Barbatul din fata mea este imbracat elegant, in costum negru, camasa alba si cravata. Stam in biroul lui la o masa. Daca v-ati intalni cu el, s-ar recomanda cu siguranta “om de afaceri strain” sau “arhitect”. De fapt, D. B. face o meserie mai putin cunoscuta de romanul de rand, dar veche de cand lumea: cea de detectiv particular.
A devenit detectiv particular printr-o intamplare. In anul 1992, se afla in Germania, in vizita la prieteni, cand a citit intr-un ziar local un articol despre un grup de detectivi particulari care impreuna cu politia au reusit sa rezolve un caz deosebit de greu de evaziune fiscala, cu implicatii internationale. Scria in acel articol ca rezolvarea cazului s-a datorat in mare parte si echipamentului performant al detectivilor particulari.
Fiind un pasionat de tehnica inca din copilarie, D.B. s-a hotarat sa devina si el un detectiv particular. S-a interesat daca exista o scoala de detectivi in Germania, a gasit-o si, fara sa ezite, s-a inscris la cursurile respective. Dupa 2 ani a iesit detectiv cu acte in regula si s-a hotarat sa se intoarca in Romania si sa-si deschida propia agentie de detectivi particulari. D.B este bucurestean, are 45 de ani si este de meserie arhitect. La varsta de 32 de ani a avut si primul sau caz.
„Primul caz l-am avut in Germania”
“Primul meu caz l-am avut tot in Germania, chiar inainte sa ma intorc in tara. Imi aduc aminte ca a intrat la mine in birou o persoana, un barbat, care mi-a cerut sa documentez video si prin fotografii daca la o anumita data va ajunge la aeroportul din Berlin o anumita doamna. Daca va fi insotita si de cine. Barbatul respectiv mi-a dat atunci o poza a femeii si mi-a spus sa tin cont de faptul ca poza e veche de 3 ani si ca doamna respectiva a mai slabit de atunci. Am stat trei zile sa studiez poza si m-am gandit in fel si chip la felul cum sa actionez. M-am pregatit cu doua minicamere – una o aveam montata la cravata si alta la sold – si, in ziua indicata, m-am dus la aeroport. Am ajuns mai devreme de ora cand avionul subiectului meu trebuia sa aterizeze. Era in iulie, era cald, toata lumea era la tricou si pantaloni scurti, numai eu eram la costum si cu sacoul pe mine, ca sa pot sa maschez aparatura destul de precara la acea vreme ce o aveam asupra mea”, ne-a declarat D.B.
Potrivit acestuia, primul sau caz a fost unul care s-a terminat cu succes. A reusit sa fotografieze femeia care era intr-adevar insotita de un barbat. A pregatit un dosar complet cu poze, date exacte, numarul de inmatriculare al masinii cu care a plecat femeia de la aeroport, unde s-a dus etc. Tot dosarul i l-a inmanat apoi clientului care l-a solicitat in aceasta misiune.
D.B. spune ca in aceasta meserie foarte important este si cum iti pregatesti informatiile si pozele facute pe teren, pentru ca, de multe ori, cei care contacteaza un detectiv pentru o anumita problema reactioneaza destul de violent la aflarea rezultatelor. Si in primul sau caz, cel care l-a contactat a aflat prin intermediul lui D.B. ca sotia lui il insela cu cel mai bun prieten.” Trebuie sa fii un foarte bun psiholog, sa stii cum sa prezinti cele aflate celui care te-a platit sa faci o anumita treaba. De multe ori, trebuie sa incerci sa ii dai informatia mai voalat, dar niciodata nu ai voie sa minti”, ne-a mai spus detectivul.
„Sunt impotriva armelor de foc”
D.B. spune ca un detectiv bun nu are nevoie de o arma de foc in exercitarea meseriei. Singurele “arme” pe care un detectiv trebuie sa le aiba sunt un aparat de fotografiat performant, o camera video, un binoclu, un pix, o agenda, un telefon si o masina. “Armele de foc le folosesc doar politistii. Un detectiv lucreaza din umbra, nu interactioneaza niciodata cu subiectul si nu intervine fizic in nici un fel. El nu prinde in flagrant, el face poze, atat”, spune D.B.
Tarifele practicate de detectivii particulari de la noi sunt relativ mici. Potrivit conducerii Asociatiei Detectivilor Particulari din Romania, in tara noastra sunt aproximativ 300 de detectivi cu licenta, care actioneaza in baza Legii 329/2003 – legea detectivului particular. In anul 1996 s-a deschis in Bucuresti prima scoala de detectivi particulari, iar in prezent in toata tara sunt aproximativ 131 de firme de detectivi. O consultanta si minimele verificari ale unui caz costa 20 de euro. Clientul trebuie sa suporte cheltuielile determinate de caz: costurile materialelor consumate, benzina, cazarea la hotel – in cazul in care subiectul se afla in alta localitate – consumatiile in restaurant acolo unde este cazul, plus un onorariu al detectivului. In medie cam 100 euro pe zi.
“Salariul unui detectiv particular incepator este de 200 de euro pe luna, in timp ce un detectiv cu experienta poate avea un salariu mediu de 350 euro pe luna, la care se adauga un bonus la fiecare caz rezolvat. Bonsul acordat este variabil, in functie de complexitatea cazului”, ne-a declarat Directorul Asociatiei Detectivilor Particulari din Romania, Maria Bumbaru.
Potrivit acesteia, serviciile detectivilor particulari sunt din ce in ce mai solicitate in ultimii 2 ani. Angajatii agentiei pe care o conduce au rezolvat de-a lungul anilor zeci de cazuri din diferite domenii – familiale, bancare, furturi, copii disparuti de la domiciliu, securitate a firmei etc. “Cele mai dese solicitari vin din domeniul familial. In cazul unui divort, partaj, pentru incredintarea copilului unuia dintre parinti in aceste cazuri, chiar avocatii celor implicati ne solicita ajutorul pentru adunarea de probe la dosar”, ne mai spune Maria Bumbaru.
Maria Bumbaru spune ca pe langa aparatele folostite de detectivi, un lucru foarte util este o harta uriasa a Bucurestiului, vazut din satelit