Război în Ucraina, ziua 410 | Regiunile Herson, Cernihiv și Donețk, atacate masiv de ruși. Zone rezidențiale, printre ținte

Atât Franța, cât și China consideră că este prea devreme pentru discuții de pace privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei, deoarece „astăzi, timpul este militar”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron într-un interviu acordat duminică publicației Les Echos, potrivit The Kyiv Independent.

„Ucrainenii rezistă, iar noi îi ajutăm”, a declarat Macron, la trei zile după întâlnirea sa cu președintele chinez Xi Jinping.

„Nu este timpul pentru negocieri, chiar dacă le pregătim trebuie să stabilim etape importante”.

Macron a adăugat că, pe fondul amenințărilor legate de război, Franța și China ar trebui să susțină principiile Cartei ONU, dreptul umanitar și protecția copiilor, precum și să aibă o „reamintire clară” a securității energiei nucleare, după decizia Rusiei de a plasa arme nucleare în Belarus.

„China va trebui să își dea seama de consecințele faptului că președintele Putin a amplasat arme nucleare în Belarus, la câteva zile după ce a promis că nu o va face”, a declarat Macron.

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

La 25 martie, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia intenționează să plaseze arme nucleare tactice în Belarus pentru antrenament.

Armata rusă a pierdut în fiecare zi în jur de două companii de militari, adică până la 400 de soldați, a declarat, duminică, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Oleksii Dmitrașkovski, potrivit The Kyiv Independent.

Potrivit acestuia, armata rusă refuză în continuare să „renunțe la speranța” unei ofensive de succes în zonă.

Dmitrașkovski a adăugat că prizonierii de război ruși s-au plâns că au fost aruncați în luptă de „comandanți insuficient de serioși și fără nicio pregătire”, ridicând militari în toiul nopții, sub amenințarea armelor și obligându-i să atace armata ucraineană.

La jumătatea lunii martie, Rusia a făcut câștiguri notabile în jurul Avdiivka, Dmitrașovski avertizând la acea vreme că orașul ar putea deveni un „al doilea Bahmut”.

De atunci, Ucraina a stabilizat linia frontului în zonă și a oprit noi avansuri rusești.

Până duminică, Rusia a pierdut peste 178.000 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale la scară largă, la 24 februarie anul trecut, a raportat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

Din informațiile din teren, se pare că trupele rusești își concentrează eforturile pentru a desfășura ofensive spre Lîman, Bahmut, Avdivka și Marinka în regiunea Donețk, a declarat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei în actualizarea de duminică seară, potrivit The Kyiv Independent.

Trupele ucrainene au respins peste 40 de atacuri rusești în aceste direcții, inclusiv 20 în direcția Bahmut.

În ultimele 24 de ore, Rusia a lansat patru rachete, 23 de lovituri aeriene și peste zece atacuri MLRS care au vizat pozițiile militare și infrastructura civilă ale Ucrainei.

Forțele aeriene ucrainene au efectuat 6 atacuri asupra unor baze temporare rusești în cursul zilei de 9 aprilie.

În aceșai interval de timp, forțele ucrainene au lovit patru complexe de rachete antiaeriene, precum și 11 baze de trupe și echipamente rusești, un depozit de muniții, o poziție de apărare aeriană și cinci stații de război electronic.

Statul Major General avertizează că amenințarea atacurilor aeriene și cu rachete ale Rusiei rămâne ridicată pe întreg teritoriul Ucrainei.

9 apr. 2023 - Acum 2 ani

09-04-2023

Letonia vrea să construiască un nou gard de 64 de kilometri de-a lungul frontierei cu Belarus

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

Letonia intenționează să înceapă în aprilie construcția unui gard de 64 de kilometri de-a lungul frontierei sale cu Belarus, a anunțat, duminică, agenția de presă Delfi, potrivit The Kyiv Independent.

Letonia a luat decizia de a construi un gard cu Belarus încă din 2016 pentru a se proteja de migranții ilegali care traversează granița. Până în aprilie, au fost construiți în total 54 de kilometri, puțin sub o treime din lungimea totală a gardului proiectat.

„Putem vedea deja rezultatele reale ale muncii depuse, ceea ce ne permite să începem construcția fără întârzieri nejustificate”, a declarat președintele Consiliului de administrație al proprietății imobiliare de stat, Renars Griskevics.

Alte două țări, Polonia și Lituania, au decis să construiască garduri la granița cu Belarus, care a ajutat în mod constant Rusia în războiul său împotriva Ucrainei, după ce Minskul a început să aducă cu avionul mii de migranți din Irak și Siria și să-i împingă peste graniță.

În august anul trecut, Lituania a finalizat construcția unui gard cu o lungime totală de 552 de kilometri la granița cu Belarus, iar Polonia a finalizat gardul în urmă cu șase luni.

Un obuz de mortier rusesc a rănit un bărbat în vârstă de 30 de ani în satul Karaiicine, în regiunea Harkov, a declarat guvernatorul regional Oleg Siniehubov, duminică, potrivit The Kyiv Independent.

Bărbatul a fost spitalizat în stare critică, potrivit oficialului. „Medicii se luptă pentru viața lui”, a adăugat Siniehubov.

Într-o postare pe Telegram, Siniehubov a raportat, de asemenea, că orașul Kupiansk a fost bombardat în aceeași zi, forțele ruse vizând clădiri rezidențiale cu tunuri antiaeriene.

După șase luni în care Ucraina a lansat o contraofensivă surpriză în nord-estul Ucrainei, eliberând în cele din urmă întreaga regiune Harkov, multe zone sunt încă supuse zilnic bombardamentelor rusești.

Ungaria va introduce noi măsuri pentru a reduce volumul de cereale provenite din Ucraina, inclusiv tarife și limite cantitative la importurile de cereale și semințe oleaginoase ucrainene, a declarat, duminică, ministrul agriculturii, Istvan Nagy, potrivit The Kyiv Independent.

Nagy a declarat că transporturile mari de produse alimentare ucrainene ieftine, inclusiv carne de pasăre, ouă și miere, care inundă piețele UE, afectează piața internă ungară și scad prețurile de vânzare ale fermierilor sub nivelul costurilor de producție.

El a spus că prim-miniștrii ungar, polonez, slovac și român, precum și președintele bulgar, au cerut Comisiei Europene să se ocupe de creșterea importurilor de cereale din Ucraina.

Cerealele ucrainene ieftine au inundat piața UE de la începutul invaziei, ajutate de Uniunea Europeană care a renunțat la taxele vamale și la cotele de import pentru a menține în funcțiune sectorul agricol ucrainean.

La începutul acestei săptămâni, Polonia a ajuns la un acord cu Ucraina pentru a opri importurile de cereale cel puțin până în luna iulie și a permite doar tranzitul de cereale.

Guvernul polonez a cerut anterior Comisiei Europene să reintroducă taxele pentru cerealele ucrainene, dar Comisia Europeană a prelungit regimul de scutire de taxe vamale cu Ucraina pentru încă un an.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a folosit mesajul de Paște pentru a vorbi despre viața în libertate, potrivit The Guardian.

El a transmis pe Twitter urări de Paște celor care se află „pe linia frontului, în orașele și satele noastre. Tuturor celor care sărbătoresc Paștele în Europa, America, Africa, Asia, Australia. Lumea care vrea să trăiască liber. [Lumea] care prețuiește viața, respectul & egalitatea fiecărei persoane”.

I congratulate Ukrainians, all Christians celebrating Easter today. At frontline, in our cities & villages. All who celebrate Easter in Europe, the Americas, Africa, Asia, Australia. The world that wants to live freely. World that values life, respect & equality of each person. pic.twitter.com/jMDvdCYms6

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) April 9, 2023

We may have different traditions but one common for all – defense of native land. We celebrate Easter on different days but one will be shared by 🇺🇦 & the entire free world. The Day of our Victory. The victory of life. All the holiday of Lord’s Resurrection means. HAPPY EASTER!

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) April 9, 2023

El a adăugat: „Putem avea tradiții diferite, dar una comună pentru toți – apărarea pământului natal.”

Armata rusă a bombardat orașul Drujkivka din regiunea Donețk folosind sisteme de rachete cu lansare multiplă la 9 aprilie, potrivit șefului Biroului președintelui, Andriy Yermak, potrivit The Kyiv Independent.

Doi civili au fost răniți și câteva case au fost avariate, a declarat Yermak.

Nu există alte rapoarte sau detalii despre acest atac în acest moment.

Drujkivka se află la o distanță relativă de linia frontului, orașul fiind situat la aproximativ 40 de kilometri vest de Bahmut.

Ministerul ucrainean al Apărării a publicat numărătoarea pierderilor totale ale Rusiei, de la începutul invaziei din 24 februarie 2022 până pe 9 aprilie 2023, scrie The Guardian.

Pierderile înregistrate de ruși:

• 178.150 de persoane au fost ucise
• 3636 de tancuri
• 7024 vehicule blindate de luptă
• 2740 de piese de artilerie
• 533 de lansatoare de rachete multiple
• 282 de sisteme de apărare aeriană
• 307 avioane militare
• 292 de elicoptere
• 2312 drone
• 911 rachete de croazieră
• 18 nave de război și ambarcațiuni
• 5602 vehicule și rezervoare de combustibil
• 309 echipamente speciale

Trupele ucrainene au doborât o dronă de recunoaștere rusă Zala care survola regiunea Sumî, duminică, a anunțat Comandamentul Operațional „Nord”, potrivit The Kyiv Independent.

Conform raportului, drona a fost doborâtă cu tunuri antiaeriene. Drona doborâtă părea să fie o Zala 421-16е, o dronă de recunoaștere de fabricație rusă.

Oblastul Sumî este situat la granița de nord-est a Ucrainei cu Rusia. A fost ținta bombardamentelor și a atacurilor rusești zilnice peste graniță de când părți ale regiunii au fost eliberate de trupele rusești la începutul lunii aprilie 2022, după o ocupație de o lună de zile.

Forțele rusești au bombardat patru comune din regiunea Sumî, sâmbătă, trăgând peste 79 de focuri de armă de diferite tipuri de arme.

Trupele ruse au efectuat un atac aerian asupra satului Hremiach din regiunea Cernihiv, în nordul Ucrainei, duminică, a anunțat Comandamentul Operațional „Nord”, potrivit The Kyiv Independent.

Atacul a avut ca scop distrugerea infrastructurii civile, potrivit armatei ucrainene, care nu a anunțat încă victime.

Regiunile de frontieră din nordul și estul Ucrainei, precum regiunea Cernihiv, se confruntă cu amenințarea unor atacuri constante din cauza apropierii lor de Rusia.

Cerealele ucrainene vor tranzita prin Polonia doar către țările terțe „cel puțin până în iulie”, a declarat Janusz Kowalski, ministrul adjunct al agriculturii din Polonia, pentru TVP Info, potrivit The Kyiv Independent.

Știrile anterioare despre suspendarea importului de cereale nu au specificat perioada de timp a acordului.

Acordul polono-ucrainean privind cerealele este primul pas în rezolvarea crizei agricole din țară din cauza afluxului mare de cereale ucrainene ieftine în Polonia, a declarat Kowalski.

„Toate produsele trebuie să treacă prin Polonia, nu pot dăuna fermierilor polonezi, producătorilor polonezi și să provoace o criză de securitate alimentară”, a spus el.

Fermierii polonezi au protestat activ împotriva afluxului semnificativ de cereale ucrainene, din cauza unei amenințări la adresa pieței lor interne.

Cerealele ucrainene ieftine au inundat piața UE de la începutul invaziei, ajutate de Uniunea Europeană care a renunțat la taxele vamale și la cotele de import pentru a menține sectorul agricol ucrainean în funcțiune.

Prețurile scăzute ale cerealelor se dovedesc prea tentante pentru cumpărătorii și comercianții locali, subminându-i pe producătorii locali.

Aprovizionarea armatei ucrainene prezente în Bahmut cu tot ce este necesar continuă, în ciuda faptului că forșele ruse au aruncat în aer podul în direcția satului Hromov, un punct cheie de legătură cu orașul, a declarat Serhi Cherevati, purtătorul de cuvânt al Grupului de Est al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit Ukrinform.

„Acum inginerii noștri fac totul, iar alte cazuri de acest gen, inclusiv încercări de a ataca rutele aprovizonare sau de a prelua direct controlul, au arătat că am găsit o cale de ieșire din situație și ne asigurăm aprovizionarea cu muniție, arme, produse și toate cele necesare celor din Bahmut și, de asemenea, să evacuăm răniții”, a spus Cherevati.

Ministerul francez al Apărării a negat prezența soldaților francezi în Ucraina după ce această informație a apărut în documente atribuite Pentagonului care au fost scurse în mediul online la mijlocul săptămânii.

„Nu există forțe franceze angajate în operațiuni în Ucraina. Documentele citate nu provin de la armatele franceze. Nu comentăm documentele a căror sursă este incertă”, a declarat un purtător de cuvânt al ministrului apărării, Sébastien Lecornu.

Documente secrete ale Pentagonului, care conțin diagrame și detalii despre livrările anticipate de arme, forțele ucrainene și alte informații sensibile, au fost publicate pe Twitter și Telegram în urma unei scurgeri de informații.

Un diapozitiv sugera că un mic contingent de mai puțin de o sută de soldați pentru operațiuni speciale din Franța, SUA, Marea Britanie și Letonia erau deja activi în Ucraina.

Occidentul a promis că va transfera 293 de tancuri la Kiev, iar până la începutul lunii aprilie a primit 57 dintre ele.

Grupuri speciale pentru a lupta împotriva tancurilor, care au fost furnizate Kievului de către țările occidentale, au fost create în Federația Rusă la conducerea ministrului adjunct al apărării Yunus-Bek Yevkurov. Acest lucru a fost anunțat de șeful Centrului de antrenament de luptă al Forțelor Armate RF, Evgheni Arifulin, citat de agenția de stat rusă Tass.

SUA au avut acces la „planurile interne” ale grupării de mercenari Wagner și astfel au descoperit că „au căutat să cumpere arme de la Turcia, un aliat al NATO”, a relatat Washington Post pe 8 aprilie, citând documente din interiorul Pentagonului care au fost publicate pe internet în urma breșei de securitate care a făcut posibilă publicarea a numeroase informații secrete.

Potrivit raportului, unii membri ai personalului Wagner „s-au întâlnit cu contacte din Turcia pentru a cumpăra arme și echipamente din Turcia pentru eforturile Wagner în Mali și Ucraina” la începutul lunii februarie.

Documentele scurse mai spun că liderul Mali Assimi Goïta „a confirmat că Mali ar putea achiziționa arme din Turcia în numele Wagner”, relatează presa.

Cu toate acestea, potrivit Washington Post, documentele secrete nu clarifică ceea ce ar fi putut ști guvernul turc despre eforturile Wagner sau dacă acestea au dus la vreun rezultat.

„Dar revelația că un aliat NATO ar fi putut asista Rusia în războiul său împotriva Ucrainei s-ar putea dovedi explozivă, mai ales că Turcia a încercat să blocheze aderarea Suediei la NATO”, relatează presa.

Documentele scurse în mediul online subliniază, de asemenea, campania Warner de a angaja prizonieri ruși pentru a lupta în Ucraina și afirmă că armata rusă a devenit „dependentă de soldații privați”.

Trupele ruse au bombardat regiunea Herson de 71 de ori, în ultimele 24 de ore, a informat guvernatorul regional Oleksandr Prokudin.

Potrivit acestuia, un total de 495 de obuze au fost trase în regiunea Herson, lovind zone rezidențiale, linii electrice și un terminal de cereale din apropierea orașului Berislav. Guvernatorul a adăugat că 23 de obuze au vizat capitala regională Herson, lovind teritoriul șantierului naval.

Nu au fost victime, a anunát guvernatorul Prokudin.

Orașul Herson și alte așezări din regiunea de pe malul de vest al râului Nipru au fost continuu supuse bombardamentelor rusești de când au fost eliberate de forțele ucrainene în noiembrie 2022.

Trupele ruse își concentrează eforturile pe desfășurarea ofensivelor împotriva Lîman, Bahmut, Avdiivka și Marinka în regiunea Donețk. Trupele ucrainene au respins peste 50 de atacuri rusești în aceste direcții pe 8 aprilie, a declarat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în actualizarea sa de dimineață.

În ultimele 24 de ore, Rusia a lansat patru rachete, 40 de atacuri aeriene și cel puțin 58 de atacuri MLRS care vizează pozițiile militare ale Ucrainei, precum și infrastructura civilă.

Apărarea aeriană ucraineană a doborât, de asemenea, două drone de tip Supercam, șase drone de tip Orlan-10 și șase drone de fabricație rusă Zala.

La rândul lor, forțele aeriene ucrainene au efectuat 12 lovituri împotriva bazelor temporare rusești pe 8 aprilie.

În aceeași perioadă de raportare, forțele de rachete și artilerie ale Ucrainei au mai lovit două baze care adăpostesc trupe și echipamente rusești, un depozit de muniții, o poziție de apărare aeriană și cinci stații de război electronic.

Două rachete rusești au lovit o reședință privată din orașul Zaporojie pe 9 aprilie, a anunțat primarul interimar al orașului, Anatolii Kurtiev, pe Telegram.

Potrivit oficialului, un bărbat de 50 de ani și o fată de 11 ani au fost uciși în atacul care a distrus clădirea în care locuiau victimele. Cel puțin o duzină de clădiri din apropiere au fost avariate în urma atacului.

O femeie a fost salvată și este tratată la un spital local. Încă o persoană a fost tratată pentru rănile suferite la fața locului, a spus Kurtiev.

Potrivit administrației, toate serviciile necesare sunt la fața locului și fac totul pentru a asigura siguranța localnicilor.

Orașul a fost supus unor atacuri frecvente de la începutul invaziei pe scară largă. O parte din regiunea Zaporojie este sub ocupație, dar forțele ruse nu au reușit să cucerească întreaga regiune pe care au anunțat că au anexat-o în toamnă, alături de Herson, Donețk și Luhansk.

Doi bărbați au fost uciși după bombardarea orașului Dvorichna din regiunea Harkov de către trupele ruse, iar o femeie a fost rănită în satul Podoli.

„Inamicul lovește din nou populația civilă din districtul Kupiansk. Sunt victime și răniți. Astăzi, în urma bombardării orașului Dvorichna, din păcate, doi bărbați, de 65 și 34 de ani, au fost uciși. În plus, o femeie a fost rănită în satul Podoly. Medicii îi oferă asistența necesară”, a anunțat Oleh Siniehubov, șeful administrației militare a regiunii Harkov, pe Telegram.

Serviciul de Urgență al Ucrainei a anunțat pe 8 aprilie că un tractor a lovit o mină antitanc în regiunea Kiev, iar șoferul a suferit mai multe răni.

Mina a fost lovită pe drumul între satele Rusanivka și Svitilnia, la aproximativ 54 de kilometri est capitala Kiev.

Un grup pirotehnic a fost deplasat la fața locului și în zona înconjurătoare pentru a dezamorsa încă șase mine care au fost detectate.

Deși echipele de deminare au lucrat luni de zile în aceste zone, pericolul minelor și al altor muniții neexplodate rămâne ridicat pentru civili.

Alexander Khodakovski, un comandant militar susținut de Kremlin, a declarat, pe 8 aprilie, că comandamentul rus a decis să oprească aproape complet alimentarea zilnică cu muniție în zonele frontului unde nu există operațiuni ofensive active.

Khodakovski, care acum supraveghează un batalion Vostok pro-Moscova, a spus că deficitul de artilerie de pe linia frontului rezultă în parte din pregătirile pentru o contraofensivă ucraineană.

Institutul pentru Studiul Războiului, un think thank american, a spus în cea mai recentă actualizare că declarația lui Khodakovski indică faptul că „comandamentul rus trebuie să acorde prioritate riguroasă aprovizionării cu muniții de artilerie din cauza penuriei”.

„Cererea mare de obuze indică faptul că forțele ruse se bazează în continuare pe artilerie pentru a compensa deficiențele cheie ale capacității de luptă, inclusiv abilitățile slabe de țintire a Rusiei, capacități insuficiente de asalt la sol și disponibilitatea inadecvată a puterii aeriene în Ucraina”, a constatat ISW.

Forțele ruse folosesc artileria grea pentru a aplatiza așezările, mai degrabă decât pentru a expune aeronavele și piloții la apărarea antiaeriană ucraineană și pentru a minimiza potențialele pierderi înainte de a încerca să se mute cu infanterie.

Lipsa continuă a Rusiei în rundele de artilerie va submina capacitatea armatei ruse de a continua să-și compenseze celelalte slăbiciuni și limitări.

Scurgerile de documente de la Pentagon dezvăluie cât de adânc au pătruns Statele Unite în interiorul serviciile de securitate și informații ale Rusiei, relatează New York Times, adăugând că înfățișează o armată rusă epuizată „care se luptă în războiul din Ucraina și un aparat militar care este profund compromis.”

Documentele scurse, a căror sursă rămâne necunoscută, oferă o evaluare sumbră a puterii mașinăriei de război a Moscovei. Dar informațiile sugerează, de asemenea, că armata ucraineană se află într-o situație dificilă.

Documentele datate de la sfârșitul lunii februarie și începutul lunii martie subliniază deficitele critice de muniție de apărare aeriană și discută câștigurile pe care le obțin trupele ruse în jurul orașului Bahmut din regiunea Donețk.

„Materialul întărește o idee pe care oficialii serviciilor de informații au recunoscut-o de mult timp: Statele Unite au o înțelegere mai clară a operațiunilor militare rusești decât a planificării ucrainene”, relatează New Yokrk Times.

Actuali și foști oficiali spun că este prea devreme pentru a afla amploarea pagubelor, dar dacă Rusia este capabilă să stabilească modul în care SUA își colectează informațiile și întrerupe acest flux, ar putea avea un efect asupra câmpului de luptă din Ucraina.

După ce a examinat documentele, un oficial de la vârful serviciilor secrete occidentale, intervievat de NYT, a declarat că scurgerea documentelor a fost „dureroasă” și a sugerat că ar putea împiedica partajarea lor.

Mai multe informații: Scurgerea de documente de la Pentagon arată că SUA au pătruns adânc în interiorul serviciilor secrete rusești

Rusia a bombardat comunitățile Bilopillia, Khotin, Velika Pisarivka și Miropillia, din regiunea nord-estică Sumî, potrivit administrației militare regionale, citate de Kyiv Independent.

Forțele ruse au folosit cel puțin nouă explozibili pentru a viza comunitatea Miropillia, în timp ce comunitățile Bilopillia și Khotin au fost atacate cu mortiere și grenade.

Comunitatea Bilopillia din partea centrală a Regiunii Sumi suferă cel mai mult de pe urma bombardamentelor, a declarat Taras Savchenko, șeful interimar al administrației militare a regiunii Sumî, pe 6 aprilie.

În urma bombardamentelor nu au fost înregistrate victime. Nu existau informații despre pagubele din regiune la momentul publicării.

Forțele rusești își continuă ofensiva asupra Bahmut, în ultimele lor încercări de a cuceri complet orașul în mare parte ruinat din regiunea Donețk, după opt luni de ostilități, a raportat sâmbătă Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.

Într-o postare pe Facebook, Statul Major General a precizat că forțele ucrainene au respins o ofensivă rusă în apropiere de satul Bohdanivka, la nord-vest de Bahmut, aproape încercuit.

În partea de sud a regiunii Donețk, Statul Major General a raportat că „cea mai aprigă luptă” se duce pentru Marinka, un alt oraș din Ucraina care a fost redus la ruine din cauza atacurilor neîncetate ale Rusiei.

Cele mai recente rapoarte militare ucrainene vin la câteva zile după ce șeful Grupului mercenar Wagner al Rusiei, Evgheni Prigojin, a recunoscut că forțele ucrainene nu se retrag încă din Bahmut.

Chiar dacă bătălia pentru Bahmut devine tot mai grea pentru forțele ucrainene desfășurate în oraș și în jurul acestuia, Kievul a precizat că va continua să apere orașul, cel puțin pentru moment.

Rusia a „intensificat pregătirile” pentru evacuarea forțată a civililor din regiunile ocupate din sudul Ucrainei către Crimeea la sfârșitul lunii, a afirmat armata ucraineană, potrivit news.sky.com, citat de Hotnews.ro.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, într-o postare pe Telegram, că oficialii instalați de Rusia au organizat un „sondaj al populației locale” în orașele Melitopol, Zaporojie și Skadovsk din Herson.

Potrivit aceleași surse, „prezența unui pașaport rusesc, înregistrarea și nivelul de educație” au fost verificate în cadrul anchetei.

„Există o plecare periodică a autobuzelor cu cei care doresc să se evacueze”, a precizat Statul Major General.

Ocupanții răspândesc informații potrivit cărora evacuarea forțată a populației civile va începe la sfârșitul lunii aprilie.

Ministrul estonian de externe, Urmas Reinsalu, a recunoscut că nu este mulțumit nici de cantitatea, nici de ritmul de susținere a aliaților în materie de armament „pentru că războiul continuă”, potrivit The Kyiv Independent.

Reinsalu, care anterior a cerut aliaților să trimită în sfârșit tancuri în Ucraina, a subliniat că a nu livra armament crucial pentru Kiev ar fi același lucru cu a „co-semna o decizie pentru ca Ucraina să piardă în teren”, chiar dacă Rusia „se joacă” cu amenințările nucleare.

Reinsalu a declarat că președintele rus Vladimir Putin a făcut deja „o greșeală strategică”, crezând că poate obține rezultate rapid în Ucraina. Cu toate acestea, încă mai trebuie să i se dovedească că se înșeală referitor la fragilitatea unității occidentale.

Putin presupune probabil că „puterea de voință a comunității occidentale este de fapt mai slabă decât capacitatea sa de a-și mobiliza societatea și statul, iar în trecut s-a dovedit că a avut dreptate”, a spus Reinsalu, referindu-se la invazia rusă din Georgia în 2008 și în Ucraina în 2014.

Reinsalu a declarat că ar fi „imoral și nedrept” să se sugereze măcar înghețarea unui conflict sau să se facă compromisuri pentru a pune capăt războiului când „încă nu am oferit suficiente arme Ucrainei”.

„Sunt sigur că toate țările sunt interesate de pace, în special cele care se învecinează cu Rusia, dar o pace falsă este doar un preludiu pentru noi războaie”, a declarat ministrul în vârstă de 47 de ani.

Ministrul estonian a susținut că singura modalitate de a obține securitatea europeană este ca Ucraina să adere la NATO.

Estonia, una dintre cele mai mici națiuni din Europa, a fost în prima linie a apelului către aliații NATO de a menține fluxul de arme atât de necesare pentru Ucraina.

Situat pe flancul estic al NATO, la granița cu Rusia, statul baltic a depus eforturi pentru a-i determina pe aliați să mențină ritmul până când Rusia nu va mai putea invada țările vecine.

vecine.

Conglomeratul de stat ucrainean din domeniul apărării Ukroboronprom a anunțat sâmbătă că va lansa un program comun de întreținere a tancurilor T-64 din epoca sovietică cu o unitate a producătorului de armament polonez de stat Polish Armaments Group (PGZ), potrivit The Kyiv Independent.

Acordul, semnat de Ukroboronprom și de producătorul de armament Bumar-Labedy al PGZ, dă startul unui parteneriat ucraineano-polonez pentru repararea și întreținerea tancurilor T-64 în orașul Gliwice din sudul Poloniei.

În postarea pe Telegram publicată de Ukroboronprom se precizează că intenționează să extindă în viitor programul de cooperare în domeniul întreținerii prin adăugarea pe listă a tancurilor T-72 și RT-91.

Potrivit comunicatului, un program de întreținere similar pentru tancurile Leopard 2, din care o mare parte a ajuns deja în Ucraina, este de asemenea în discuție.

Polonia este a doua țară NATO, după Cehia, cu care Ukroboronprom a ajuns la un acord de coproducție în sectorul apărării.

Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene, Iurii Ihnat, a declarat că forțele rusești folosesc bombe de 500 de kilograme cu explozie puternică, care au fost modificate cu aripi și sisteme de ghidare elementară pentru a permite avioanelor rusești să lovească din afara razei de acțiune a apărării aeriene a Ucrainei.

Vorbind la televiziunea națională, Ihnat a declarat că se așteaptă ca și bombele mai grele, special concepute de 1.500 de dolari, să fie de asemenea folosite mai mult de Rusia în viitor, fiind deja raportate că au fost lansate asupra unor ținte din nordul regiunii ucrainene Cernihiv în luna martie.

Generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Nikola Oleschuk a subliniat în aceeași zi că este nevoie de avioane de luptă mai bune, în special F-16, pentru a contracara amenințarea unor astfel de muniții.

„Acest lucru va face posibilă îndepărtarea avioanelor inamice de granițele noastre și de linia de luptă”, a declarat Oleshchuk, „ceea ce va reduce la minimum probabilitatea utilizării bombelor aeriene ghidate și a altor arme aeriene”.

De asemenea, se înțelege că avioanele moderne vor oferi un sprijin eficient trupelor de pe linia frontului, precum și capacitatea de a asigura o viitoare contraofensivă.

Urmărește-ne pe Google News