Au copiii discernământ pentru sex cu adulţi, cum crede Ministerul Justiției? Exemplul fetei de 13 ani puse să facă sex cu un bărbat de 28 de ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România ezită să fixeze o vârstă sub care un abuzator sexual să nu mai poată pretinde că a avut acceptul victimei minore. Ministerul Justiției consideră că situațiile sunt excepții, dar dosarele se adună unul după altul. Cazurile indică suferințe aproape irecuperabile ale unor fete în situații de vulnerabilitate.
Cuprins:
- Scuza agresorului: „Am căzut în ispită”
- Judecător: fata îl considera protector pe adult
- Există „constrângere fizică”, există viol
- CEDO: „Problema se află în practica instanțelor”
- Ministerul Justiției: Unii copii au discernământ pentru sex cu adulţi
- Raportor al Consiliul Drepturilor Omului: „Sub vârsta de 15 ani, e viol”
Libertatea v-a prezentat ieri cazul unei fetiţe de 13 ani din Cluj, abuzată sexual de un italian de 75 de ani care s-a „căsătorit” cu ea. Magistraţii au considerat că acel copil nu a fost constrâns şi nici nu s-a aflat în imposibilitatea de a-și exprima voința, iar septuagenarul a fost acuzat nu de viol, ci de act sexual cu un minor. O infracţiune cu o pedeapsă mai mică, în care şi victima „are partea ei de vină”, pentru că a acceptat.
În opinia celor din Ministerul Justiţiei, cazurile precum acesta sunt „excepționale/extreme”, pentru care nu merită să fie modificat Codul Penal. În alte ţări, precum Marea Britanie sau Italia, drama unui singur copil a mişcat societatea şi a forţat autorităţile să adopte legi noi.
În România, drama unui copil este „excepția” care nu schimbă regula, ci se multiplică, devenind un fapt comun: cazul din Cluj nu e unul singular.
Scuza agresorului: „Am căzut în ispită”
Abuzul a început între vecini. Raisa* este o fetiţă din Bucureşti, care avea 13 ani când vecinul ei de 28 de ani a început abuzul sexual. Bărbatul, Daniel N., lucra ca şofer de TIR şi era vecin cu mama fetiţei, care locuia cu chirie pe aceeaşi scară de bloc.
Abuzul sexual asupra fetiţei a început în martie 2020 şi a durat un an. Mama Raisei le-a declarat anchetatorilor că a susţinut această „relaţie”, pentru că fiica ei fugea de acasă, consuma droguri şi se prostitua, iar Daniel N. „a ajutat-o să scape de asta”.
Daniel le-a explicat mai apoi anchetatorilor că, fiind mai mult plecat, a fost de acord ca femeia şi fiica ei să se mute la el, ca să scape de plata chiriei.
La proces, el s-a apărat spunând: „fata arată că o persoană majoră şi am căzut în ispită”.
Judecător: fata îl considera protector pe adult
Judecătorul care a dispus arestarea lui preventivă a explicat că „e vorba de abuzarea sexuală repetată a unei minore vulnerabile, cu o situație familială și materială dificilă și, mai ales, cu un istoric extrem de grav de abuzuri sexuale, încă de la vârsta de 12 ani, despre care chiar i se confesase cu sinceritate inculpatului N. - acesta fiind un adult care îi câștigase încrederea și pe care îl considera un protector”.
Procurorii l-au acuzat pe Daniel N. de act sexual cu un minor. La proces, el a recunoscut fapta şi a mers pe procedura simplificată, care reduce cu o treime limitele pedepsei, iar luna trecută a fost condamnat la 3 ani 6 luni închisoare, plus obligaţia de a-i plăti 5.000 de lei daune victimei. Daniel N. a atacat decizia instanţei.
Există „constrângere fizică”, există viol
Dar abuzurile nu s-au oprit acolo, pentru fată. În noiembrie 2020, Raisa a fost agresată sexual de un al doilea bărbat, Damian L., un tânăr de 20 de ani, care „a profitat de încrederea persoanei vătămate, a dus-o la locuința sa, sub un pretext oarecare, apoi a violat-o pe minoră («deoarece așa am mai făcut și cu alte fete»)”, notează procurorii, în rechizitoriu.
Pentru că a existat „constrângere fizică”, fapta lui Damian L. a fost încadrată la viol. Bărbatul a fost trimis în judecată în acelaşi dosar cu Daniel N., primul bărbat, dar în decembrie 2021, cauza a fost disjunsă, iar el e judecat acum separat. Luna viitoare, instanţa va anunţa dacă îi aprobă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei.
CEDO: „Problema se află în practica instanțelor”
„Majoritatea condamnărilor pentru viol au fost adoptate în cauzele care implică violență”, iar „problema se află în practica instanțelor”, subliniau judecătorii CEDO în motivarea deciziei din Cauza M.G.C. împotriva României care a pus ţara noastră sub monitorizarea Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei.
În iulie 2020, Ministerul Justiţiei informa Comitetul Miniştrilor că nu consideră necesară „redefinirea infracțiunilor de viol, în sensul includerii unei referiri directe la lipsa consimțământului valabil al victimei”, pentru că „practica națională este unanimă: «constrângerea» în definiția actuală a infracţiunii de viol poate fi atât fizică, cât și morală, iar celelalte elemente ale definiției fac posibilă diferențierea violului de actul sexual cu un minor”.
Au trecut 6 ani de la pronunţarea deciziei CEDO, iar problema încă există. Practica națională nu e deloc „unanimă”, iar cazurile Liviei şi Raisei probează asta. Descoperite întâmplător, ele sunt un punct infim din vârful aisbergului care există în instanţe.
Ministerul Justiției: Unii copii au discernământ pentru sex cu adulţi
Săptămâna trecută, ziare.com a publicat cazul unei fete, tot de 13 ani, pe care un tânăr de 19 ani a forţat-o să întrețină relații sexuale cu el, amenințând-o că va distribui pe internet poze compromițătoare cu ea. Agresorul a fost condamnat pentru act sexual cu un minor, pornografie infantilă și șantaj, la 3 ani și 8 luni de închisoare.
Tot zilele trecute, Adevărul a scris despre un bărbat de 22 de ani care a sedus o fată de 13 ani şi a fost acuzat tot de act sexual cu un minor. „Din certificări, a rezultat că cei doi ar fi întreţinut un act sexual consimţit", au precizat poliţiştii din Argeş.
Într-un comunicat în care vorbeşte despre organul judiciar „cel mai bine poziționat” şi despre faptul că „reglementarea actuală prezintă deopotrivă fermitatea și suplețea necesare pentru a se adapta fiecărei situații în parte”, cei din Ministerul Justiţiei ne transmit azi că nu avem de ce să ne temem.
Însă motive reale de îngrijorare ne oferă chiar ei, atunci când ne explică de ce statul român nu ar fi necesar să stabilească, prin lege, că dacă nu au încă 16 ani, copiii nu au nici discernământul necesar pentru a consimţi sexul cu un adult.
Asta ar fi, spun cei din Ministerul Justiţiei, o „generalizare, valabilă doar în anumite cazuri particulare (minorii cu vârstă foarte fragedă), însă inexactă pentru toate celelalte”.
Raportor al Consiliul Drepturilor Omului: „Sub vârsta de 15 ani, e viol”
În majoritatea ţărilor, se arată într-un raport despre abuzurile sexuale publicat de Consiliul Drepturilor Omului în vara anului trecut, vârsta minimă a consimțământului sexual se stabileşte prin incriminarea ca viol a oricărui act sexual comis cu minorii ce nu au împlinit încă o anumită vârstă. Consimțământul lor este irelevant, pentru că aceşti copii nu sunt niciodată considerați capabili să-l ofere.
„Majoritatea statelor stabilesc vârsta legală a consimțământului sexual la 15, 16 sau 18 ani”, spune Raportorul Special Dubravka Šimonović. „Dar cu toate acestea”, adaugă ea, „sunt ţări în care vârsta consimțământului sexual e foarte redusă, între 12 și 14 ani sau chiar mai mică. Iar în unele state, nu există nicio vârstă legală a consimțământului sexual”.
Raportorul Special recomandă statelor membre ale Consiliului Drepturilor Omului (printre care, şi României) ca „în legislația care incriminează violul să se prevadă că, în cazul copiilor cu vârsta sub 16 ani (sau 15 ani, în funcție de contextul local, dar nu mai puţin de 15 ani), consimțământul lor este lipsit de relevanță, iar orice act sexual cu o persoană ce nu a împlinit vârsta consimțământului este viol (viol statutar).”
Potrivit unor date centralizate de Comitetul Lanzarote care monitorizează implementarea de către statele membre a Convenției privind protecția copiilor împotriva exploatării și abuzului sexual, în Franţa, Cehia, Polonia şi Turcia, se consideră, prin lege, că un copil sub 15 ani nu poate fi considerat niciodată capabil să-şi dea consimţământul pentru activităţi sexuale. În Germania, pragul de vârstă e stabilit la 14 ani, iar în Norvegia - la 16 ani.
* Protejăm identitatea reală a victimelor.
Citește și prima parte a editorialului: Italian de 75 de ani, „căsătorit” cu o româncă de 13 ani! Explicația Ministerului Justiției pentru refuzul legiferării vârstei consimţământului sexual
