inamic asupra unui oraș liniștit, Școala Secundară nr. 15 a fost parțial distrusă”, au anunțat autoritățile.

Kramatorsk, destroyed school, consequences of Russian firing…The International Criminal Court (ICC) must investigate and punish Russian crimes.#StopRussia #SlavaUkraïni #StandWithUkraine #StopWar #StopPutinNOW #StopRussianAggression #WarCrimes https://t.co/PJMsP1a5x2 pic.twitter.com/RoTN6AX5Hu

— SLAVEN CROATIAN VETERAN (@SlavenVeteran) April 5, 2022

În curtea școlii s-a format un crater un diametru de 15 metri.

Informații complete despre posibile victime și infrastructura deteriorată sunt în curs de actualizare.

Mai multe informații: Orașul Kramatorsk, atacat cu rachete. O școală a fost distrusă, în curte a rămas un crater cu un diametru de 15 metri

Unul dintre proiectilele rusești care au vizat orașul-port Mariupol din sudul Ucrainei a lovit o navă sub pavilion dominican. Membrii echipajului au fost evacuați de Paza de Coastă înainte ca nava să se scufunde, potrivit publicației Suspilne, care citează Ministerul ucrainean de Interne.

„Atenție! Atenție! Nava aflată sub steagul Republicii Dominicane a fost distrusă. Avem răniți”, este mesajul transmis de căpitanul ambarcațiunii pe canalul internațional de siguranță maritimă.

Un marinar a avut nevoie de spitalizare.

Reprezentanții Ministerului ucrainean precizează că din cauza bombardamentelor nu au putut avea loc operațiuni de salvare pentru navă, astfel că aceasta s-a scufundat.

Mai multe informații: O navă sub pavilion dominican s-a scufundat în largul coastelor Mariupolului, după ce a fost lovită de marina rusă: „SOS! Avem răniți”

Un artist anonim a fost fotografiat în timp ce a protestat în mai multe locuri din Moscova, întins cu fața în la pământ și cu mâinile legate, la fel cum au fost găsiți după retragerea forțelor ruse unii dintre civili uciși pe străzile din Bucha.

Acțiunea artistică se numește Bucha-Moscova.

Fotografiile au fost distribuite de site-ul independent rus Holod.media. Personalul site-ului a fugit din Rusia și a fost frecvent vizat de autoritățile ruse. Pagina online nu a fost încă blocată, spre deosebire de alte publicații.

Artistul a protestat în acest fel în patru locuri importante din capitala rusă: grădina Alexandrovski, podul de la Catedrala Hristos Mântuitorul, strada Nikolskaia și Vechiul Arbat.

După ce mai multe cadavre ale unor civili au fost găsite sâmbătă zăcând pe străzile din Bucha, alte 57 de trupuri neînsuflețite au fost descoperite într-o groapă comună din același oraș, a anunțat duminică şeful echipelor locale de intervenţie. În total, procurorii ucraineni susțin că au găsit până acum 410 cadavre în orașele din apropierea Kievului.

Mai multe informații: Protest la Moscova față de masacrul din Bucha: un ostatic civil mort cu mâinile legate a apărut în patru locuri faimoase din capitala Rusiei

Ministerul rus al Apărării precizează că pentru acest atac au fost folosite rachete cu rază lungă de acțiune, lansate de pe mare, potrivit CNN.

„În seara zilei de 4 aprilie, armele de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune, aflate pe mare, în apropierea orașului Oceac, au distrus un centru de antrenament al Forțelor de Operațiuni Speciale ucrainene, care a fost folosit, printre altele, pentru a găzdui mercenari străini”, a anunțat generalul rus Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării de la Moscova.

Informația nu a putut fi verificată în mod independent.

Armata rusă îi descrie drept ”mercenari” pe străinii care s-au oferit voluntar să lupte pentru Ucraina.

Konașenkov a adăugat că forțele ruse au lansat rachete către instalațiile de stocare a combustibilului din alte patru zone: Kremeneț, Cerkasî, Zaporojie și Novomoskovsk.

Trupele ruse au lovit un rezervor cu acid azotic din orașul Rubijne, aflat în regiunea Luhansk din estul Ucrainei, anunță marți, 5 aprilie, pe Facebook, șeful Administrației Regionale de Stat Luhansk, Serhii Haidai, citat de Ukrainska Pravda și Kyiv Independent.

Oficialul i-a sfătuit pe localnici să nu părăsească adposturile anti-bombe sau, dacă se află în locuințe, să închidă ferestrele și ușile. De asemenea, oamenii sunt sfătuiți să poate măști umezite.

Acidul azotic este o substanță periculoasă dacă este inhalat, înghițit sau intră în contact cu mucoasele sau cu pielea.

Vaporii acizi sunt iritanți pentru tractul respirator. În cazul intexocațiilor slabe apar semne de bronșită, bronșiolită ușoară, amețeli și somnolență. Otrăvirea severă duce la apariția edemului pulmonar. De obicei, măștile de gaz sunt folosite pentru a proteja împotriva vaporilor și a ceții de acid azotic.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, spune că discuțiile dintre Kiev și Rusia sunt sigura opțiune pentru a pune capăt războiului. Într-un interviu pentru jurnaliștii ucraineni care a fost distribuit de televiziunea națională, Zelenski a spus, totodată, că o discuție directă între el și Vladimir Putin s-ar putea să nu aibă loc, relatează Reuters.

„Toți, inclusiv eu, vom percepe chiar și posibilitatea negocierilor ca pe o provocare. Provocarea este interioară, în primul rând, o provocare emoțională. Dar, după ce te aduni, trebuie să o faci, cred că nu avem altă opțiune”, a declarat Zelenski despre continuarea discuțiilor cu Rusia după descoperirea atrocităților de la Bucha, despre care liderul ucrainean spune că sunt fapte de neiertat.

Întrebat dacă el și Putin vor purta discuții directe, Zelenski a spus că este posibil ca acest lucru să nu se întâmple, fără să ofere alte detalii.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski afirmă că s-ar putea să nu aibă nicio discuție directă cu Vladimir Putin

Șefa Comisie Europene, Ursula von der Leyen, va călători la Kiev în cursul acestei săptămâni pentru a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunțat marți, 5 aprilie, purtătorul de cuvânt al acesteia, Eric Mamer, pe Twitter.

Von der Leyen va f însoțită în Ucraina de Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

Ulterior, sâmbătă, 9 aprilie, cei doi oficiali vor merge în capitala Poloniei pentru a participa la evenimentul ”Stand Up for Ukraine”, parte a unei campanii globale pentru sprijinirea refugiaților ucraineni și a civililor strămutați în interiorul granițelor țării din cauza războiului.

President @vonderleyen and HRVP @JosepBorrellF will travel this week to Kyiv to meet President @ZelenskyyUa prior to the pledging event #StandUpForUkraine on Saturday in Warsaw.

— Eric Mamer (@MamerEric) April 5, 2022

Mai multe informații: Ursula von der Leyen se deplasează la Kiev pentru a discuta cu Volodimir Zelenski

4.243.602 de persoane au părăsit Ucraina de la începutul invaziei ruse, potrivit celor mai recente date Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați.

Dintre acestea, cele mai multe au ajuns în Polonia, aproape 2,5 milioane de persoane. Urmează România, care a primit până la data de 4 aprilie peste 648.000 de civili din Ucraina.

Iată, mai jos, în ce țări au fugit oamenii din Ucraina din calea războiului:

• Polonia – 2.469.657 de persoane
• România – 648.410 de persoane
• Republica Moldova – 396.448 de persoane
• Ungaria – 394.728 de persoane
• Rusia – 350.632 de persoane (date valabile până la 29 martie)
• Slovacia – 301.405 (date valabile până la 3 aprilie)
• Belarus – 15.281 (date valabile până la 3 aprilie)

Peste 431 de copii au murit sau au fost răniți în Ucraina de la începutul războiului, potrivit celui mai recent bilanț anunțat marți, 5 aprilie, de Procuratura Generală de la Kiev, relatează publicația Kyiv Independent.

Dintre aceștia, 165 de copii și-au pierdut viața, iar 266 au fost răniți.

Cifrele nu sunt exacte pentru că încă se colectează date din zonele în care ostilitățile continuă.

De asemenea, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, 869 de instituții de învățământ au fost avariate de bombardamente, dintre care 83 au fost complet distruse.

Vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk a anunțat o nouă încercare de a deschide șapte coridoare umanitare în regiunile Luhansk, Zaporojie și Donețk, toate aflate în estul Ucrainei, relatează The Guardian și CNN.

Un alt convoi format din șapte autobuze ar urma să se îndrepte de la Manhush la Berdiansk, însoțit de o echipă a Crucii Roșii.

Convoiul trebuia să ajungă în Mariupol, orașul sudic asediat, însă a fost respins de forțele ruse, fiind reținut în Manhush, la vest de Mariupol, a afirmat Vereșciuk.

„În ciuda promisiunilor conducerii lor, forțele de ocupație nu permit nimănui să meargă la Mariupol. Ocupanții au blocat reprezentanții Comitetului Internațional al Crucii Roșii în Manhush. Aceștia au fost eliberați aseară după negocieri și trimiși la Zaporojie”, a mai precizat oficialul ucrainean pe Telegram.

Primarul din Mariupol, Vadim Boichenko, a declarat luni că orașul său se află „în pragul unei catastrofe umanitare” în condițiile în care peste 100.000 de oameni nu au putut fi încă evacuați.

Boichenko a spus că niciun autobuz de evacuare nu a ajuns încă la Mariupol, în ciuda acordurilor dintre Rusia și Ucraina pentru deschiderea coridoarelor umanitare. Unii rezidenți au reușit să ajungă cu mașini private în orașul Berdiansk, controlat de forțele ruse, dar, spune edilul, traseul este „foarte dificil și intermitent”.

Orașul Mikolaiv din sudul Ucrainei continuă să fie bombardat de forțele ruse, a declarat primarul orașului-port de la Marea Neagră, Oleksandr Senkevici, pentru BBC.

Edilul spune că munițiile cu dispersie sunt folosite în zonele civile din orașul său, iar scopul rușilor ar fi acela de a crea panică și de a se pregăti pentru o operațiune terestră.

„Suntem bombardați în fiecare zi. Ieri am avut două bombardamente. Ieri ne-au bombardat cu bombe cu dispersie, cu rachete cu dispersie care au căzut în cartiere, unde erau doar case în care oamenii vin să doarmă și dimineața se întorc la muncă”, a spus Senkevici.

Primarul le-a cerut tuturor femeilor și copiilor să părăsească orașul pentru a limita victimele civile.

Bombele cu dispersie produc o explozie inițială la impact. În plus, ele conțin multe bombe mai mici care se răspândesc pe o zonă largă. Aceste muniții sunt în mare măsură condamnate de comunitatea internațională, din cauza riscului de a provoca victime civile atunci când sunt folosite în zone populate.

Situația din regiunea Lukansk, din estul Ucrainei, este în continuare „dificilă” pe fondul bombardamentelor rusești, spune Serhi Haidai, președintele administrației militare regionale, citat de CNN și de Ukrainska Pravda.

Potrivit guvernatorului militar din Luhansk, un bloc din orașul Severodonețk a fost bombardat de cinci ori până acum, trei atacuri având loc într-o săptămână.

„Este același bloc cu cinci etaje din Severodonețk pe care rușii îl lovesc de trei ori în ultima săptămână și a cincea oară în total. Înăuntru nu mai e nimeni, majoritatea apartamentelor au devenit nelocuibile. Dar armatei ruse nu-i pasă unde trage. Trebuie să folosească proiectilele…”, a scris oficialul pe contul său de Telegram.

Haidai mai spune că ”nici salvatorii și nici medicii de la ambulanță nu pot ajunge în unele districte din Popasna și Rubijne”.

„Bombardamentele sunt intense, luptele de stradă continuă. În Rubijne, morții sunt îngropați în curți”, adaugă oficialul.

Armata rusă a anunțat că își concentrează eforturile asupra regiunilor din estul Ucrainei, în urma retragerii forțelor din jurul Kievului și din nordul țării.

Mai multe informații: Administratorul din Luhansk, despre situația din regiune: „Bloc bombardat de trei ori pe săptămână. Morții sunt îngropați în curți”

Echipa Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR), care a fost reținută, luni, 4 aprilie, în orașul sudic Manhush, în timp ce încerca să ajungă în Mariupol pentru a evacua civili, a fost eliberată, a anunțat marți vicepremierul ucainean Irina Vereșciuk, relatează Reuters.

„După negocieri, aceștia au fost eliberați în timpul nopții și trimiși la Zaporojie”, a anunțat oficialul de la Kiev.

Manhush se află la 20 de kilometri vest de orașul asediat Mariupol, port la Marea Azov.

„Echipa a fost oprită luni în timp ce desfășura eforturi umanitare pentru coordonarea unui coridor prin care civilii să poată trece în siguranță”, a transmis, luni, Comitetul Internațional al Crucii Roșii, printr-un comunicat de presă.

Guvernatorul regiunii Sumî, Dmitro Zivițki, a anunță că în districtul Konotop, armata ucraineană a descoperit cadavrele a cel puțin trei civili torturați, relatează Kyiv Independent și The Guardian.

Trupurile neînsuflețite ar fi fost găsite în locuri unde au fost staționate forțele ruse, relatează publicația ucraineană.

”Zona continuă să se recupereze după invazia orcilor (termenul folosit de ucraineni pentru soldații ruși – n.r.). Cel puțin trei ucraineni torturați au fost deja găsiți în parcarea fostului inamic. Locuitori pașnici”, a scris guvernatorul regional, marți, pe Facebook.

Forțele ruse s-au retras duminică, 3 aprilie, din regiunea Sumî, aflată în nord-estul Ucrainei.

Trupele Ucrainei au preluat controlul asupra unor zone importante din nordul țării, forțându-i pe soldații ruși să se retragă din jurul Cernihivului și de la nord de Kiev, potrivit Ministerului britanic al Apărării, citat de The Guardian.

”Luptele la nivel mai scăzut vor continua probabil în unele părți ale regiunilor nou recucerite, dar se vor diminua semnificativ în această săptămână, pe măsură ce restul forțelor ruse se retrag.

Multe unități rusești care se retrag din nordul Ucrainei vor necesita probabil reechipare și recondiționare semnificative înainte de a putea fi redistribuite pentru operațiuni în estul Ucrainei”, precizează sursa citată.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 5 April 2022

Find out more about the UK government’s response: https://t.co/C605aP9hlX

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/t8wlPfCrqd

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) April 5, 2022

Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a avut luni, 4 aprilie, o convorbire telefonică, cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, în cadrul căreia reprezentantul Beijingului a cerut organizarea de noi discuții pentru a se pune capăt războiului care are loc de aproape o lună și jumătate în Ucraina, relatează Reuters.

„Războaiele se termină în cele din urmă. Cheia este cum să reflectăm asupra durerii, să menținem securitatea în Europa și să stabilim un mecanism de securitate european echilibrat, eficient și durabil. China este pregătită să joace un rol constructiv în această privință într-o poziție obiectivă”, a declarat șeful diplomației chineze, potrivit ministerului pe care îl conduce.

La rândul său, ministrul ucrainean și-a exprimat recunoștința pentru solidaritatea omologului său cu victimele civile din Ucraina.

„Amândoi împărtășim convingerea că încheierea războiului împotriva Ucrainei servește intereselor comune ale păcii, securității alimentare globale și comerțului internațional”, a scris Dmitro Kuleba.

Had a call with State Councilor and Foreign Minister Wang Yi. Grateful to my Chinese counterpart for solidarity with civilian victims. We both share the conviction that ending the war against Ukraine serves common interests of peace, global food security, and international trade.

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) April 4, 2022

Apelul, despre care China precizează că a fost făcut la solicitarea părții ucrainene, este prima conversație la nivel înalt între cele două țări după 1 martie, când Kuleba a cerut Beijingului să-și folosească legăturile cu Moscova pentru a opri invazia din Ucraina.

China, care s-a apropiat de Rusia în ultimii ani, deși a avut legături diplomatice și comerciale bune cu Ucraina, a refuzat să condamne atacul Moscovei asupra țării vecine sau să numească acțiunile sale drept ”o invazie”.

Fotografiile și videoclipurile din satelit furnizate de compania americană Maxar arată că mulți dintre civilii găsiți pe străzile din Bucha erau morți de peste trei săptămâni, atunci când trupele ruse încă nu părăsiseră orașul de lângă Kiev, relatează New York Times.

Aceste date contrazic afirmațiile oficialilor ruși care susțin că oamenii ar fi fost omorâți după plecarea trupelor Moscovei.

Mai multe cadavre apar pe strada Iablonska din Bucha, într-un videoclip filmat de un membru al Consiliului Local pe 2 aprilie. Imaginile din satelit arată că cel puțin 11 dintre acestea au fost pe străzi din 11 martie, când Rusia a declarat că a capturat orașul.

The New York times and MAXAR have just proven with Satellite imagines that the atrocities in Bucha, have been before the Russian military left.#Ukraine #Russia
Source : @nytimes @Maxar pic.twitter.com/d4sMLXtZG0

— The RAGE X (@theragex) April 4, 2022

Potrivit analizei unei echipe de investigație vizuală, imaginile arată obiecte întunecate de mărimea unui corp uman, care au apărut pe stradă între 9 și 11 martie.

Obiectele apar în exact aceeași poziție în care au fost găsite cadavrele după ce forțele ucrainene au revenit la Bucha în urma plecării trupelor ruse. Analizele ulterioare arată că obiectele au rămas în această poziție mai mult de trei săptămâni, potrivit New York Times.

Mai multe informații: New York Times, după analizarea imaginilor din satelit de la Bucha: Sunt crime comise în urmă cu mai bine de trei săptămâni

Fabrica de produse chimice din Torețk, regiunea Donbas a fost vizată de șapte lovituri ale trupelor ruse, potrivit Forțelor Comune de Apărare, citate de publicația ucraineană Gazeta.

„Au fost avariate 3 coloane de distilare, 3 instalații de distilare petrol, conducte de materiale, un vagon cisternă și structuri metalice”, transmit Forțele Comune de Apărare, adăugând că nu este ”niciun pericol pentru mediu” și că nu există informații despre posibile victime.

Mai multe informații: Armata rusă a bombardat o fabrică chimică din Donbas. „Nu există niciun pericol pentru mediu”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune în cel mai recent discurs al său către cetățeni, că „va veni vremea când fiecare rus va afla întregul adevăr despre cine dintre concetăţenii lor a ucis. Cine a dat ordine. Care a închis ochii la crime”.

”Vom stabili toate acestea. (…) Acum este 2022. Şi avem mult mai multe instrumente decât cei care i-au urmărit pe nazişti după al Doilea Război Mondial”, a dat asigurări liderul de la Kiev în mesajul transmis marți, 5 aprilie, potrivit The Guardian.

„Deja facem tot posibilul pentru a identifica cât mai curând toţi militarii rusi implicaţi în aceste crime, totul pentru a-i pedepsi. Aceasta va fi o lucrare comună a statului nostru cu Uniunea Europeană şi instituţiile internaţionale, în special cu Curtea Penală Internaţională”, a mai spus președintele Ucrainei, care a acuzat Rusia că încearcă să distorsioneze faptele şi să acopere crimele comise în țara sa.

Mai multe informații: Zelenski: Va veni vremea când fiecare rus va afla adevărul despre cine a ucis, cine a dat ordine și cine a închis ochii la crime

Într-o declarație la miezul nopții către poporul ucrainean, Volodimir Zelenski spune că în Bucha au fost peste 300 de civili torturați și uciși de trupele ruse și susține că s-au adunat probe care să dovedească crimele de război săvârșite de ruși. „Numărul ar putea fi mai mare. Abia am început investigația aspura a tot ce au făcut ocupanții”, a spus Zelenski.

Acesta a mai declarat că au informații potrivit cărora „numărul victimelor făcute de ruși ar putea fi mai mare în Borodianca și alte orașe eliberate”. „În multe dintre localitățile eliberate din regiunea Kiev, Cernihiv și Sumi, ocupații au comis orori pe care localnicii nu le-au văzut nici în timpul ocupației naziste de acum 80 de aniRușii poartă responsabilitatea pentru aceste fapte”, a spus Zelenski.

Rusia intenţionează, probabil, să „detaşeze zeci de mii de soldaţi” în estul Ucrainei, pe măsură ce îşi direcţionează atenţia către sudul şi estul ţării, a declarat luni consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american, Jake Sullivan, potrivit Agepres, care preia AFP.

„În acest moment, credem că Rusia îşi revizuieşte obiectivele de război” pentru a se concentra pe „est şi zone din sudul Ucrainei, mai degrabă decât să vizeze cea mai mare parte a teritoriului”, a declarat Sullivan reporterilor de la Casa Albă.

Consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american a avertizat că următoarea fază a războiului din Ucraina s-ar putea prelungi, în contextul în care trupele ruse le vor depăși ca număr pe cele ucrainene.

Jake Sullivan a descris drept tragice şi şocante imaginile cu civilii uciși din Bucha, oraş revenit recent sub controlul trupele ucrainene, în contextul regrupării forţele ruse.

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasily Nebenzia, a insistat luni că niciun civil nu a fost rănit în timpul ocupației ruse, de o lună, a orașului ucrainean Bucham acesta acuzând Ucraina că a „fabricat” dovezi, relatează BBC.

Cadavrele a zeci de civili, precum și o groapă comună, au fost descoperite în urma retragerii trupelor ruse din orașele situate în regiunea Kiev.

Însă, Vasily Nebenzia a spus, în timpul unei conferințe de presă la New York, că acesta este o „provocare înscenată” de țările occidentale.

Vasily Nebenzia a acuzat, de asemenea, Marea Britanie, care deține președinția lunară a Consiliului de Securitate al ONU, de comiterea unui „abuz fără precedent” din această poziție, afirmând că Regatul Unit refuză să permită Rusiei să aducă în discuție incidentele de la Bucha.

BBC precizează că a verificat imaginile din Bucha apărute recent și că a descoperit că trupurile neînsuflețite de pe străzi zac de câteva zile acolo, din perioada în care orașul se afla sub controlul trupelor ruse.

Livările din pachetul de asistență de securitate în valoare de 800 de milioane de dolari acordat Ucrainei au sosit din SUA „în cursul weekendului”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, în timpul unei conferințe de presă, potrivit CNN.

Un alt pachet va sosi „în următoarele 24 de ore”, a adăugat Kirby.

„Prioritizăm tipurile de capabilități din acele transporturi de care știm că ucrainenii au cea mai mare nevoie: sisteme portabile de rachete antitanc (javelin), sisteme portabile de apărare aeriană cu rachete (stinger), UAV-uri, toate acestea sunt prioritizate”, a spus Kirby.

Departamentul american al Apărării a anunțat vineri un alt pachet de 300 de milioane de dolari de „activități suplimentare de asistență”, care se vor desfășura sub autoritatea oferită de Inițiativa de Asistență pentru Securitate a Ucrainei (USAI).

Kirby a spus că pachetul de 300 de milioane de dolari, care va trebui cumpărat de la contractori și nu provine din stocurile americane, este doar „un alt instrument din cutia de unelte” destinată sprijirii Ucrainei.

Eurodeputatul român Sigfried Mureșan a anunțat luni că a semnat o scrisoare alături de alți 206 europarlamentari în care solicită de urgență adoptarea de noi sancțiuni împotriva Federației Ruse, inclusiv un embargo total la importurile de gaz, petrol și cărbune.

„Uniunea Europeană trebuie să reacționeze imediat în fața masacrului civililor din Bucha și a tuturor crimelor de război ale Federației Ruse în Ucraina”, a scris Siegfried Mureșan, pe pagina sa de Facebook.

În scrisoarea adresată președintelui Consiliului European, Charles Michel, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell, europarlamentarii semnatari cer:

• embargo total la importurile de gaz, petrol și cărbune dinspre Federația Rusă;
• interzicerea vaselor și produselor rusești în toate porturile europene;
• excluderea tuturor băncilor rusești de la sistemul de plăți Swift;
• extinderea sancțiunilor către oligarhii, oficialii și funcționarii rusi apropiați de regimul lui Putin.

„În plus, trebuie să creștem sprijinul în Ucraina, oferind mai mult echipament militar, inclusiv prin Instrumentul European pentru Pace. Oamenii nevinovați din Ucraina au nevoie urgentă de ajutorul nostru. Trebuie să fim uniti și să folosim toate instrumentele de care dispunem pentru a presa Rusia să renunțe la acest război absurd, în care sunt atacate școli, spitale și în care trupele ruse masacrează civilii din Ucraina”, a mai scris europarlamentarul român.

Un număr de 355 de câini au murit în adăposturile de animale din Borodyanka în timpul ocupației ruse, relatează publicația The Kyiv Independent.

⚡️ 355 dogs die in animal shelters in Borodyanka in Kyiv Oblast during Russian occupation.

Food and water couldn’t be brought to the shelters. Only 150 dogs survived the occupation, according to animal rights organization UAnimals.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) April 4, 2022

Mâncarea și apa nu au putut fi aduse la aceste adăposturi. Doar 150 de câini au supraviețuit ocupației ruse, potrivit organizației pentru drepturile animalelor UAnimals. Orașul Borodyanka din regiunea Kiev a suferit distrugeri grave în urma atacurilor armatei ruse.

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei în această săptămână, a anunțat luni consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, potrivit CNN.

„Vă puteți aștepta la noi anunțuri de sancțiuni în această săptămână. Ne coordonăm cu aliații și partenerii noștri cu privire la parametrii exacți ai acestora, dar da, în această săptămână vom avea elemente suplimentare de presiune economică de anunțat”, a declarat Sullivan, în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă.

Sullivan a precizat că SUA vor anunța asistență militară suplimentară pentru Ucraina în zilele următoare, conform The Guardian.

Reacționând la imaginile recente cu atrocitățile pe care forțele ruse sunt acuzate că le-au comis în Bucha, președintele american Joe Biden a declarat luni reporterilor că se gândește la „mai multe sancțiuni” împotriva Rusiei și că le va anunța în curând.

Liderul american nu a catalogat crimele din Bucha drept „genocid”, dar a spus că aceste sunt „crime de război”, cerând organizarea unui proces împotriva președintelui rus Vladimir Putin.

Cadavrele a cinci bărbați, care aveau mâinile legate la spate, au fost găsite în pivnița unui sanatoriu pentru copii din Bucha, orașul din apropierea Kievului unde au fost comise mai multe masacre, a transmis luni biroul Procurorului General al Ucrainei, Iryna Venediktova, potrivit BFM TV.

„O cameră de tortură a fost descoperită într-un sanatoriu pentru copii din Bucea de către procurori și ofițeri ai poliției regionale din Kiev. Vom stabili toate circumstanțele crimelor de război comise de Federația Rusă, persoanele implicate și le vom aduce în fața justiției”, a scris Iryna Venediktova, pe Twitter.

Torture chamber was discovered in a children’s sanatorium in Bucha by prosecutors and Kyiv Regional police officers. We will establish all the circumstances of war crimes committed by the Russian Federation, the persons involved and bring them to justice. #RussianWarCrimes pic.twitter.com/9ls53SEbV1

— Iryna Venediktova (@VenediktovaIV) April 4, 2022

Acești „civili neînarmați” ale căror cadavre au fost dezgropate de forțele de securitate au fost „bătuți”, iar apoi uciși de „soldații forțelor armate ale Federației Ruse”, a precizat Procurorul General al Ucrainei, într-un comunicat publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

Comunicatul este însoțit și de fotografii care arată aceste cadavre.

Zece civili au fost uciși și cel puțin 46 au fost răniți în bombardamentele de la Mikolaiv, în sudul Ucrainei, a anunțat luni primarul orașului, Oleksandr Senkevich, potrivit BFM TV și Ukrainska Pravda.

Un prim atac aerian al armatei ruse, efectuat la ora 6 dimineața, ora Parisului, a cauzat moartea unei persoane și rănirea altor cinci oameni. Dintre aceștia, doi au fost răniți grav.

Un nou atac a ucis zece persoane, alte 41 fiind rănite, a afirmat Senkevich, într-un mesaj video, precizând că numărul victimelor ar putea în continuare să crească.

Trupele ruse au bombardat clădiri rezidențiale, un spital municipal și unul regional, un centru de medicină preventivă, un orfelinat, 11 grădinițe, 12 școli, un colegiu profesional și două filiale ale unor instituții de învățământ private, a adăugat Oleksandr Senkevych.

Rusia a apreciat luni că relaţiile sale cu Germania se vor ”deteriora” şi mai mult după decizia ”neprietenoasă” a Berlinului de a expulza 40 de diplomaţi ruşi în contextul conflictului din Ucraina, scrie AFP, preluată de Agerpres.

”Reducerea nefondată a personalului diplomatic din misiuni ruse în Germania va restrânge spaţiul pentru menţinerea dialogului între ţările noastre, ceea ce va duce la o deteriorare suplimentară a relaţiilor ruso-germane”, a transmis ambasada Rusiei la Berlin, într-un comunicat publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

Guvernul Germaniei a declarat 40 de diplomaţi ruşi „persona non grata”, a anunţat luni şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock, act ce constituie primul pas spre expulzarea acestora din țară.

Guvernul a decis să declare „un număr semnificativ de membri ai ambasadei ruse drept indezirabili, (persoane) care au lucrat în fiecare zi în Germania împotriva libertăţii noastre, împotriva coeziunii din societatea noastră. Nu vom mai tolera acest lucru”, a declarat Baerbock.

Solicitarea repetată a Moscovei pentru întrunirea Consiliului de Securitate al ONU privind situaţia de la Buchaa a fost respinsă, a anunțat luni ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de agenția de stat Interfax.

”Am cerut ieri o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, iar colegii noştri britanici care acum prezidează Consiliul de Securitate au refuzat să o facă. Încercarea noastră de astăzi a eşuat şi ea. Ei spun că intenţionează să ia în considerare situaţia din Ucraina, ţinând cont de toate aspectele, mâine”, a declarat Lavrov, la o conferinţă de presă la Moscova, potrivit news.ro.

”Bănuiesc, cunoscând diplomaţia britanică, că sarcina este de a dizolva acest fals specific de la Bucea conform raţionamentului demagogic asupra naturii crizei ucrainene”, a mai spus Lavrov.

”Dar vom folosi în continuare resursele misiunii noastre permanente pentru a organiza astăzi o conferinţă de presă la New York, unde vor fi prezentate materiale detaliate care arată adevărata natură a evenimentelor din oraşul Bucea, pe care colegii noştri occidentali încearcă acum să le prezinte ca fiind dovezi ale unei crime de război comise de Rusia”, a continuat șeful diplomației ruse.

”Vom insista ca şi crimele comise de Forţele Armate Ucrainene, conduse de batalioane naţionaliste, neonaziste, să nu rămână, desigur, fără consecinţe. Lucrăm cu prietenii şi colegii noştri la aplicarea normelor relevante ale dreptului umanitar internaţional şi să ne asigurăm că aceste acuzaţii se bazează pe fapte foarte clare, specifice şi incontestabile”, a conchis Lavrov.

Premierul britanic Boris Johnson a declarat luni că speră să obţină o reacţie dură a NATO la criza din Ucraina, după ce Rusia a fost acuzată de masacrarea civililor, transmite Agerpres citând DPA.

Boris Johnson a condamnat deja „atacurile josnice” ale Rusiei împotriva civililor din oraşele ucrainene Irpin şi Bucha şi a promis că „nu vom avea linişte până când nu se face dreptate”.

Săptămâna aceasta, premierul britanic le va fi gazdă la reşedinţa sa londoneză din Downing Street liderilor Poloniei şi Germaniei, cu care va discuta despre NATO şi despre modalităţile de a sprijini Ucraina în faţa agresiunii ruse.

Duminică, Boris Johnson a afirmat că „nicio dezminţire sau dezinformare de la Kremlin” nu pot ascunde că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, este „disperat”, iar „invazia sa este nereuşită”.

Premierul britanic a declarat că Regatul Unit extinde sancţiunile împotriva Rusiei şi sprijinul militar pentru Ucraina, suplimentând totodată ajutoarele umanitare pentru cei de pe teren. El a adăugat că ţara sa a fost „în prima linie a sprijinului pentru ancheta Tribunalului Penal Internaţional privind atrocităţile comise pe teritoriul ucrainean.

„Ministrul justiţiei a autorizat un sprijin financiar suplimentar şi delegarea unor anchetatori experţi”, a precizat Boris Johnson.

Un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că, după retragerea trupelor ruse, pe străzile oraşului Bucha şi în suburbia Irpin a Kievului au fost găsite cadavrele unor civili, într-o scenă asemănătoare unui „film de groază”.

La Bucha, soldaţii ucraineni au tras corpurile neînsufleţite cu cabluri, de la distanţă, de teamă că ar putea fi minate.

Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, a anunțat că în localităţile din regiunea kieveană recucerite recent de la ruşi au fost găsite 410 de cadavre ale unor civili.

Serghei Nikiforov, purtător de cuvânt al lui Zelenski, a declarat că autorităţile ucrainene au găsit dovezi ale unor fapte care arată „exact ca nişte crime de război”, inclusiv cadavre ale unor civili executaţi şi gropi comune.

Ministerul apărării de la Moscova a respins acuzaţiile la adresa militarilor ruşi privind uciderea civililor la Bucea.

Potrivit ministerului britanic al apărării, forţele ruse, din care fac parte şi mercenari, îşi redirecţionează ofensiva din Ucraina către regiunea Donbas, din est.

Franța a decis astăzi să expulzeze mai mulți diplomați ruși „ale căror activități sunt contrare intereselor” sale, a anunțat Ministerul de Externe de la Paris, după o decizie similară a Berlinului, scrie The Guardian.

„Această acțiune se înscrie într-o abordare europeană”, a transmis diplomația franceză, într-un comunicat de presă citat de AFP și BBC.

„Prima noastră responsabilitate este întotdeauna să asigurăm siguranța francezilor și europenilor”, precizează Ministerul francez de Externe.

Agenţia de presă franceză AFP a citat o sursă apropiată Ministerului de Externe, anunțând că 35 de persoane vor fi expulzate în urma deciziei Parisului.

#UPDATE France to expel 35 Russian diplomats: ministry source

— AFP News Agency (@AFP) April 4, 2022

Germania a decis luni să expulzeze 40 de diplomați ruși, ca urmare a crimelor comise de armata Rusiei în orașele din regiunea Kiev, în special în Bucha.

Urmărește-ne pe Google News