UPDATE ora 17.50 Potrivit anunțului Guvernului, România și Serbia vor colabora pentru punerea în aplicare a studiului de fezabilitate privind planificarea și proiectarea unui nou drum rutier de mare viteză între Timișoara și Pančevo.
În acest sens, Guvernul a aprobat în ședința de astăzi un Memorandum privind negocierea și semnarea unui Protocol de cooperare între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia.
Potrivit Protocolului promovat de Ministerul Transporturilor, cele două Guverne vor colabora pentru susținerea diplomatică și financiară a proiectelor de investiții legate de transport la frontiera comună dintre România și Republica Serbia, în special pentru construcția autostrăzii Timișoara – Vârșeț – Pančevo până în anul 2025, potrivit rezultatelor studiilor de fezabilitate.
”Includerea unei noi autostrăzi este o prioritate în master planurile de transport ale celor două state. Tronsonul dintre Pančevo și Vârșeț este recunoscut în lista unică de proiecte pregătite a Serbiei, iar execuția lucrărilor pentru sectorul de drum Timișoara – Moravița este cuprinsă în Strategia de implementare a Master Planului General de Transport al României pe lista lungă a proiectelor din sectorul rutier, în prima perioadă de finanțare 2014-2020, cu suma de 29,5 milioane euro fără TVA. Asigurarea unei infrastructuri care să susțină fluxul tot mai mare de persoane și de bunuri între România și Serbia este o necesitate, în condițiile în care rețeaua de transport actuală este insuficient dezvoltată pentru nevoile curente ale zonei de frontieră. Noul drum de mare viteză va contribui la conectarea coridorului rutier cu modurile de cale ferată care tranzitează România și cu modul fluvial care trece prin Ungaria, Serbia și România, reprezentat de Dunăre”, transmite Executivul.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_72457097ab268cd6920b89ab49beb521.jpg)
Construcția autostrăzii Timișoara–Pančevo vizează și creșterea incluziunii sociale și calității vieții în regiunea transfrontalieră, precum și dezvoltarea unitară a infrastructurii de transport capabilă să suporte traficul rutier de persoane și de marfă în punctele de trecere frontieră, prin intermediul realizării de noi conexiuni de transport.
Protocolul nu va aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților care rezultă din alte acorduri internaționale la care cele două state sunt părți, inclusiv drepturilor și obligațiilor României care decurg din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, mai spune Guvernul.
Pe ordinea de zi a Executivului se află un memorandum pentru aprobarea iniţierii negocierii şi semnării „Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia pentru punerea în aplicare a studiului de fezabilitate privind planificarea unui nou drum rutier de mare viteză între Timişoara şi Pancevo”.
În luna noiembrie anul trecut, fostul premier Dacian Cioloș anunța că studiul de fezabilitate pentru Autostrada Piteşti-Sibiu ar trebui terminat până la finele anului, și adăuga că speră ca acesta să permită apoi un proiect tehnic” şi construcţia autostrăzii astfel încât calendarul existent în Master Planul de transport să poată fi menţinut.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1514bf0ab330bdbc52e43de971e9375e.jpg)
Cioloș mai afirma că proiectul de autostradă va fi şi parte a Legii Centenarului, care va vea o componentă de infrastructură prioritară pentru România.
Guvernul Grindeanu a stipulat în Programul de guvernare al PSD și ALDE trei miliarde de euro pentru construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020.
Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Pitești-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș – Iași), o a 2-a autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara – București), a 3-a, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic – Brașov) și o a 4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași – Bucureşti).
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_7201662fd4eeb0238502059ac302a762.jpg)

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_bdec8b02311d7fb9bc6753e05b2fd051.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_a5e49ceec3ecb7ae716108f232332952.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_0be3732dbd144d8c3a48f6375a77e747.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_13c8bdbd51919f3a1e736484529f832f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_4299cffa1d244c82d540e4835c4e80c9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_d74e9d84e2390d5eef019378e19291ae.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_a6b4e5528a899cf0921f5b0aaaea0384.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_33d0c3923b499af5cdc7511dac336e55.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_46ded7afdc2e3f969d113772852bf6cd.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.