Profiturile producătorilor de alimente din România s-au triplat în patru ani. Ce este fenomenul „greedflation” și de ce este important

Concomitent, profiturile firmelor de distribuție de produse au crescut și ele cu 50% în același interval.

Datele confirmă studii internaționale despre „greedflation”, fenomen care este definit de către economiști drept creșterea prețurilor de către companii mai mult decât impune creșterea costurilor.

Epopeea scumpirilor

Mai țineți minte când, în pandemie, s-au scumpit toate electronicele pe motiv că sunt probleme cu producția din cauza opririi fabricilor din Asia? 

Sau când se scumpeau mașinile pe motiv că e criză de cipuri? 

Sau, după invadarea Ucrainei de către Rusia, când s-au scumpit alimentele pe motiv că au explodat costurile cu energia?

La acel moment, companiile justificau creșterile de preț prin costurile suplimentare asociate.

Crizele s-au aplanat, ieftinirile nu se văd

Între timp pandemia s-a dus, criza cipurilor s-a rezolvat, iar prețul petrolului a scăzut de la 130 de dolari pe baril în 2022 la 80 de dolari acum. Concomitent, au scăzut prețurile la electricitate și gaze pe bursele de profil.

Cu toate acestea, consumatorii nu resimt beneficiile acestor scăderi. 

Produsele și serviciile încă se scumpesc, mai puțin decât în anii trecuți datorită eforturilor Băncii Naționale de a reduce inflația, dar prețurile sunt tot în creștere.

Recomandări

LIVESCORE România – Ucraina. Stanciu deschide scorul cu un șut fenomenal. Suporterii români fac legea la Munchen

Scumpiri nejustificate

Un studiu recent făcut pe 17.000 de firme din Marea Britanie și realizat de Unite Union arăta că societățile din Regatul Unit și-au majorat marjele de profit cu 30% în perioada post-Covid față de perioada 2018-2019, conform revistei Fortune.

Studiul britanic arată că 60% din companii și-au majorat profiturile, iar acestea sunt din toate domeniile, de la energie, la supermarketuri la cabinete veterinare.

Acesta vine în contextul în care angajații se confruntă cu un trai tot mai scump, în principal la alimente și utilități.

Un alt studiu global, apărut în decembrie 2023 și care include companii precum Exxon, Shell și Kraft Heinz, arată că multinaționalele și-au majorat profiturile cu 30% între 2019 și 2022.

Acesta a fost realizat de către Institutul pentru Cercetări de Politici Publice (IPPR) și Common Wealth și arată că, în Marea Britanie, 90% din creșterile de profit au provenit de la 11% dintre firmele listate la bursă.

FMI arată corporațiile cu degetul

Concomitent, un studiu din iunie 2023 realizat de către Fondul Monetar Internațional (FMI) arăta că 45% din inflația înregistrată în anul 2022 în zona euro poate fi atribuită profiturilor domestice. 

Acesta a arătat că societățile care se află în poziția de a beneficia de prețurile mai mari ale materiilor prime și de necorelările dintre cerere și ofertă și-au majorat cel mai mult profiturile.

Recomandări

Fostul director al Ambulanței Neamț, condamnat definitiv la 4 ani și jumătate de închisoare pentru luare de mită. Cât costa un post de asistent medical

„Sfârșitul capitalismului”

În aprilie 2023, economistul Albert Edwards de la Société Générale, publica o notă tăioasă în care spunea că nu a mai văzut nimic asemănător cu nivelurile actuale de lăcomie corporatistă în cele patru decenii în care a lucrat în domeniul financiar. 

El a susținut atunci că marile companii se folosesc de războiul din Ucraina ca scuză pentru a crește prețurile în căutare de profit.

„Sfârșitul Greedflation trebuie să vină cu siguranță. În caz contrar, s-ar putea să ne uităm la sfârșitul capitalismului”, a scris Edwards. 

Cum stă România

România este pentru a patra lună la rând țara cu inflația cea mai mare din Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat.

Țara noastră a consemnat în aprilie o inflație de 5,9%, mai mult decât dublă față de media europeană de 2,6%.

Creșterile de prețuri vin în contextul în care prețurile la energie și gaze sunt deja plafonate de către stat din 2022.

Prețurile care s-au dublat

Arhivele paginilor de internet ale producătorilor și retailerilor arată și evoluția prețurilor pentru anumite produse.

Spre exemplu, în 2019-2020 prețul unei sticle de Coca Cola era de 4,5-5 lei pentru o sticlă de 2 litri. Acum, aceeași sticlă costă 9,65 lei. 

Recomandări

Culisele luptei pentru șefia USR. Elena Lasconi, favorită pentru președinție. Pe cine are în spate

Situația este similară și la Pepsi, unde o sticlă de suc de 2,5 litri este acum 11,7 lei și ajunge chiar și la 13,9 lei în varianta Twist cu lămâie la anumiți retaileri sau în anumite aplicații de livrare. Anterior, în 2019-2020, prețul era în jur de 5-6 lei pentru aceeași cantitate. 

Nu doar în domeniul alimentar există scumpiri masive: dacă în august 2020 prețul de pornire pentru Dacia Logan era de 7.630 euro, în acest an, prețul de bază pentru mașină este de 13.500 de euro.

Ce spun datele

O analiză efectuată de către Libertatea pe baza datelor financiare raportate de către companii, puse la dispoziție de firma de date AlertăCUI.ro, arată că cele mai mari 200 de societăți din industria alimentară din România și-au majorat veniturile cu 70,38% între 2019 și 2022, an pentru care sunt disponibile ultimele rezultate.

În cifre brute, creșterea a fost de la 35 de miliarde de lei la 59,7 miliarde de lei.

Profiturile, în schimb, s-au triplat, de la 1,08 miliarde de lei la 3,13 miliarde de lei. Procentual, creșterea este de 188%!

Profit de 20-30 de ori mai mare la ulei!

Cea mai mare firmă din domeniu, traderul de cereale Bunge România și-a majorat veniturile de la 1,95 miliarde de lei în 2019 la 4,87 miliarde de lei în 2022. 

Rezultatul net a trecut și el de la o pierdere de 47,4 milioane de lei în 2019 la un câștig net de 218,8 milioane de lei.

Pe lângă comerțul cu cereale, Bunge deține în țara noastră și o fabrică de ulei la Buzău și o rafinărie de biodiesel la Lehliu.

Pe locul al doilea se clasează Expur SA, una dintre cele mai mari companii din domeniul oleaginoaselor din țara noastră, proprietară a mărcilor Untdelemn de la Bunica, Marisol și Ulcom, și cu afaceri de biodiesel la rândul său. 

Aceasta a consemnat o creștere de 20 de ori a profiturilor între 2019 și 2022, de la 23,7 milioane la 533,4 milioane lei. Veniturile sale s-au triplat, de la 1,26 miliarde de lei la 3,59 miliarde de lei.

Podiumul este ocupat de o altă firmă din domeniul uleiului, respectiv Prutul SA. Profiturile sale au crescut de 30 de ori, de la 5,3 milioane de lei în 2019 la 177,4 milioane de lei, în vreme ce veniturile au urcat de la 685 de milioane de lei la 1,7 miliarde.

Distribuție de produse

În comerț, sector care include atât retailerii de tip cash& carry, cât și firmele de distribuție de produse, veniturile celor mai mari 200 de companii din țara noastră au urcat cu 41,17% în intervalul 2019-2022.

Profiturile au crescut la rândul lor cu 51,85%, de la 614 milioane de lei la 932,4 milioane de lei.

Pe primul loc în domeniu este Metro, retailer de la care se alimentează mii de magazine din România.

Acesta a consemnat o creștere de 60% a veniturilor în cei 4 ani, de la 5,8 miliarde de lei la 9,4 miliarde de lei. Profitul a scăzut însă, de la 93,2 milioane de lei la 38 de milioane de lei, în scădere cu 59%.

A doua poziție este ocupată tot de un retailer de tip cash&carry, Selgros, însă spre deosebire de Metro acesta a avut profit în urcare cu 28%, de la 82,4 milioane de lei în 2019 la 103,8 milioane de lei în 2022.

Veniturile companiei au urcat la rândul lor de la 3,9 la 4,4 miliarde de lei.

Podiumul este ocupat de către Nestle România, filiala din țara noastră a celei mai mari companii din domeniul alimentar din lume.

Compania și-a crescut cu 48% profiturile în intervalul 2019-2022, de la 61,6 milioane de lei la 91,4 milioane de lei. Veniturile acesteia au urcat cu 32,9%, de la 933 de milioane de lei la 1,24 miliarde de lei.

Nestle produce în România napolitanele Joe, cerealele Nesquick, cafelele Nescafe și muștarul Maggi, conform site-ului său. De asemenea, distribuie brandurile globale ale grupului, precum înghețata Delta Ice Cream, ciocolata Lion, hrana pentru bebeluși NAN sau mancarea pentru animale Purina.

Scăderea gramajelor

Concomitent, Libertatea a arătat că țara noastră se confruntă și cu un alt fenomen: shrinkflation, adică reducerea gramajelor la produse, atât la cele alimentare, cât și la cele de folosință îndelungată.

Guvernul a plafonat adaosurile comerciale la 17 alimente de bază, dar conform Institutului Național de Statistică (INS) mărfurile alimentare s-au scumpit cu 2,72% în aprilie față de luna decembrie 2023.

Ciolacu a cerut investigație la detergenți 

Mai mult, au existat creșteri masive de prețuri la alte produse: detergenții s-au scumpit cu 25,64% față de aprilie 2023, medicamentele s-au scumpit cu 23,86% față de aceeași perioadă, iar serviciile poștale cu 26,25%. 

În topul scumpirilor se mai află și articolele de igienă și cosmeticele  – cu 13,17%, îngrijirea medicală – cu 13,67%, iar serviciile de apă, canal și salubritate cu 16,49%.

Premierul Marcel Ciolacu a cerut o anchetă a Consiliului Concurenței în privința detergenților, iar instituția condusă de Bogdan Chirițoiu a anunțat că verifică scumpirile.

Instituția a afirmat recent că majorările de prețuri vin ca urmare a „waterbed effect”, adică efectul saltelei cu apă. În traducere, plafonarea adaosului la alimente a dus la scumpirea altor produse.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro