Cum ar trebui ventilate școlile pentru a preveni îmbolnăvirea cu COVID-19. Explicațiile arhitectului Bogdan Fezi

Majoritatea școlilor se deschid pe 14 septembrie, cu măsuri de precauție, dar și cu multă îngrijorare. Lumea întreagă pare să fi devenit un laborator cu experimente. Există specialiști în acest laborator global care au studiat îndeaproape măsurile ce trebuie luate după ce elevii se întorc în bănci, ca școlile să nu devină focare. 

Sunt studii epidemiologice care arată că dacă respecți legislația care care prevede că în spațiile de învățământ trebuie să schimbi de trei ori aerul într-o oră, atunci echivalează cu a vaccina între 50 și 60% din populația școlară.

Arhitectul Bogdan Fezi:

Acesta a realizat cercetarea „Health Engaged Architecture in the Context of COVID-19” („Arhitectură orientată către sănătate în contextul COVID-19), publicată în prestigioasa revistă științifică Journal of Green Building și prezintă câțiva pași simpli ce ar trebui urmați.

8 minute sunt recomandate de studii

De pildă, un punct foarte discutat în lume este modul de ventilare al școlilor care în alte țări este reglementat exact. „În România se precizează numai că spațiile de învățământ trebuie ventilate « în pauzele din timpul programelor de activitate prin deschiderea ferestrelor». În Franța, Germania, Elveția se mai spune că trebuie aerisit jumătate de oră minimum înainte de cursuri, jumătate de oră după cursuri și în timpul pauzelor cel puțin 5 minute”, spune arhitectul. Însă depinde câți copii sunt în clase.

”Studiile arată că dacă ai ocupare maximă, ar trebui să aerisești în pauze cam 8 minute, 5 este insuficient. Indiferent de vară sau iarnă. Dacă e iarnă, e recomandat să fie scoși copiii din clase, să nu se facă prea frig.

Arhitectul Bogdan Fezi:

Nu au găsit deschidere pentru dialog la autoritățile noastre

Pornind de la cercetarea arhitectului Bogdan Fezi, Ordinul Arhitecților a publicat deja, pe site-ul filialei din București, propunerile arhitecturale și urbane.

Practic, în cazul școlilor românești nu există recomandări clare cu privire la ferestre sau la aerisirea claselor, așa cum există prezentat în detaliu în legislația altor țări.

„Normativele lor spun exact care este suprafața ferestrelor care trebuie deschise și se specifică faptul că trebuie deschise complet. Or această modificare se poate face de către minister, nici nu trebuie legiferată, e nevoie doar de un ordin de ministru”, explică Bogdan Fezi. 

Construcții sănătoase 

Nu e prima oară când arhitecții, constructorii și medicii lucrează umăr la umăr în cursa împotriva pandemiilor. Până la descoperirea antibioticelor care să lupte cu tuberculoza, arhitecții și urbaniștii au căutat în paralel cu medicii soluții pentru a scăpa de boală. 

„În 1904, la primul congres mondial de igienă și de salubritate a locuințelor, ținut la Paris, la care România este prezentă prin profesorul Manolescu, sunt prezentate studiile realizare de francezi și nemți cu privire la zonele unde se moare mai mult de TBC. Studiile arată în ce clădire stăteau, la ce etaj și câtă lumină au avut, cât de ventilate erau camerele, studii foarte documentate. Acolo unde nu aveau lumină se îmbolnăveau mai ușor, fiindcă bacilul este ucis de soare”, explică arhitectul.

Clădirile care blochează casele, interzise din 1900, permise astăzi

Cercetătorii în domeniul arhitecturii au început din nou să discute despre legătura dintre densitatea urbană și bolile transmise prin aer în ultimii zece ani, din cauza amenințării zoonozelor, a virușilor transmiși de la animal la om, viruși care au potențial de pandemie. Așa cum este și noul coronavirus.  

„Este clar, unde densitatea urbană este mai mare, mor mai mulți oameni, raportat la numărul de locuitori. Sunt lucruri care se știu de la 1900, faptul că e nevoie de case ventilate, aerisire, și astea nu se pot asigura în imobilele înghesuite. E motivul pentru care au cerut spații între case, nu se construiau imobile cu distanțe între ele mai mici decât înălțimea clădirii. Acum în special în București sau în alte orașe din țară, specula imobiliară duce la uitarea acestor elemente. Numai că în contextul actual, acest aspect este unul de viață și de moarte”, mai spune arhitectul.

Orașele viitorului ar trebui să fie mari și aerisite

Ne întrebăm de ceva vreme dacă viața noastră va mai fi la fel. Cert este că arhitecții s-au întrebat dacă așezările umane vor trebui să mai fie la fel. „Soluția urbană pentru reducerea răspândirii pandemiei prezente și al posibilelor pandemii viitoare este reducerea densității urbane măsurate prin coeficientul de Utilizare a Terenului din planurile de urbanism în curs de aprobare și din viitoarele planuri de urbanism”, se arată în propuneri.

O altă recomandare ar fi reducerea dimensiunilor spațiilor comerciale și încurajarea comerțului de proximitate, promovarea spațiilor verzi. 

Ar fi important ca oamenii să stea mai puțin în trafic, serviciul și școlile copiilor să fie mai aproape de casă, asta însemnând cartiere cu funcțiuni mixte. Totodată, sunt recomandate mijloacele alternative de transport, cum ar fi bicicleta, shared mobility, robo-taxiuri și acolo unde se poate, mersul pe jos.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro