Scandalul diplomelor de licenţă luate contracost şi psihologia şpăgii în mediul universitar românesc
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Psihologul Cezar Laurenţiu Cioc analizează efectele sociale pe care le are vânzarea ca la piaţă a diplomelor de licenţă sau lucrărilor de disertaţie. Află de ce învăţământul superior românesc - fie el public sau privat- nu deţine nicio universitate printre primele 700 ale lumii.
Cuprins:
- Studenţi străini care au absolvit cursuri în limba română, nici nu înţelegeau nici nu vorbeau această limbă
- Foştii studenţi spăgari, intermediau şapga pentru noii studenţi
- Profesorii corupţi sunt la fel de periculoşi pentru societate precum judecătorii corupţi
- Diferenţa între învăţământul superior din România şi cel din tările civilizate
- Nicio universitate românească nu se află printre primele 700 din lume
- Care sunt primele universităţi din lume din punct de vedre valoric
La poarta universităţilor Vasile Goldiş şi Aurel Vlaicu din Arad au bătut în această săptămână mascaţii. Oamenii legii nu doreau să se înscrie la cursuri ci ajutau procurorii DIICOT să obţină dovezi clare în dosarul în care mai mulţi profesori universitari, rectori, informaticieni şi personal administrativ sunt acuzaţi că ar fi facilitat contracost obţinerea diplomei de licenţă în mai multe domenii academice printre care Medicină Generală, Medicină Dentară, Drept, Psihologie şi unele domenii tehnice. Conform IGPR, 36 de persoane sunt investigate fiind bănuite de corupţie. Procurorii, ajutaţi de mascaţi au descins în 106 locaţii domiciliare ale personalului didactic din Caraş-Severin, Hunedoara şi Timis, de unde au adunat dovezi la dosar.
Cum ar fi să te opereze un doctor care nu a dat pe la facultate şi a cumpărat examenele?
Studenţi străini care au absolvit cursuri în limba română, nici nu înţelegeau nici nu vorbeau această limbă
„Cum ar fi să te opereze un doctor care nu a dat pe la facultate şi a cumpărat examenele?” par a se fi întrebat procurorii secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împreună cu ofiţeri ai Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, Direcției de Combatere a Crimei Organizate, Direcției de Investigații Criminale și Direcției de Poliție Transporturi din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. Conform reprezentanţilor acestor instituţii, unii studenţi străini care au absolvit cursuri în limba română, nci nu înţelegeau nici nu vorbeau această limbă. Anchetatorii susţin că personalul didactic pretindea şi primea foloase necuvenite (bani și alte atenţii) în scopul organizării și susținerii de către studenți a examenelor înafara perioadei de examinare. Alte detalii sunt şi mai fascinante prin minuţiozitatea organizării. Conform procurorilor, informaticienii angajaţi ai universităţilor, trimiteau SMS-uri către anumiţi studenţi, chiar în timpul examenelor, cu raspunsurile corecte ale unor teste grilă. Aceiaşi informaticieni modificau şi ulterior răspunsurile accesând ilegal software-ul de evidenţă didactică de unde se poate modifica şi nota finală. Oamenii legii au căutat să afle dacă aceste operaţiuni se făceau la cerea directă a profesorilor care ar fi primit foloasele necuvenite. Vina tinde să se arunce din partea unora către ceilalţi, între profesori,rectori, informaticieni, studenţi şi personal de secretariat.
Foştii studenţi spăgari, intermediau şapga pentru noii studenţi
Investigatorii afirmă că se poate discuta despre o veritabilă reţea de spagă organizată în care foştii studenţi spăgari intermediau şapga pentru noii studenţi. Nebunia dării şi luării de mită sau alte foloase necuvenite avea regului clare. Banii nu erau niciodată oferiţi direct ci plasaţi în locuri anterior convenite precum casele de schimb valutar din zonă.
Profesorii corupţi sunt la fel de periculoşi pentru societate precum judecătorii corupţi
Din perspectivă psiho-socială profesorii corupţi sunt la fel de periculoşi pentru societate precum judecătorii corupţi. Dacă judecătorii corupţi pot băga la închisoare oameni nevinovaţi sau pot prejudicia cu bună ştiinţă anumite speţe, profesorii şpăgari le oferă studenţilor un exemplu de comportament. Cu alte cuvinte, un student preia de la un professor în principal valorile lui şi abia apoi informaţia pe care el o predă. Din punct de vedere psihologic, un dascăl care ia bani în scop de mită de la student sau elev este un infractor care formează alţi infractori mai mici. În procesul de învăţare, conteză mai puţin ce spune profesorul, important e ceea ce lasă să se vadă din structura sa caracterială. Din păcate, unii profesori din mediul academic, în special cei care au activat şi înainte de “epoca DNA” sunt predispuşi la a primi foloase necuvenite dintr-o inerţie a obiceiurilor trecutului în care spaga neinvestigată şi nepedepsită devenise o modă prin facultăţi. Aceşti profesori „ai trecutului” nu doar că formează, după chipul şi asemănarea lor, licenţiaţi spăgari, dar ţin ocupată o poziţie academică la care nu au acces cercetători tineri, licenţiaţi, doctoranzi sau doctori care au urmat cursuri la presigioase universităţi din tări cu tradiţie mare în educaţie. De multe ori aceştia revin în ţară având o pregătire academică de top în lume dar se lovesc de imposibilitatea accederii în sitemul universitar românesc pentru că…nu sunt locuri.
Diferenţa între învăţământul superior din România şi cel din tările civilizate
Desi a fost medic francez născut în Italia, Carol Davila (pe numele de naştere Carlo Antonio Francesco D’Avila) a reformat din temelii sistemul medical românesc pentru că venise în România cu mentalitatea deprinsă la facultatea de medicină din Paris. Titu Maiorescu şi-a obţinut doctoratul la Giessen în Germania, licenţa în filosofie la Sorbona şi cea în drept la Paris. Eminescu a studiat atât la Viena cât şi la Berlin. Aceşti oameni au “mişcat” societatea românească prin integritate asociată cu know-how academic obţinut acolo unde chiar se făcea carte fără mită, spagă sau alte înfluenţe. La vremea respectivă, cercetarea şi învăţământul academic românesc se apropiau calitativ de echivalentele lor din ţări cu tradiţie. Astăzi însă, realitatea e dureroasă.
Nicio universitate românească nu se află printre primele 700 din lume
Nu multă lume ştie că există un clasament oficial al celor mai prestigioase universităţi din toate colţurile lumii. QS World University Rankings compară an de an cele mai bune instituţii de învăţământ superior. Şocul vine atunci când căutăm universităţile din România. Cea mai bine plasată este Universitatea Bucureşti care se află în acest an pe locul……………701. Ea este urmată de Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi şi Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, toate aflate mai jos de locul 800. Cu toate acestea, învăţământul superior românesc are un mare potenţial iar majoritatea profesorilor este reprezentată de oameni cu intergtitate profesională care vor citi zâmbind şi nu temându-se acest editorial.
Care sunt primele universităţi din lume din punct de vedre valoric
Iată clasamentul primelor 10 universităţi din lume, în care SUA deţine primele 4 poziţii.
- MIT- Institutul de tehnologie din Massachusetts ( SUA)
- Universitatea Stanford (SUA)
- Universitatea Harvard (SUA)
- Caltech- Institutul de tehnologie din California (SUA)
- Universitatea Cambridge ( Marea Britanie)
- Universitatea Oxford (Marea Britanie)
- UCL- Colegiul Universitar din Londra (Marea Britanie)
- Colegiul Imperial din Londra (Marea Britanie)
- Univestitatea din Chicago (SUA)
- ETH Zurich- Institutul elveţian de tehnologie Zurich (Elveţia)
psiholog Cezar Laurentiu Cioc
