Rusia nu este de acord cu planul de pace modificat de europeni și ucraineni, avertizează principalul consilier al lui Putin pe politică externă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Iuri Ușakov, principalul consilier pentru politică externă al președintelui rus Vladimir Putin, a afirmat duminică faptul că modificările propuse de europeni și Ucraina la inițiativele Statelor Unite privind încetarea războiului din Ucraina nu sporesc șansele unei păci durabile, relatează Reuters.
Cuprins:
Propunerile formulate de SUA pentru oprirea conflictului, aflat în desfășurare de aproape patru ani, făcute publice luna trecută, au stârnit îngrijorări în rândul liderilor europeni și ucraineni, care consideră că acestea favorizează excesiv Rusia.
Kremlinul susține că modificările nu îmbunătățesc perspectivele de pace
Există temeri că administrația președintelui american Donald Trump ar putea presa Kievul să accepte concesii prea mari.
În acest context, negociatorii europeni și ucraineni au purtat discuții cu reprezentanți ai administrației Trump, încercând să introducă propriile amendamente în proiectele americane, deși detaliile exacte ale documentului actual nu sunt cunoscute.
Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, a declarat presei la Moscova că aceste modificări nu îmbunătățesc perspectivele de pace.
„Nu este o prognoză. Sunt convins că ideile promovate de europeni și ucraineni nu fac documentul mai bun și nu cresc șansele unei păci pe termen lung”, a spus el, citat de agențiile de presă ruse, menționând totodată că nu a analizat încă forma finală a propunerilor.
Întâlnire la Florida între oficiali americani și ruși
Declarațiile sale vin după întâlnirea desfășurată sâmbătă, în Florida, între trimisul special al lui Putin, Kirill Dmitriev, trimisul special al SUA, Steve Witkoff, și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump.
Dmitriev a precizat că discuțiile vor continua și duminică. Întâlnirea de la Miami a avut loc după consultările de vineri dintre oficiali americani, ucraineni și europeni.
În joc se află posibilitatea ca Vladimir Putin să accepte încheierea celui mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace, viitorul Ucrainei, rolul puterilor europene în procesul de pace și durabilitatea unui eventual acord mediat de Statele Unite.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că Ucraina ar susține o propunere americană privind negocieri trilaterale între SUA, Rusia și Ucraina, dacă aceasta ar facilita schimburi suplimentare de prizonieri și ar deschide calea pentru întâlniri la nivel înalt.
Rusia nu participă la întâlnirea anunțată de Trump
Ușakov a respins însă ideea negocierilor trilaterale, afirmând că aceasta nu a fost discutată în mod serios. „În acest moment, nimeni nu a analizat cu adevărat această inițiativă și, din câte știu, nu se lucrează la ea”, a declarat el presei, potrivit agențiilor ruse.
În schimb, Zelenski a susținut că Washingtonul a propus organizarea unei astfel de întâlniri, citându-l pe Rustem Umerov, unul dintre principalii negociatori ai Kievului, prezent vineri la Miami.
Discuțiile din acest weekend, conduse de Steve Witkoff și Jared Kushner, au loc în Florida cu reprezentanți ucraineni și europeni, precum și cu emisarul rus Kirill Dmitriev, care a sosit sâmbătă. Potrivit agențiilor ruse, Dmitriev a declarat că dialogul este „constructiv” și va continua.
Rusia acuză liderii europeni că încearcă să saboteze negocierile de pace prin introducerea unor condiții pe care le consideră inacceptabile, în condițiile în care, potrivit Moscovei, forțele ruse au ocupat zilnic, în 2025, între 12 și 17 kilometri pătrați de teritoriu ucrainean.
Putin prezintă războiul drept un moment de cotitură în relațiile cu Europa
De cealaltă parte, liderii Ucrainei și ai Europei afirmă că Rusiei nu i se poate permite să își atingă obiectivele, pe care le califică drept o acaparare de teritorii cu caracter imperialist.
Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, după opt ani de confruntări în estul țării, declanșând cea mai gravă criză dintre Moscova și Occident de la începutul Războiului Rece.
Vladimir Putin prezintă războiul drept un punct de cotitură în relațiile cu Occidentul, pe care îl acuză că a umilit Rusia după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, prin extinderea NATO și încălcarea a ceea ce el consideră a fi sfera de influență a Moscovei.
