Studiile antropologice explică trăsăturile fizice diferite între români prin apartenenţa de sute de ani la popoarele care au trăit în spaţiul mioritic (germanice în partea de vest sau slave în partea de est).
“Trăsăturile fizice s-au păstrat în regiunile României deoarece migraţia dintr- o zonă în alta nu se practica, de exemplu, acum o sută de ani, iar căsătoriile se făceau în interiorul comunităţii. În prezent, românii se stabilesc mai uşor dintr- o parte în alta a ţării, iar trăsăturile specifice s-au diminuat prin căsătorii. Acum, populaţia României începe să se uniformizeze”, ne-a spus academicianul Cristiana Glavce, directorul Institutului de Antropologie “Francisc I. Rainer” al Academiei Române.
Ardelenii sunt robuşti
Locuitorii din Ardeal sunt cei mai înalţi români, robuşti şi “bine legaţi”. Ardelencele se diferenţiază de celelalte femei din ţară prin faptul că sunt înalte şi masive. Au calota craniană înaltă şi feţele înguste.
Bănăţenii au faţa lată
Bănăţenii au capul mai mare decât ceilalţi români, cu craniile uşor turtite şi feţele late. Sunt conaţionali de statură mijlocie spre mare. Specific lor este nasul lung şi larg.
Moldovenii sunt blonzi
Specifice moldovenilor sunt tenul deschis, ochii verzi sau albaştri şi feţele rotunde. Prin comparaţie cu populaţia din centrul şi vestul ţării, moldovenii sunt mai mici de înălţime.
Oltenii sunt mai firavi
Scunzi şi fragili – aşa pot fi descrişi oltenii. De asemenea, în sudul ţării sunt mai multe persoane brunete, ochii sunt cu preponderenţă mai mari şi de culoare căprui sau negri.
Fiecare generaţie, mai înaltă cu 2 cm
În urmă cu 30 de ani, românii erau mai scunzi cu 6 centimetri. În 1980, înălţimea medie a unui bărbat era de 167 cm, iar femeile măsurau 158 cm. Acum, bărbaţii au în medie 173 cm înălţime, iar femeile, 164 cm. Specialiştii explică această creştere în înălţime, de 2 centimetri pe generaţie, prin schimbarea stilului de viaţă, modificarea alimentaţiei şi prin diminuarea volumului de muncă fizică.