LIVETEXT Război în Ucraina, ziua 682 | Rușii au atacat masiv, cu rachete, regiunea Donețk. Avioanele daneze F-16 vor ajunge în Ucraina cu 6 luni întârziere

Oficialii de la Casa Albă și de la Pentagon au avertizat că SUA nu vor mai putea în curând să asigure aprovizionarea cu rachete interceptoare pentru bateriile sistemelor de apărare antiaeriană Patriot din Ucraina, relatează sâmbătă publicația americană The New York Times (NYT), potrivit The Kyiv Independent.

Din gama de arme de apărare antiaeriană pe care le deține în prezent Ucraina, doar sistemele Patriot sunt concepute pentru a contracara rachetele balistice. După ce au ajuns în Ucraina, aceste sisteme americane au remodelat bătălia pentru controlul cerului, notează NYT.

Mai multe detalii: SUA se confruntă cu un deficit de aprovizionare cu rachete pentru sistemele Patriot din Ucraina, scrie presa americană

Procuratura din regiunea mord-estică Harkov a prezentat sâmbătă ceea ce consideră că ar putea fi noi dovezi că Rusia a utilizat în recentele sale atacuri asupra Ucrainei rachete furnizate de Coreea de Nord, prezentând fragmentele unei rachete, scrie Agerpres citând Reuters şi Liga.

Un consilier de rang înalt al preşedintelui Volodimir Zelenski a declarat vineri că Rusia a lovit Ucraina săptămâna aceasta cu rachete furnizate de Coreea de Nord pentru prima dată de la începutul invaziei sale în februarie 2022.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Russian „military correspondents” claim this is evidence of the North Korean missile being used in Russian attacks on Kharkiv on January 2nd.

The best possible response to this is giving Ukraine long-range ATACMS and Taurus missiles. https://t.co/AfuLOs1FjF pic.twitter.com/WT94JmR1NC

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) January 5, 2024

Dmitri Ciubenko, un purtător de cuvânt al procuraturii din Harkov, a spus că racheta, una dintre celelalte câteva care au lovit oraşul Harkov pe 2 ianuarie, este diferită atât ca aspect, cât şi din punct de vedere tehnic de modelele ruseşti.

„Metoda de producţie nu este foarte modernă. Sunt unele devieri de la rachetele standard Iskander, pe care le-am văzut anterior în timpul loviturilor de la Harkov. Această rachetă este similară cu una dintre rachetele nord-coreene”, a declarat Ciubenko presei în timp ce arăta jurnaliştilor fragmente ale acesteia.

El a spus că racheta are un diametru puţin mai mare decât racheta rusească Iskander, în timp ce duza, bobinele interne şi părţile din spate sunt, de asemenea, diferite.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

„De aceea ne înclinăm spre versiunea că aceasta ar putea fi o rachetă care a fost furnizată de Coreea de Nord”, a afirmat oficialul ucrainean, care s-a eschivat să dea numele exact al acestui model de rachetă.

Rusia a atacat oraşul Harkov – centrul administrativ al regiunii cu acelaşi nume -cu mai multe rachete în această săptămână, ucigând două persoane şi rănind peste 60 într-unul dintre cele mai masive atacuri cu rachete şi drone de la începutul războiului pe scară largă în februarie 2022.

Un atac cu rachete rusești a ucis 11 persoane sâmbătă, în orașul Pokrovsk și în jurul acestuia din estul Ucrainei, a anunțat guvernatorul părții controlate de Ucraina din regiunea Donețk, Vadim Filashkin, relatează Reuters, The Kyiv Independent și Ukrainska Pravda.

„Unsprezece morți, inclusiv cinci copii – acestea sunt consecințele deocamdată ale bombardamentelor asupra districtului Pokrovsk”, a scris Vadim Filashkin, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

Mai multe detalii: 11 morți, inclusiv 5 copii, după ce rușii au atacat cu rachete orașul Pokrovsk din regiunea Donețk | VIDEO

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Dezbaterea privind livrarea de rachete de croazieră Taurus către Kiev se intensifică în Germania, mai mulţi politicieni cerându-i cancelarului Olaf Scholz să-şi dea acordul, pe fondul ultimelor atacuri aeriene ruseşti masive asupra teritoriului ucrainean, informează sâmbătă agențiile AFP şi DPA, preluate de Agerpres.

„Livrarea de rachete Taurus către Ucraina ar fi trebuit să aibă loc cu mult timp în urmă”, a declarat sâmbătă Sara Nanni, o purtătoare de cuvânt a grupului Verzilor din parlament, un partid membru al coaliţiei guvernamentale a social-democratului Olaf Scholz.

„Cea mai eficientă protecţie împotriva atacurilor aeriene ruseşti constă în a atinge ţinte situate pe teritoriul rus şi în teritoriile ocupate din estul Ucrainei, de unde Rusia îşi lansează atacurile”, a declarat ea într-un interviu acordat cotidianului Rheinische Post.

Cu toate acestea, Ucraina nu dispune de astfel de mijloace până acum, în condiţiile în care Berlinul refuză să livreze aceste rachete pe care Kievul le cere de luni de zile, potrivit acesteia.

Promisiunea de a ajuta Ucraina atât timp cât este necesar „pare cinică când Europa” oferă „cu siguranţă suficient pentru ca ea să nu piardă, dar nu suficient pentru a-şi elibera întregul teritoriu”, a declarat pentru acelaşi publicaţie deputata Marie-Agnes Strack-Zimmermann, membră a Partidului Liber-Democrat (FDP), formaţiune din coaliţia guvernamentală şi care cere de câteva luni ca rachete Taurus să fie trimise în Ucraina.

Apelurile în acest sens s-au intensificat în ultimele zile în Germania din partea membrilor acestor două partide, dar şi din partea opoziţiei conservatoare, în condiţiile în care Moscova şi-a intensificat bombardamentele asupra mai multor oraşe ucrainene, inclusiv capitala Kiev.

Guvernul cancelarului Scholz a fost până în prezent reticent să trimită Ucrainei rachete Taurus, unul dintre motive fiind că aceste rachete care au rază de acţiune de peste 500 de kilometri i-ar permite Kievului să atace teritoriul Rusiei.

Miercuri, purtătorul său de cuvânt, Steffen Hebestreit, a afirmat că poziţia guvernului nu s-a schimbat.

Donaţia de avioane de luptă americane F-16 pe care Danemarca urmează să o livreze Ucrainei, extrem de aşteptată de Kiev, ar trebui să aibă loc în al doilea trimestru al anului 2024, odată ce pregătirea piloţilor va fi încheiată, a anunţat sâmbătă Copenhaga, potrivit AFP.

„Conform calendarului actual, donaţia ar trebui să fie livrată în al doilea trimestru al anului 2024”, a indicat Ministerul danez al Apărării într-un comunicat de presă, în timp ce piloţii ucraineni sunt în prezent antrenaţi pe teritoriul danez.

„Este vorba în special de finalizarea pregătirii personalului ucrainean care va exploata avioanele după această donaţie”, mai scrie în comunicat.

Danemarca, care îşi înlocuieşte avioanele F-16 cu mai modernele aparate F-35, a promis Ucrainei 19 avioane. Olanda, care participă de asemenea la pregătirea piloţilor ucraineni, urmează să doneze 42 de aparate de acest tip, dar nu şi-a făcut public calendarul, notează Agerpres.

În mesajul său de Anul Nou, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a asigurat că piloţii din ţara sa stăpânesc deja aceste aparate, pe care se aşteaptă să le vadă zburând pe cerul ucrainean în acest an.

„Calendarul de pregătire depinde de o serie de factori, cum ar fi condiţiile materiale şi meteorologice”, a avertizat ministerul danez.

La mijlocul lunii august, Danemarca s-a angajat să furnizeze Ucrainei cele 19 avioane F-16, iar primul lot de șase avioane ar fi urmat să fie livrat până la sfârșitul anului 2023, iar restul până în 2025.

Rusia a anunțat sâmbătă că forțele sale au doborât în cursul nopţii patru rachete ucrainene deasupra peninsulei Crimeea, informează AFP.

„Apărarea antiaeriană a interceptat şi distrus patru rachete ucrainene deasupra peninsulei Crimeea”, a transmis Ministerul rus al Apărării.

Vineri, Moscova afirmase că a zădărnicit un nou atac ucrainean cu drone împotriva peninsulei şi că a doborât 36 de drone ucrainene, notează news.ro.

Atacurile s-au înmulţit de ambele părţi în ultimele zile, în condiţiile în care conflictul durează de aproape doi ani.

Crimeea, anexată de Rusia în 2014, este o regiune-cheie pentru logistica forţelor ruse care ocupă o parte din sudul Ucrainei. Acest teritoriu este vizat în mod regulat de rachete şi drone ucrainene.

Rusia intenționează să producă peste 32.000 de drone în fiecare an până în 2030 și ca producătorii interni să reprezinte 70% din piață, a afirmat sâmbătă prim-vicepremierul Andrei Belousov, citat de agenția rusă oficială de presă TASS, potrivit Reuters.

Dronele au fost utilizate pe scară largă de Moscova și Kiev din februarie 2022, când a început invazia Rusiei în Ucraina, iar ambele părți își măresc puternic producția militară pe măsură ce războiul se prelungește.

„Volumul anual de producție de vehicule aeriene fără pilot (UAV) – cu excepția UAV-urilor educaționale – este planificat la 32.500 de unități”, a declarat Belousov, pentru TASS. „Acest lucru este de aproape trei ori mai mare decât volumul actual de producție”, a precizat oficialul guvernamental rus.

Mai multe detalii: Rusia vrea să producă peste 32.000 de drone anual, până în 2030, de trei ori mai mult decât în prezent

Armata rusă este pe cale să piardă 500.000 de oameni în cursul acestui an, potrivit Ministerului britanic al Apărării.

Potrivit sursei citate, Rusia a înregistrat o medie de 300 de pierderi militare în fiecare zi pe parcursul anului 2023.

„Numărul mediu zilnic al victimelor rusești în Ucraina a crescut cu aproape 300 în cursul anului 2023. Dacă cifrele vor continua în ritmul actual pe parcursul anului 2024, Rusia va pierde peste jumătate de milion de personal în Ucraina”.

The average daily number of Russian casualties in Ukraine has risen by almost 300 during the course of 2023.

If the numbers continue at the current rate over the next year, Russia will have lost over half a million personnel in Ukraine.

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/m4SV6XMRMS

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) January 6, 2024

Forțele aeriene ucrainene au efectuat cu succes un atac împotriva bazei aeriene Saki din Crimeea, a declarat sâmbătă comandantul Forțelor Aeriene, generalul Mikola Oleshchuk, citat de The Kyiv Independent.

Lovitura a reușit să doboare cu succes un centru de comandă rusesc, a precizat Oleshchuk. „Toate țintele au fost distruse!”, a scris el pe canalul său Telegram.

„Le mulțumesc din nou piloților noștri pentru munca excelentă!”.

Forțele ucrainene și-au intensificat recent atacurile în speranța de a perturba logistica militară și de a slăbi apărarea Rusiei.

Presa locală a raportat explozii în peninsula ocupată în noaptea de 5-6 ianuarie. Locuitorii au declarat că au auzit până la 10 explozii în apropierea orașului Evpatoriia. De asemenea, autoritățile din Crimeea ar fi închis traficul pe Podul Kerci.

Ministerul rus al Apărării a afirmat că forțele sale au interceptat patru rachete ghidate ucrainene care zburau deasupra Crimeei.

Baza aeriană Saky este adiacentă orașului Novofedorivka, la doar aproximativ 20 de kilometri sud-est de Evpatoriia.

Anterior, forțele armate ucrainene au raportat un atac reușit împotriva unui post de comandă rusesc din apropierea Sevastopolului și a unor depozite de muniții din apropierea satului Pervomaiske, la 4 ianuarie.

Principalul responsabil cu bugetul al președintelui Joe Biden a subliniat că nu există nicio altă cale de a ajuta Ucraina în afară de aprobarea de către Congres a unor fonduri suplimentare, în condițiile în care negocierile dintre legislatorii americani sunt în continuare blocate, relatează The Guardian.

Shalanda Young, directorul Biroului de Management și Buget, a declarat că, deși Pentagonul are o anumită autoritate limitată pentru a ajuta Kievul, fără noi fonduri din partea Capitoliului, „asta nu va face ca tranșe mari de echipamente să ajungă în Ucraina”.

Young a detaliat, de asemenea, impactul pe care lipsa unui ajutor suplimentar din partea SUA l-ar avea asupra Ucrainei, în afară de capacitățile sale militare, cum ar fi faptul că Kievul ar putea să își plătească funcționarii publici pentru a se asigura că guvernul său poate continua să funcționeze în mijlocul barajului Rusiei.

„Da, Kievul ar putea obţine puțin timp de la alți donatori pentru a se asigura că își poate menține poziţia în război, că își poate păstra serviciul civil, dar ce se întâmplă în [Uniunea Europeană], în ţări din NATO, dacă SUA își retrag sprijinul? Sunt foarte îngrijorat de faptul că nu doar resursele Statelor Unite sunt necesare pentru ca Kievul să îl oprească pe Putin. Ce mesaj trimite acest lucru către restul lumii? Și care vor fi deciziile lor dacă vor vedea că Statele Unite nu fac un pas în față?”.

Young a adăugat că situația este „gravă” și „cu siguranță, am depășit nivelul meu de confort” în timpul care a trecut de când Congresul a dat undă verde la noi fonduri pentru Ucraina.

Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei anunţă că Rusia a pierdut 800 de soldaţi în ultimele 24 de ore. Astfel, bilanţul total al militarilor pierduţi de Rusia în Ucraina de la începutul războiului a ajuns la 363.870, relatează The Kyiv Independent.

Potrivit sursei citate, Rusia a pierdut, de asemenea, 6.018 tancuri, 11.158 de vehicule de luptă blindate, 11.478 de vehicule și rezervoare de combustibil, 8.617 sisteme de artilerie, 950 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 633 de sisteme de apărare aeriană, 329 de avioane, 324 de elicoptere, 6.787 de drone, 23 de nave și ambarcațiuni și un submarin.

„Prioritatea principală a statului nostru este să furnizăm tot ceea ce este necesar pentru apărarea Ucrainei și pentru acțiunile noastre active. Muniție. Drone. Echipament. Personal. A rezista acest an înseamnă a rezista tot acest război. În multe privințe, acest an este decisiv”, a spus liderul de la Kiev.

El a menționat că acum au loc lupte intense în Avdiivka și în partea de sud a frontului și că „autoritățile ucrainene lucrează cu toți partenerii pentru a se asigura că Ucraina primește o cantitate suficientă de pachete de apărare” în această lună.

„În iarna aceasta, ca și ultima, teroarea rusă nu a putut câștiga în nimic”, a adăugat Zelenski.

Informația conform căreia, în urma atacului forțelor armate ucrainene asupra Sevastopolului și Crimeei din 4 ianuarie, șeful Marelui Stat Major rus Valeri Gherasimov a fost ucis este falsă, scrie Kommersant, care citează canalul Telegram „War on Fake”, apropiat de Ministerul Apărării de la Moscova.

Zvonuri despre moartea lui Gherasimov au apărut în presa ucraineană și poloneză, precum și pe o serie de canale de Telegram.

#RUMINT Yesterday was also C GUR Budanovs birthday 👊 pic.twitter.com/FJlGhf2zMd

— Harri Ohra-aho (@Ohra_aho) January 5, 2024

„Creatorii acestei ultime ficțiuni nu au putut oferi nicio dovadă. Nicio fotografie sau videoclip nu este atașată postării”, se spune în mesajul „War on Fake”.

Rușii au atacat orașul Nikopol, regiunea Dnipropetrovsk, cu drone kamikaze Shahed-136. Unul dintre UAV-urile a lovit o clădire rezidențială privată, provocând un incendiu, transmite Serviciul de Stat de Urgență din Ucraina, citat de Obozrevatel.

Salvatorii au precizat că o clădire cu două etaje a fost distrusă, iar focul a cuprins o suprafață de 80 de metri pătrați. Incendiul a fost stins. Nicio persoană nu a fost rănită.

Șeful Ceceniei, Ramzan Kadîrov, a propus ca Statele Unite să ridice sancțiunile împotriva rudelor sale în schimbul transferului a 20 de prizonieri ucraineni. El a predat lista prizonierilor fostului ofițer american de informații Scott Ritter, care a sosit la Groznîi, relatează RIA Novosti.

„Avem o ofertă interesantă pentru oaspetele nostru. Avem prizonieri pe care i-am luat în Donețk și Luhansk. Am predat deja lista. Dacă vor ridica sancțiunile împotriva mamei și fiicelor mele, dacă-mi vor elibera caii și dacă vor mai elimina din sancțiunile împotriva mea, atunci vom renunța la acești oameni”, a spus Kadîrov.

Comandantul cecen a precizat că prizonierii au fost tratați bine și că membrii familiei sale „nu au nicio vină, nu au participat niciodată la decizii politice”.

Anterior, Kadîrov a scris, pe canalul său de Telegram, că o delegație condusă de fostul ofițer american de informații Scott Ritter a sosit la Groznîi. El a vizitat Universitatea Rusă a Forțelor Speciale și s-a întâlnit cu președintele parlamentului cecen.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News