Succesul și eșecul campaniilor de vaccinare în Europa. De ce în Danemarca COVID nu mai e o amenințare, în timp ce România rămâne în stare de alertă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Danemarca a renunțat la restricțiile anti-COVID, deși are cel mai ridicat număr de infectări din toată lumea. Ocupă însă primele locuri de pe glob și din Europa și în ce privește numărul vaccinaților cu ambele doze, 81%. România, în schimb, e încă în alertă, cu peste 30.000 de cazuri zilnice și doar 41% din populație imunizată. Cum au explicat cercetători și consilieri guvernamentali rezultatele campaniilor din țările lor la o dezbatere internațională?
Cuprins:
- În Danemarca „avem un nivel ridicat de încredere în guvern”
- Opoziția politică din Slovacia se opune vaccinării
- „Prin vaccinare au vrut să demonstreze eficiența regimului autoritar”
- „Din partea guvernului a fost o comunicare foarte slabă”
- Un viceamiral de marină a convins 90% dintre portughezi să se imunizeze complet
Clubul de presă Concordia din Viena, o asociație care promovează jurnalismul independent în Austria, a organizat pe 3 februarie o dezbatere online despre campaniile de vaccinare din șase țări europene, fruntașe la imunizarea completă precum Portugalia (90%) și Danemarca (81%), respectiv aflate pe ultimele locuri: Slovacia (49%), Rusia (49%), România (41%) și Bulgaria (29%).
Consilieri de guvern, profesori universitari și jurnaliști au explicat ce anume a determinat aceste procente în statele lor.
În Danemarca „avem un nivel ridicat de încredere în guvern”
„Ca să ai restricții, virusul trebuie să fie o mare amenințare pentru societate. Dacă nu poți justifica de ce este, trebuie să ridici toate restricțiile. Așa spune legea”, a explicat Michael Bang Petersen, profesor de științe politice la Universitatea Aarhus din Danemarca și consilier al guvernului danez în pandemie, în domeniul științelor comportamentale.
Acesta a mai precizat că nu doar autoritățile din sănătate au considerat acest lucru, ci și cetățenii. Profesorul a subliniat că danezii nu se opun restricţiilor și a amintit că au fost de acord cu lockdown-urile. „Avem un nivel ridicat de încredere în guvern. Când autoritățile spun că a scăzut presiunea asupra medicilor, oamenii cred asta și sunt de acord cu ridicarea restricţiilor”, a mai spus el.
Petersen consideră că guvernul danez gestionează echilibrat pandemia - problemele de sănătate și economice, dar și starea de bine a oamenilor - și că de aceea toate partidele politice din Parlament au susținut renunțarea la restricţii.
Opoziția politică din Slovacia se opune vaccinării
Spre deosebire de Danemarca, în Slovacia e o lipsă acută de încredere în guvern, a spus Richard Kollar, profesor de matematică și statistică la Universitatea Comenius din Bratislava, Slovacia, consultat de guvern în dinamica epidemiilor.
„Ați putea spune că e o situație tipică pentru Europa de Est, dar trebuie să țineți cont că datele s-au obținut la numai jumătate de an după alegeri”, a amintit acesta. În ceea ce îi privește pe cetățenii slovaci, au fost nemulțumiți de cum au gestionat autoritățile pandemia, a mai spus universitarul. În plus, s-au obișnuit greu cu măsurile anti-COVID, „deși nu au fost foarte dure, spre deosebire de alte țări”.
Nici în mass-media națională, care a susținut vaccinarea, n-au avut încredere slovacii.
Prietenii au fost principala sursă de informare pentru ei, a explicat Kollar.
28% din populația Slovaciei spune că are mai mare încredere în informațiile despre vaccinare venite de la prieteni, spre deosebire de 3%, în Danemarca. Richard Kollar, profesor în Slovacia:
Și nici nu e surprinzător, consideră profesorul, având în vedere că toată opoziția politică e împotriva vaccinării. „Niciunul dintre liderii lor nu s-a vaccinat. Și mulți lideri ai guvernului au ezitat; unul susținea că e imun și nu are nevoie de vaccin”.
„Prin vaccinare au vrut să demonstreze eficiența regimului autoritar”
Dmitry Dubrovsky, profesor la Școala Superioară de Economie din Moscova și cercetător în domeniul social, a pus rata scăzută a vaccinării din țara lui pe seama referendumului din iulie 2020. Atunci, rușii au votat pentru o reformă constituțională care îi permitea lui Putin să rămână președinte până 2036.
Toată atenția populației a fost menținută asupra acelui referendum. „În prima jumătate a lui 2020, media controlată de stat a răspândit informații că COVID e ca o gripă”. După referendum, autoritățile și-au modificat discursul.
În august 2020, vaccinul rusesc Sputnik era deja aprobat în țara condusă de Putin, iar oamenii au fost îndemnați să se imunizeze. „Prin vaccinare au vrut să demonstreze eficiența regimului autoritar”, a adăugat Dubrovsky. Cei aproape 50% dintre rușii care s-au vaccinat se apropie de procentul celor care au încredere în președinte și în guvern, a mai spus el. Și, implicit, în vaccinul Sputnik.
„Din partea guvernului a fost o comunicare foarte slabă”
Din România a participat la dezbatere Oana Popescu Zamfir, director al think tank-ului Global Focus și fost secretar de stat pentru afaceri europene la Ministerul Muncii în 2016. Aceasta a confirmat lipsa de încredere în guvern, specifică Europei de Est.
„Când guvernul spune că trebuie să te vaccinezi și să respecți restricții pentru siguranța ta, devii suspicios”, a spus Zamfir. „Din partea guvernului a fost o comunicare foarte slabă. Poți să identifici în cine au încredere oamenii și să apelezi la ei, fie că e vorba de preoți, profesori, influenceri”, astfel încât populația să se imunizeze. O altă categorie de persoane pe care a menționat-o au fost medicii de familie, singurii din sistemul medical cu care cetățenii ar putea simți că au o legătură directă.
A pomenit, de asemenea, trecutul comunist al României, care influențează și astăzi nevoile și deciziile românilor, care nu mai vor restricții și nici să se vaccineze: „Controlul a fost atât de mare, încât acum pentru români libertatea înseamnă libertate totală și se întâmplă în detrimentul responsabilității sociale”.
Pentru că a mai avut puțin timp la dispoziție, Evgenii Dainov, profesor de științe politice la Noua Universitate Bulgară din Sofia, a spus doar câteva cuvinte despre situația vaccinării din țara lui, cu o trimitere, de asemenea, la regimurile nedemocratice:
Există și o lipsă de solidaritate rămasă din regimul comunist, nu merge să le spui bulgarilor să se vaccineze, pentru că altfel pot îmbolnăvi pe cineva mai vulnerabil.Evgenii Dainov, profesor la Noua Universitate Bulgară din Sofia:
Mai mult, opinia multor cetățeni despre experții din sănătate e negativă, a mai precizat Dainov: „sunt văzuți ca propagandiști plătiți”.
Un viceamiral de marină a convins 90% dintre portughezi să se imunizeze complet
În Portugalia, oamenii privesc cu încredere guvernul actual și vaccinarea, iar asta se datorează tocmai trecutului autoritar, a argumentat Luisa Meireles, jurnalistă la Agenția de știri LUSA din Portugalia. Până în 1974, când a avut loc revoluția lor, Portugalia a fost o țară destul de săracă și cu o rată ridicată a mortalității infantile. „Mulți copii au murit de boli precum pojar și varicelă. După trecerea la democrație, au putut fi vaccinate persoane de toate vârstele. Astăzi, 97% dintre copii sunt vaccinați împotriva celor mai periculoase boli”, a spus jurnalista. „Lumea are încredere în vaccinare pentru că a văzut că în trecut a funcționat”, a continuat aceasta.
Portughezii, a mai adăugat ea, s-au speriat de noul coronavirus, dar sfaturile celor de la putere i-au făcut să se simtă în siguranță. De aceea, le-au urmat. Dar au făcut pași să se protejeze și din propria inițiativă: „Oamenii s-au izolat și părinții au refuzat să își ducă copiii la școală înainte să decidă guvernul. Decizia a fost a societății civile”.
Când au fost disponibile vaccinurile, guvernul a numit coordonator al campaniei un viceamiral de marină. „În nouă luni a determinat 90% din populație să se vaccineze”, a încheiat Luisa Meireles.
