Mărturia unei senatoare indignate. „Când trebuia votată «legea violului», senatori din Comisia Juridică au închis camera video, ca să nu mai fie cvorum”

• De peste trei ani, Libertatea a publicat articole despre magistrați din România care susțin că fetele de 13 ani își provoacă abuzatorii, de regulă adulți și cu 30 de ani mai în vârstă ca ele.
• Ministerul Justiției continuă însă să se opună modificării legii, în ciuda cazurilor care afectează tinerele fete. 
• Astăzi, ziarul publică mărturia senatoarei Anca Dragu, cea care încearcă să înțeleagă de unde vine lentoarea sau chiar respingerea fixării unui prag de vârstă care să protejeze victimele. 

În septembrie 2021, USR a depus la Senat un proiect de lege pe care l-a numit „legea violului”, pentru că el prevede modificarea Codului Penal, astfel încât toate agresiunile sexuale cu victime sub 14 ani să fie considerate violuri. Ulterior, în Comisia Juridică, „vârsta consimţământului sexual” a fost ridicată la 16 ani. Dar proiectul n-a mai ajuns în votul plenului, fiind adoptat tacit zilele trecute. Senatoarea Anca Dragu, una dintre iniţiatoarele proiectului, dezvăluie, pentru cititorii Libertatea, rezistenţa de care s-a izbit în Parlament.  

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

– Ce obstacole aţi întâmpinat în Parlament cu proiectul de lege, doamna senator?
– Mai întâi, proiectul a primit aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi. Termenul de adoptare tacită era la 10 februarie anul acesta. Pe 1 februarie, a început sesiunea parlamentară şi am vorbit cu preşedinta Comisiei Juridice, doamna Iulia Scântei, de la PNL, să se asigure că proiectul de lege intră pe ordinea zi, astfel încât să ajungă în plen până pe 10 februarie. Pentru că este o lege mult prea importantă, ca ea să treacă prin adoptare tacită. În prima săptămână, a fost dezbatere în Comisia Juridică, la care am participat şi noi, iniţiatorii din USR, au fost şi reprezentanţi ai societăţii civile. Primisem un punct de vedere negativ de la Ministerul Justiţiei…

– Dar Ministerul Justiţiei susţine, într-un comunicat de presă, că „nu a comunicat încă un punct de vedere oficial asupra proiectului”.
– Punctul de vedere al Ministerului Justiţiei există, îl am, şi este negativ! În acest punct de vedere, Ministerul Justiţiei spune că proiectul are grave erori de tehnică legislativă şi că, în acest moment, e de ajuns cadrul legal pe care îl avem.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

– Ce s-a întâmplat mai departe, în Comisia Juridică a Senatului?
– A fost prima săptămână cu dezbatere, iar în a doua, când trebuia să se dea votul şi să se întocmească raportul comisiei, proiectul a fost pus spre coada listei şi, până să se ajungă la acel punct, preşedinta comisiei a anunţat că nu mai e cvorum şi că închide şedinţa. Era o şedinţă hibrid, unii senatori erau prezenţi fizic, alţii – prin videoconferinţă, şi, cel mai probabil, unii dintre cei din online au închis camera video şi au ieşit, ca să nu mai existe cvorumul necesar pentru votarea acest proiect de lege.

– Ştiţi ce senatori au procedat astfel?
– Nu, dar am făcut cerere la începutul săptămânii trecute, ca să văd stenograma şi înregistrarea video a acelei şedinţe. Nu am primit  încă vreun răspuns. Dar pentru mine e clar, nu au vrut să dea raport acestui proiect de lege, care a doua zi urma să intre în şedinţa de plen. Este o tărăgănare a întregii proceduri…

– De ce credeţi că există parlamentari care se împotrivesc acestui proiect de lege?
– E greu să fac speculaţii şi nu vreau să lansez acuzaţii. Dar dacă legea de acum este perfectă, aşa cum susţin cei care se împotrivesc proiectului USR, cum vă explicaţi că avem decizii ale instanţelor care spun că fete de 12 sau de 13 ani au consimţit sexul cu bărbaţi care le puteau fi bunici sau taţi? Nu eu, ci cei care se împotrivesc modificării Codului Penal ar trebui să explice de ce procedează astfel.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

– Proiectul de lege a ajuns acum la Camera Deputaţilor. Ce soartă credeţi că va avea el acolo?
– Poate să rămână într-un sertar sau să fie trântit, fiind un proiect al USR. Am constatat că în Parlament se practică asta: „trântim orice proiect al opoziţiei”, nu contează dacă el e bun sau nu. Ca să treacă acest proiect de lege, ar trebui să existe o presiune uriaşă din partea societăţii. Iar PNL susţine acum, a anunţat pe Facebook doamna Scântei, că are un proiect de lege similar. Să-l pună pe masă, el dacă există! 

Din 900 de mame minore în Europa cu vârsta sub 14 ani, aproape jumătate sunt din România. Legea trebuie modificată urgent, contează mai puţin dacă asta se face printr-un proiect al USR sau al PNL. Să vină cu proiectul de lege şi să-l pună pe masă, dacă există.

Anca Dragu, senator USR:

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro