Povestea „Palatului Pescăriilor” din Tulcea: de la proiectul lui Grigore Antipa la clubul exclusivist de noapte frecventat de vedetele Capitalei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Palatul Pescăriilor”, una dintre cele mai vechi clădiri din centrul istoric al municipiului Tulcea, păstrează urmele unei epoci în care administrația statului controla ferm economia locală, iar pescuitul era tratat ca resursă strategică a Deltei Dunării. Aici a funcționat, la începutul secolului trecut, Administrația Pescăriilor Statului.
Cuprins:
După 2006, imobilul a intrat într-o nouă etapă, fiind preluat de un om de afaceri local și transformat într-un club exclusivist. Clădirea, odinioară simbol al birocrației portuare, a devenit rapid un punct de atracție pentru evenimente private și pentru figuri mondene din Capitală.
În locul funcției sale istorice, spațiul a fost reconfigurat ca decor de lifestyle urban, cu seri de petreceri, lumini și atmosferă de club european, într-un contrast puternic cu sobrietatea originii sale administrative.
Imobilul, ridicat la inițiativa lui Grigore Antipa
Astăzi însă, clădirea se află din nou în tăcere. Luminile s-au stins, iar ușile au rămas închise de mai mulți ani. Fără activitate și fără semne vizibile de reabilitare, fostul club revine la statutul de martor al transformărilor succesive prin care a trecut centrul vechi al municipiului.
Construit între 1910 și 1914, înaintea Primului Război Mondial, actualul „Palat al Pescăriilor” a fost ridicat de antreprenorii Robert Flamm și Ștefan Borș, acesta din urmă figurând constant în documentele vremii atât ca om de afaceri, cât și ca primar al Tulcei, având trei mandate până la inaugurarea clădirii.
Proiectul a depășit însă cadrul local. A beneficiat de sprijinul lui Grigore Antipa, care promova modernizarea administrării resurselor piscicole și o viziune științifică asupra Deltei Dunării.
Implicarea sa reprezinta interesul statului pentru organizarea strictă a unui sector economic considerat strategic la începutul secolului al XX-lea.
Edificiul a fost conceput ca sediu al Administrației Pescăriilor Statului, instituție responsabilă de reglementarea exploatării resurselor acvatice din regiune. Prin dimensiuni și arhitectură, clădirea transmitea ambiția unei administrații care încerca să introducă standarde moderne într-un domeniu dominat până atunci de practici tradiționale, potrivit Călător prin România.
Terenul de sub imobil, parte într-un schimb dintre Primărie și Ministerul Agriculturii
Amplasamentul pe care avea să fie ridicat edificiul a intrat în patrimoniul statului în urma unui schimb realizat la începutul secolului al XX-lea între Primăria Tulcea și Ministerul Agriculturii.
Municipalitatea a cedat terenul destinat construcției în schimbul unui lac situat la câteva sute de metri distanță, într-o tranzacție care reflecta importanța strategică acordată exploatării resurselor piscicole din zonă.
După instaurarea regimului comunist, arhitectura instituțională care administra pescuitul a fost reorganizată în repetate rânduri. În primii ani ai perioadei conduse de Gheorghe Gheorghiu-Dej, atribuțiile fostei Administrații a Pescăriilor Statului au fost redistribuite către noi structuri create pentru a integra sectorul într-un model economic centralizat.
Rolul de coordonare a fost preluat, succesiv, de Inspectoratul Regional Piscicol Tulcea și de Compescaria, societate de stat responsabilă de colectarea, comercializarea și industrializarea producției de pește. Ulterior, activitatea a fost integrată în Centrala Delta Dunării, entitate care concentra deciziile privind exploatarea resurselor naturale din regiune, în acord cu politicile economice ale perioadei.
„Palatul Pescăriilor” a devenit mai târziu club de noapte
După 1990, odată cu tranziția către economia de piață, „Palatul Pescăriilor” și-a schimbat radical funcționalitatea, desprinzându-se de rolul său inițial legat de administrarea industriei piscicole.
În 2006, imobilul a fost preluat de omul de afaceri local Mihai George Munteanu, prin intermediul societății sale Mike SRL, marcând începutul unei noi etape în istoria clădirii.
Noua destinație a fost una de divertisment nocturn. Spațiul a fost rebranduit sub numele MGM Palace, acronim derivat din inițialele proprietarului, inscripționat vizibil pe fațada clădirii.
În anii următori, localul a devenit un punct de atracție pentru evenimente mondene și petreceri, frecventat inclusiv de figuri publice din showbizul românesc. În acest context apar nume precum Cătălin Botezatu, Anna Lesko, Guess Who și Ruby, surprinse de-a lungul timpului în imagini alături de patronul clubului.
În ultimii ani, funcționarea spațiului a fost redusă la o cafenea, activitate care s-a încheiat definitiv odată cu perioada pandemiei de COVID-19, moment în care clădirea a intrat din nou într-o stare de stagnare.
Autoritățile locale și-au dorit să cumpere monumentul istoric, dar n-au avut bani, spune proprietarul
Contactat pentru un punct de vedere, Mihai George Munteanu a declarat că imobilul se află în conservare și că activitatea ar putea fi reluată în orice moment, inclusiv în ceea ce privește clubul și restaurantul de la etaj.
Totuși, acesta consideră că actualul context economic nu este favorabil unei redeschideri.
„Clădirea este în conservare în acest moment. Mai facem câte ceva pe acolo, pentru a nu ajunge în paragină. Însă legislația nu ne permitea să facem intervenții, nici măcar zugrăveli, acum s-a schimbat puțin legea și, în sfârșit, putem realiza mici reparații, dar până acum vreo doi ani nu aveam voie să facem nimic, decât cu un megaproiect care costa zeci de mii de euro doar pentru zugrăveală. Încă mai este club acolo, la etaj se află un restaurant cu mese, furculițe. Dar vremurile sunt de așa natură încât nu are rost să repornim tot. Așteptăm o perioadă mai bună”, a explicat Munteanu.
Proprietarul a spus că autoritățile locale și-au exprimat în urmă cu aproximativ doi ani interesul pentru a achiziționa monumentul istoric, însă negocierile s-au sistat din lipsa fondurilor.
„Primăria și Consiliul Județean și-au exprimat intenția de a cumpăra clădirea. Au trimis un evaluator, dar, din păcate, nu au avut bani și a rămas așa. (Reporter: La ce valoarea s-ar ridica imobilul din perspectiva evaluatorului?) Nu mai țin minte, dar undeva la trei milioane și jumătate de euro. E foarte mare (suprafața clădirii - n.red.). Autoritățile și-o doresc. Le-am propus inclusiv varianta de a semna un contract de promisiune, să plătească și în tranșe, numai să știm că am semnat ceva”, a mai spus proprietarul.
