De
Cu această ocazie, sunt aduse şi moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş şi ale Sfântului Ierarh Dionisie al Cetăţii Albe – Ismail (Basarabia), a cărui canonizare va fi proclamată astăzi, 27 octombrie, la ora 12.30, potrivit unui comunicat al Patriarhiei Române.
UPDATE. Mii de oameni s-au adunat la cozi în fața Patriarhiei Române, unde au fost aduse icoana si moaștele Sfântului Ierarh Dionisie, episcopul Cetații Albe – Ismail, precum și icoana și moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia de la Curtea de Argeș.
La procesiune a participat duminică și premierul Viorica Dăncilă, aflată în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale.

Foto: Vlad Chirea
Vineri, de la ora 12.30, a avut loc procesiunea Calea Sfinţilor, cu Icoana şi Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, de la Catedrala Patriarhală, pe bulevardul Regina Maria din Bucureşti până la Crucea brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei.
De la aceeaşi oră, au fost aduse în procesiune, de la Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon – Nou, Icoana şi Moaştele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe – Ismail, precum şi Icoana şi Moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş, pe traseul Calea Şerban Vodă, strada Bibescu Vodă, Crucea Brâncovenească de la baza Dealului Patriarhiei.
:quality(80)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2019/12/15/bc8580a76f1d9df24d0458e95d7fde67.jpg)
Recomandări
Șefa secției de nefrologie de la ”Sf. Ioan” rupe tăcerea! Detalii uluitoare despre profesorul pe fals Checheriță
Cele două procesiuni s-au întâlnit la Crucea Brâncovenească şi au înaintat până la Catedrala Patriarhală, unde au fost depuse spre închinare în baldachinul de pe Colina Patriarhiei, pentru a fi cinstite de pelerini până marţi, 29 octombrie.
VIDEO: Dumitru Angelescu
În ultima zi a manifestărilor, la ora 10.00, moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia de la Argeş vor pleca spre Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeş, iar moaştele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe – Ismail vor pleca spre Mănăstirea Suruceni din Republica Moldova, scrie Agerpres.
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou
Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou a trăit în timpul Ţaratului vlaho-bulgar şi era dintr-un sat, Basarabov, aşezat pe marginea apei Lomului.
:quality(80)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2019/12/15/9a3b24c7654484cb7b724d9032fe83ab.jpg)
Recomandări
TOLO, despre Gabriela Firea și blaturile cu televiziunile! 'În realitate, e jale!'
La început a fost păstor de vite în satul lui, apoi văzând că toate ale lumii sunt trecătoare, a ieşit din satul său şi s-a aşezat mai întâi într-o peşteră din apropierea acestuia, iar apoi s-a făcut monah la mănăstirea care era înăuntrul peşterii.
Prin ostenelile sale multe, postul, rugăciunea şi privegherile pe care le făcea, s-a învrednicit şi de darul facerii de minuni. Sfântul Dimitrie şi-a cunoscut şi vremea ieşirii sufletului din trup când, intrând în mijlocul a două pietre, şi-a dat prealuminatul său suflet în mâna lui Dumnezeu.
Mulţi ani nimeni n-a ştiut de trecerea la cele veşnice a Sfântului Cuvios Dimitrie. Moaştele Sfântului au fost scoase la lumină în chip minunat, prin lucrare dumnezeiască.
După ce vestea descoperirii s-a aflat atât în sudul Dunării, cât şi în nord, numeroşi credincioşi de pe ambele maluri se îndreptau spre satul Basarabov pentru a se închina sfintelor sale moaşte şi a cere Sfântului Dimitrie ajutor şi mijlocire în faţa lui Dumnezeu.
:quality(80)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2019/12/14/338c385806cf2e0fd9f67252a9426f25.jpg)
Recomandări
CTP a interpretat declarația Gabrielei Firea cu privire la tăierea banilor pentru Catedrala Mântuirii Neamului
Între anii 1768-1774 în timpul războiului ruso-turc, un general rus a dorit ca sfintele moaşte să fie ridicate şi trimise în Rusia. Ajungând cortegiul cu racla în Bucureşti, un negustor bogat şi mitropolitul Ţării Româneşti l-au rugat pe general să lase sfintele moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie poporului român, ca o mângâiere pentru multele pagube materiale şi suferinţe îndurate de români în cursul acelui război.
Cererea a fost ascultată şi moaştele au fost aşezate cu mare cinste în Catedrala Mitropolitană din Bucureşti în iulie 1774. Astfel, Sfântul Dimitrie cel Nou sau Basarabov a devenit ocrotitorul Bucureştilor şi al întregii Ţări Româneşti.
Sfântul Cuvios Dimitrie a fost proclamat oficial Ocrotitorul oraşului Bucureşti de către mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793), iar din anul 1955, cultul său a fost generalizat în toată ţara. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”).