Anca Nica, activistă la Asociația E-Romnja, despre căsătoriile forțate între minori: „Ne dorim să existe un cadru legislativ în care toate victimele, fete și băieți deopotrivă, să fie protejate”

De-a lungul timpului, activistele rome de la Asociația E-Romnja s-au implicat în zeci de cazuri de abuz asupra minorilor, însă, din păcate, nu le-au putut sprijini total pe aceste victime, din cauză că legislația românească nu prevede incriminare specifică pe această infracțiune.

„Abuzurile asupra minorilor nu sunt tradiții. Este important să începem să înțelegem și să discutăm despre diferența majoră dintre tradiție/cultură și abuz. Atunci când vorbim de încălcarea drepturilor copiilor de a merge la școală, când vorbim de înlesnirea întreținerii de acte sexuale între minori, când vorbim de viol (în cazurile în care victima/victimele are/au mai puțin de 16 ani), când vorbim de lipsa de consimțământ – toate acestea nu reprezintă  tradiții, ci vorbim, pur și simplu, de abuz. Trebuie numit și adresat ca atare, nu cosmetizat, nu romantizat, nu trecut cu vederea. Și avem cu toții obligația, cel puțin morală, de a proteja toți copiii, indiferent că sunt romi sau neromi”, explică, într-un interviu Libertatea, Anca Nica, activistă romă, coordonatoare Departament „Femei rome și Participare”, Asociația E-Romnja.

Există în social media multe înregistrări care demonstrează că sunt încă organizate nunți între minori.

„E nevoie de o lege specifică, care să acopere cât mai mult diversitatea cazurilor”

– Libertatea: Există două proiecte în Parlament, în prezent, care doresc să incrimineze căsătoriile forțate între minori. Deși politicienii români își asumă la nivel declarativ această misiune, ce observăm este că nu se grăbește nimeni să voteze această lege. Considerați că această întârziere este una deliberată? De ce se întârzie cu această lege? 
– Anca Nica: În România, problemele ce țin de siguranța femeilor nu au fost niciodată o prioritate pentru guvernanți. Întotdeauna s-au luat măsuri doar după ce au existat presiuni de la nivel european sau când societatea civilă feministă s-a mobilizat și a făcut multă presiune mediatică și multă muncă de advocacy. A se vedea parcursul inițiativei pe femicid. Nu știu dacă întârzierea este neapărat una intenționată, dar temerea noastră este să nu se adopte o variantă simplistă sau simbolică, care de fapt nu rezolvă problemele sistemice, și care, din păcate, va lăsa multe spețe neacoperite din punct de vedere legislativ. 

E nevoie de o lege specifică, care să acopere cât mai mult diversitatea cazurilor care se întâmplă în realitate. E important să dăm specialiștilor din poliție și protecția copilului toate instrumentele necesare pentru a interveni profesionist, nediscriminatoriu și fără abuz de putere, pentru a ne asigura ca interesele superioarele ale tuturor copiilor sunt protejate și respectate.

– În fapt, pe cine deranjează această lege care va incrimina căsătoriile forțate între minori? De unde vine rezistența la schimbare în societatea românească?
– Știm că, în general, marile schimbări vin cu multă rezistență, pentru că astfel de situații au fost pentru prea mult timp băgate sub preș, invizibilitate și motivate ca fiind practici ce țin de tradiția și cultura romă. Pe de altă parte, în munca mea, am întâlnit și lucrători din sistem care zic că această practică este una tradițională și specifică comunității rome. În Raportul Inspecției judiciare privind cazurile de violență sexuală cu victime minore din 2021, am regăsit cazuri clasate de judecători, care motivau violuri sau acte sexuale cu minori, ca fiind practici ce țin de tradiție, ceea ce este total fals și greșit. 

De asemenea, sunt persoane în societatea noastră care consideră că statul  nu trebuie să se amestece într-o astfel de chestiune. Aceeași dezbatere a existat și în privința violenței domestice. Rezistența la schimbare vine din atitudini rasiste și sexiste, care nu oferă fetelor, băieților sau femeilor opțiunea de a alege, de a consimți liber și informat cu privire la propriul corp, la propriul destin, și care condamnă de zeci de ani generații întregi de copii, fete și băieți, la nefericire. 

– De ce este importantă această lege pentru Asociația E-Romnja? 
– Ne dorim foarte mult să existe acest cadru legislativ în care toate victimele sau potențialele victime, fete și băieți deopotrivă, să fie protejate. De-a lungul timpului, am avut zeci de cazuri în care ne-am implicat și pe care, din păcate, nu le-am putut sprijini în primul rând, din cauză că nu avem incriminare specifică pe această infracțiune, la care se adaugă argumentele culturale care se invocă de cele mai multe ori. Este foarte trist când lucrezi cu copii foarte inteligenți, talentați, care au visuri și pe care dintr-odată „îi pierzi din comunitate”, din cauză că au fost forțați să renunțe la copilărie și să-și asume responsabilități de adulți.

Proiectul de lege care se află acum în dezbatere în Camera Deputaților din Parlamentul României abordează cât mai corect problemele sistemice cu care se confruntă acești copii-victime. Acesta vizează îmbunătățirea accesului la justiție, consolidarea dreptului de a decide asupra propriului destin, precum și diminuarea violenței pe care o suferă minorii implicați în astfel de căsătorii. Nu în ultimul rând, proiectul legislativ are în vedere și incriminarea unor practici precum „pedeapsa de onoare” prin care trec multe fete care se opun unei căsătorii forțate. 

„Să înțelegem și să discutăm despre diferența majoră dintre tradiție/cultură și abuz”

– Ne puteți da câteva cazuri de abuzuri asupra minorilor prin perpetuarea acestei tradiții? Mai bine am numi-o practică medievală. 
– Într-adevăr, este bine să precizăm că nu vorbim de tradiție. Este important să ieșim din acest cadru. Pentru noi, parte din cultura noastră înseamnă limba romani, portul, meseriile tradiționale, muzica și dansul, mâncarea etc. Abuzurile asupra minorilor nu sunt tradiții. Este important să începem să înțelegem și să discutăm despre diferența majoră dintre tradiție/cultură și abuz. Atunci când vorbim de încălcarea drepturilor copiilor de a merge la școală, când vorbim de înlesnirea întreținerii de acte sexuale între minori, când vorbim de viol (în cazurile în care victima/victimele are/au mai puțin de 16 ani), când vorbim de lipsa de consimțământ – toate acestea nu reprezintă  tradiții, ci vorbim, pur și simplu, de abuz. Trebuie numit și adresat ca atare, nu cosmetizat, nu romantizat, nu trecut cu vederea. Și avem cu toții obligația, cel puțin morală, de a proteja toți copiii, indiferent că sunt romi sau neromi. 

În 2024, am lansat o campanie de conștientizare adresată profesioniștilor din instituțiile publice, care se numește „În numele tradiției?”. În cadrul campaniei, mai mulți specialiști din poliție, asistență socială, educație, magistratură etc. au analizat cinci spețe care ne-au rămas de-a lungul timpului pe suflet și în fața cărora ne-am simțit neputincioase, nereușind să identificăm soluții adecvate pentru victime. Campania se găsește pe site-ul asociației noastre, aici:  https://e-romnja.ro/in-numele-traditiei/

– Ce prevede legislația europeană pe această temă? 
– Directiva Europeană 1385/2024 stabilește un cadru comun la nivelul UE pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și violenței domestice, impunând standarde de protecție a victimelor în toate statele membre. Directiva obligă statele membre, inclusiv România, să incrimineze căsătoria forțată ca infracțiune penală, ceea ce înseamnă că trebuie sancționate situațiile în care o persoană este constrânsă (fizic, psihic, prin presiuni familiale sau sociale) să se căsătorească, iar consimțământul nu este liber exprimat. 

De asemenea, Directiva face referire și la determinarea sau facilitarea unei căsătorii forțate. Sunt menționate și situațiile în care o victimă este dusă într-o altă țară pentru a fi căsătorită. Totodată, această Directivă pune foarte mult accent pe protecția victimelor, dar și pe prevenirea căsătoriilor forțate sau între copii și pe educarea populației. Este foarte important ca statul român să ofere sprijin specializat victimelor (consiliere, adăpost, asistență juridică etc.), să asigure acces real la justiție și să ia măsuri pentru protecția imediată a persoanelor aflate în risc.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro