ANALIZĂ Redevențele la petrol și gaze scad pentru exploatările din Marea Neagră și rămân la fel pentru zăcămintele continentale. Care este legătura cu Rusia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Economiei a prezentat noul proiect privind redevențele la petrol și gaze naturale, iar acestea vor rămâne la fel în cazul zăcămintelor exploatate pe uscat și vor fi mai mici pentru exploatările din Marea Neagră. Prin instituirea unor redevențe mici în cazul operațiunilor maritime, statul român dorește impulsionarea extrației de pe platoul continental pentru asigurarea independenței energetice a României și eliminarea importurilor de gaze din Rusia.
Cuprins:
- O nouă promisiune încălcată
- Ce prevede proiectul ministerului
- Reduceri pentru Marea Neagră
- Taxare și la transport sau înmagazinare
- Redevențe și la petrolul transportat cu camionul
- Ministerul Economiei justifică prin ”independența energetică”
- Contractele sunt reziliate dacă redevențele nu sunt plătite
- Cum pot crește redevențele la apă minerală
- Guvernul deschide portița majorării redevențelor în viitor
- Scandalul Petrom și inventarea de noi taxe la Guvern
Petrom realizează în acest moment întreaga producție de țiței a României, iar la gaze naturale există doi mari jucători, respectiv Romgaz și Petrom, care extrag fiecare aproximativ jumătate din totalul producției interne.
Alături de aceștia există o serie de companii mai mici care extrag gaze, precum Stratum Energy, Amromco, Raffles Energy și Foraj Sonde.
De asemenea, în Marea Neagră, Exxon explorează alături de Petrom, iar Romgaz alături de grupul rus Lukoil. Concomitent, Black Sea Oil & Gas – companie controlată de către fondul american Carlyle – va demara producția de gaze din anul 2018. Gazele ar urma să fie transportate prin intermediul conductei BRUA.
O nouă promisiune încălcată
Noul proiect a fost anunțat după trei ani de așteptare în care toate Guvernele României s-au lăudat că vor veni cu un nou sistem de redevențe și în contextul în care Programul de Guvernare al Cabinetului Tudose prevede instituirea unei taxe de 20% pe profitul suplimentar generat de companiile petroliere și de gaze.
”În ceea ce privește impozitarea profitului, o restabilire a echității considerăm noi că o reprezintă impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse naturale și neprelucrate în România, cu cel puțin 20%, prin adoptarea noii legi a redevențelor, cel târziu la finalul anului 2017”, se arată în Programul de Guvernare.
Ce prevede proiectul ministerului
Redevența este o taxă pe care o datorează companiile care extrag resurse din subsolul țării, indiferent ce extrage. Acestea se plătesc atât pe resursele minerale, de la cărbuni și nisip șa aur și marmură, cât și pe apele minerale utilizate la îmbuteliere, dar și pentru petrol și gaze.
În cazul zăcămintelor de țiței aflate pe uscat, redevențele sunt cuprinse între 3,5% și 13,5% din valoarea producției.
În cazul extracției de gaze naturale din zăcăminte onshore, redevențele se calculează ca procent între 3,5% și 13% din valoarea producției.
Reduceri pentru Marea Neagră
În cazul zăcămintelor de petrol din Marea Neagră există două cote procentuale, una fixă și una variabilă.
Cea fixă este de 8% pentru întregul volum extras, iar cea variabilă este între 4,5% și 5%, în funcție de cantitatea extrasă.
Nu este însă clar din proiect dacă societățile petroliere pot să aleagă între cele două forme ale redevenței, fixă și mobilă, sau acestea se cumulează.
În cazul zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră există o redevență fixă de 10% pentru întreg volumul extras, dar și unele redevențe variabile, între 2% și 3%, în funcție de cantitatea exploatată.
Prețul de referință îl constituie cotațiile țițeiului Brent, tranzacționat pe bursa de la Londra, în vreme ce pentru gaze naturale sunt utilizate la calcul prețurile gazelor tranzacționate pe bursa OPCOM, din România.
Taxare și la transport sau înmagazinare
Alte redevențe care trebuie plătite sunt un procent de 10% pentru transportul țițeiului prin sistemul național de transport. Acesta este operat de către compania de stat Conpet, astfel că aceste redevențe sunt datorate de aceasta. Concomitent, trebuie plătite redevențe de 3% din veniturile brute realizate din înmagazinarea gazelor naturale. Aici singurul operator este o altă companie de stat, Romgaz.
Redevențe și la petrolul transportat cu camionul
În fine, redevențe trebuie achitate și pentru operatorii de terminale petroliere și companiile care transportă hidrocarburi pe drumuri sau căi ferate, suma urmând să fie determinată pe baza unei metodologii care va fi aprobată prin Hotărâre de Guvern.
Ministerul Economiei justifică prin ”independența energetică”
Ministerul Economiei spune în nota de fundamentare că securitatea are ca deziderat independența energetică. Fără a numi direct Rusia, care a stopat de trei ori furnizarea de gaze prin Ucraina, în 2006, 2009 și 2014, nota de fundamentare precizează că ”procesul de construire a securităţii oricărui stat are drept finalitate deziderate care privesc independenţa în aprovizionarea cu resurse primare, pentru evitarea presiunilor din partea unor factori internaţionali, asigurarea dezvoltării economice precum şi a bunăstării cetăţenilor. Creşterea consumului de materii prime determină reducerea drastică a resurselor neregenerabile, fapt ce determină o atenţie sporită din partea statului cu privire la redevenţele încasate”.
Acei ”factori internaționali” nenumiți sunt Rusia și gigantul de stat Gazprom.
Contractele sunt reziliate dacă redevențele nu sunt plătite
De asemenea, nota de fundamentare a legii precizează că se introduce posibilitatea de actualizare a cotelor de redevență la prelungirea contractelor de concesiune și se introduce obligația de reziliere ”de îndată” a contractelor în cazul în care redevențele nu se plătesc pe o perioadă mai mare de 6 luni.
Cum pot crește redevențele la apă minerală
În fine, documentul menționează ”introducerea posibilităţii de actualizare periodică a cotelor de redevenţă, prin hotărâre a Guvernului, pe baza unor analize economice respectiv prin aplicarea cursului de schimb oficial lei/euro stabilit in prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după caz”.
Este vorba în special de redevențele la apa minerală, care se calculează în euro, dar și la cărbuni, nisip, pietriș, bazalt, alabastru, marmură sau sare.
Guvernul deschide portița majorării redevențelor în viitor
Documentul menționează că se pot crește redevențele la propunerea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) inclusiv pentru petrol și gaze.
”Cotele de redevență din Anexele 1,2, 3 şi 4 la prezenta lege pot fi actualizate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea autorității competente, pe baza unor analize economice de oportunitate respectiv prin aplicarea cursului de schimb oficial lei/euro stabilit in prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după caz”, se menționează la articolul 4, alineatul 3 din proiectul de lege.
Scandalul Petrom și inventarea de noi taxe la Guvern
România nu a putut modifica redevențele la petrol și gaze din cauza preluării Petrom de către grupul austriac OMV în anul 2004. În acel moment a fost inclusă în contractul de privatizare o prevedere care bloca statul român să majoreze redevențele timp de 10 ani de la privatizare.
Această prevedere a expirat în anul 2014 și toate Guvernele care s-au succedat de atunci au anunțat că vor majora redevențele. Însă niciunul nu a adus vreun proiect până acum.
Companiile care dețin concesiuni petroliere, precum Petrom, Romgaz sau Exxon au argumentat că acordurile de concesiune sunt semnate pe 20, 25 sau 30 de ani, astfel că statul nu le poate majora redevențele până la expirarea acestora.
Drept urmare, statul a introdus tot soiul de taxe suplimentare. Astfel, statul a introdus în 2013 o taxă de extracție de 0,5% și o taxă de 60% pe veniturile obținute din liberalizarea gazelor. Tot atunci a fost introdusă și o taxă de monopol în transportul și distribuția de gaze naturale și energie.
O altă taxă introdusă, dar în 2014, a fost ”taxa pe stâlp”, de 1,5% din valoarea activelor. Din 2015 aceasta a fost redusă la 1%, iar de la începutul acestui an aceasta a expirat.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
