Motivele pentru care România a obținut note proaste la testele PISA 2018. Matematicianul Sergiu Moroianu: "Copiatul la teze și examene", printre ele
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Matematicianul Sergiu Moroianu a expus, pentru Newsweek, 20 de motive pentru care România a obținut rezultate slabe la testele PISA 2018. Sergiu Moroianu, soțul lui Clotild Armand (USR), e doctor în matematică în SUA.
România este într-un declin tot mai accentuat la capitolul educaţie, conform rezultatelor testelor PISA 2018. Scorul obţinut e în scădere faţă de anii 2012 şi 2015 la toate cele trei domenii examinate: citire, matematică şi ştiinţe, în timp ce procentul de analfabetism funcţional este de 44%.
În acest context, Sergiu Moroianu susține că există 20 de motive pentru care s-a ajuns aici.
"Românii apreciază desigur notele bune, titlurile de profesor, diplomele de tot felul. Dar acestea reprezintă doar partea vizibilă, formală, a procesul de învățământ. Fondul educației, adică abilitățile dezvoltate și cunoștințele acumulate de elevi, nu are nici o importanță reală în viziunea societății noastre și este în mare parte ignorat", precizează matematicianul, în eseul său pentru Newsweek.
Sergiu Moroianu mai spune, înainte de a arăta cele 20 de motive, că pentru public o notă nu reprezintă decât niște „puncte”, nu reflecția unui proces de evoluție cognitivă, iar o diploma nu este decât o „hârtie”, nici pe departe garanția unei acumulări de cunoștințe utile obținute la capătul unor ani de muncă asiduă.
Până la urmă, ce poate fi rău în a trișa cu privire la niște „puncte” sau „hârtii”, nu-i așa?!Sergiu Moroianu:
20 de motive pentru care România a obținut note proaste la testele PISA, în opinia lui Sergiu Moroianu:
1) Copiatul la teme, fenomen care începe în clasa a II-a odată cu abilitatea de a scrie. Astăzi elevii își circulă temele pe grupuri închise de WhatsApp, astfel copiatul temelor devenind extrem de simplu pentru elevi și dificil de îndiguit de către părinți sau profesori.
2) Cadouri materiale necuvenite pentru învățători din partea părinților de elevi, în scopul „protejării” celor mici și obținerii unor calificative îmbunătățite artificial.
3) Copiatul la lucrări de control, teze, si utilizarea de fițuici se generalizează în gimnaziu[2] unde devine parte a ADN-ului elevilor și continuă fără opreliști până la absolvirea liceului și chiar în universități.
4) Utilizarea noilor tehnologii în scopul fraudei. Elevii pot folosi de facto fără restricții telefoanele mobile sau ceasurile inteligente, inclusiv în timpul testelor.
Cel care a rezolvat o problemă este bombardat cu mesaje pe grupul clasei până când distribuie poze cu soluția. Ceilalți o transcriu și apoi cer problema 2 samd.
Profesorii văd că s-au obținut note foarte bune și cresc dificultatea testelor, făcând imposibilă rezolvarea problemelor chiar de către elevii cei mai buni. Se ajunge să se apeleze la elevi din ani mai mari sau la meditatori, care postează rezolvările în timp real. Ce splendid exemplu de furt al propriei căciuli!
5) La compuneri, eseuri și proiecte, copiatul din surse online prin metoda copy-paste. Este bine-cunoscut printre profesori și acceptat tacit de ei că, la o temă de tip proiect, o mare parte din elevi vor copia pur și simplu primul paragraf din pagina relevantă de pe Wikipedia, adesea fără să-i înțeleagă sensul sau să îi verifice acuratețea.
6) În gimnaziu, meditații cu profesorii de la clasă, pentru a atrage bunăvoința acestora precum și note mai mari care vor conta la media multi-anuală și la acordarea burselor.
7) Frauda la examenele naționale, în special la Evaluarea Națională (clasa a VIII-a) și la Bacalaureat (clasa a XII-a). În 2011 s-au introdus camere de luat vederi în sălile de examen în scop disuasiv.
Ca urmare, rata de succes la Bacalaureat a scăzut de la 80% la 40%. Deducem matematic că minim ½ din elevii care reușeau să obțină diploma de Bac o făceau prin fraudă.
Cel puțin 50% din concetățenii noștri din generația 2010 (fac această restricție pentru a nu generaliza fără probe la întreaga societate, dar desigur că fenomenul e mai larg) au trișat la Bacalaureat! Vorbim de 1 din fiecare doi tineri care au astăzi 27 de ani.
8) Tehnologii high-tech de fraudă la examene, ca de exemplu microfoane plasate chirurgical pe timpan.
9) Copiatul la examenele universitare.
10) Plagiatul lucrărilor de absolvire (Licență, Master). Unele universități au introdus softuri de detecție a plagiatului, iar altele au admis pur și simplu că aceste lucrări sunt de formă și că vor fi oricum plagiate sau fraudate.
Citește celelalte 10 de motive pentru care România a obținut note proaste la testele PISA, în opinia lui Sergiu Moroianu, pe newsweek.ro.
Medaliat cu aur la Olimpiada Internațională de Matematică, Sergiu Moroianu și-a obținut doctoratul la MIT (Massachusetts Institute of Technology/Institutul Tehnologic Massachusetts).
În prezent este în prezent Cercetător Științific la Institutul de Matematică al Academiei Române. Este unul dintre fondatorii Școlii Normale Superioare București.
Ministerul Educației și Cercetării a explicat, prin intermediul unui comunicat de presă, factorii care au influențat rezultatele slabe de la testarea PISA 2018, fără să explice însă rezultatele din raportul OECD.
FOTO: newsweek.ro
