Tinerii români care s-au implicat în organizarea alegerilor la Berlin: „Nouă ne merge bine aici; nu putem să-i lăsăm pe cei de acasă de izbeliște”

Georgiana Bere are 25 de ani și face parte din Diaspora Civică Berlin, o asociație înființată de un grup de români care s-au întâlnit în fața Ambasadei României la Berlin în 2017, în timpul protestelor față de OUG 13. 

După cozile de la alegerile europarlamentare din mai 2019, când zeci de mii de români din diaspora n-au putut vota, tinerii de la Diaspora Civică au colaborat cu asociațiile românești Declic și FiecareVot și au cerut mai multe secții de votare, tablete și trei zile de vot în străinătate, cerințe pe care diaspora le-a obținut pentru alegerile prezidențiale. 

Ghid pentru românii care se mută la Berlin și pentru alegeri 

Georgiana și colegii ei de la Diaspora Civică Berlin au făcut anul acesta mai multe campanii privind drepturile muncitorilor sezonieri, pe care i-au așteptat la aeroport și cărora le-au împărțit pliante cu informații. Acum lucrează la un ghid al românului care se mută la Berlin, în care poți găsi detalii despre documente oficiale, dar și recomandări culturale sau culinare.

În ultimul timp, au primit mai multe plângeri de la românii din Germania care nu se pot înscrie pe platforme online cum ar fi WeShare Berlin sau Zenjob din cauză că nu sunt recunoscute actele românești, așa că asociația a luat legătura cu platformele respective și cu instituția germană care se ocupă de protecția împotriva discriminării. 

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Înainte de alegerile parlamentare, Georgiana a făcut o serie de filmulețe în care explică cum se poate vota prin corespondență, ce sunt circumscripțiile electorale și cum se votează la alegeri. În cele două zile de vot în diaspora, a fost membru în comisia secției de votare de la Ambasada României la Berlin.

„Atunci când sunt în România, mă copleșește”

Georgiana, care locuia în Cluj-Napoca și lucra ca programator pentru Declic, era foarte activă civic înainte să plece din țară. „Am plecat pentru că la momentul respectiv nu mai puteam”, spune ea. „Era 2018, eram deja foarte obosită – PSD, proteste – și am simțit că nu mai pot”.

În Berlin, Georgiana lucrează tot în IT și colaborează cu Declic și cu organizații de mediu din România. Glumește că ea, de fapt, nici n-a plecat din România, pentru că, deși trăiește în Berlin, eforturile ei se duc în continuare spre România. 

„Sora mea tot îmi ridică problema: atunci de ce nu mă mut înapoi?”, spune Georgiana. „Atunci când sunt în România, mă copleșește. Atât de multe lucruri merg prost, încât nu știi de unde să le apuci. Nici nu mai ai speranță că o să meargă ceva bine. Mie mi se pare că eu, ca să pot gândi clar și să văd soluțiile, trebuie să fiu la Berlin”.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

„Tot grupul meu de prieteni s-a mutat la Berlin”

Adrian Andreescu are 25 de ani, studiază Economie la Berlin și lucrează part-time ca șofer de livrări. A venit în Germania în 2014, după ce a absolvit Colegiul German Goethe din București și a dat bacalaureatul în sistem nemțesc. Jumătate din colegii lui de generație au plecat să studieze în străinătate după liceu. „Tot grupul meu de prieteni s-a mutat la Berlin”, spune el.

S-a hotărât să facă parte din comisia secției de votare după ce a văzut cozile de la alegerile europarlamentare din mai 2019. El a votat, după ce a stat cinci ore și jumătate la coadă în fața Ambasadei României la Berlin. „Am vrut să accelerez procesul și să ajut românii să voteze mai repede”, spune el. 

Adrian a aplicat pentru cetățenia germană, pe care o va primi în 12 luni; are dreptul să ceară cetățenia după șase ani de rezidență în Germania – nu după opt, cum se ia în mod normal -, deoarece are diplomă nemțească de bacalaureat și cunoștințe de germană la nivel de limbă maternă.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Deși în curând va fi și cetățean german, Adrian s-a înscris într-un partid românesc – USR-PLUS.

După ce am venit aici, am dat de niște standarde în viața de zi cu zi pe care știu că noi nu le avem și mi-aș dori să implementez în România câteva din lucrurile pe care le-am învățat aici. Nu-mi dau seama încă dacă vreau să fiu politician.

„Nouă ne merge bine aici; nu putem să-i lăsăm pe cei de acasă de izbeliște”

De când trăiește în Germania, Adrian Andreescu simte o efervescență printre tinerii români din jurul lui. „Au fost niște momente-cheie în România, care au creat o revoltă la nivelul diasporei – Colectiv, OUG 13, 10 august – și toate aceste evenimente negative au fost cumva un fel de trigger”, spune Adrian.

„Cei din diaspora au zis: «Nouă ne merge bine aici; nu putem să-i lăsăm pe cei de acasă de izbeliște, că nu-i OK». Românii din diaspora au ales să nu mai tacă și să-și vadă de viața lor, ci să se gândească și la România, și la rudele lor și să încerce să influențeze o schimbare pozitivă”.

În primăvară, în timpul perioadei de carantină, Adrian a mers voluntar să traducă pentru muncitorii români dintr-un abator din orașul Gütersloh, landul Renania de Nord-Westfalia. Experiența l-a marcat – l-au afectat disperarea și vulnerabilitatea românilor și l-au întristat condițiile în care trăiau.

„Trebuia să le zic unora că li se prelungește carantina și altora că pot să iasă din carantină. Dar problema era că stăteau în aceeași gospodărie. Unii plăteau chirie 250 de euro pe șapte metri pătrați și niște condiții… 

Vedeam disperarea pe fața românilor: «N-am mâncare, n-am voie să iau copilului de mâncare». Aveau copii mici, nou-născuți, și părinții lucrau la abator. Un domn îmi zicea: «Îmi expiră contractul de muncă și pierd și locuința pe care o am prin contractul de muncă. Ce fac? Voiam să merg în România, dar nu m-au mai lăsat să plec».

Experiența asta mi-a deschis ochii foarte mult și mi-am dat seama că sunt oameni care o duc rău și am zis: «Trezește-te, bucură-te de ce ai și încearcă să-i ajuți»”.

„Au fost câteva impulsuri care m-au făcut să vreau să mă implic”

Când era în clasa a X-a, Adrian a învățat un an la Berlin într-un program pentru elevi și a înțeles cu ce prejudecăți se confruntă uneori românii care trăiesc în Germania. A fost alocat în clasa cu cel mai slab nivel și a fost așezat în bancă cu un elev repetent. „Asta a fost asocierea pe care au făcut-o, așa se așteptau ei să fiu”, spune Adrian. 

„La sfârșitul anului, când am terminat al doilea din clasă, toată lumea a fost șocată. Și atunci m-am gândit că mi-ar plăcea să schimb cumva impresia pe care o au cetățenii din Europa despre români”.

După ce s-a mutat în Germania și a mers la Evidența populației, ca să se înregistreze, funcționarul de la birou s-a mirat că are toate documentele și formularele completate. „Conaționalii dv. mereu au ceva lipsă”, i-a spus acesta. „Au fost câteva impulsuri care m-au făcut să vreau să mă implic”, spune Adrian. „Fiecare om are dreptul să fie caracterizat prin prisma atribuțiilor lui, nu să i se zică: «Ești la fel precum ceilalți»”.

„M-aș întoarce, dacă aș avea o oportunitate palpabilă”

Tudor Ancuța, 25 de ani, a fost coleg de generație cu Adrian la liceul german din București și au venit deodată la Berlin, în 2014. Tudor a studiat Dreptul și a primit acum câteva zile diploma de licență. Anul viitor va începe să facă un master în studii est-europene, unde va studia politică, economie și sociologie.

După alegerile parlamentare din 2016, când au fost probleme la organizarea secțiilor în diaspora, Tudor a mers la Autoritatea Electorală Permanentă și s-a înregistrat ca expert electoral, ca să poată face parte din comisiile secțiilor de votare. „Simt că îmi fac datoria de cetățean: pe lângă faptul că votez, mă implic și ca votul să meargă bine pe partea administrativă a democrației”, spune el.

Când era la liceu în București, Tudor a făcut parte din Consiliul Național al Elevilor, a fost Avocatul elevului și s-a implicat în mai multe organizații de tineret.

În prezent, urmărește situația din România și nu exclude gândul de a se întoarce la un moment dat în țară. „Nu cred că mi-ar fi atât de greu să mă adaptez, pentru că am rămas permanent conectat la România și merg des în vacanță. (M-aș întoarce) dacă aș avea o oportunitate palpabilă, o ofertă de job care mi-ar oferi un trai îndeajuns de OK încât să merite acest efort, pentru că până la urmă e o degradare a calității vieții. Dar aș fi dispus să renunț la chestii ca să mă întorc în țară”.

„Un copil român care s-a născut în România n-o să se simtă niciodată sută la sută german”

Denisa Harbuz s-a mutat la Berlin la 14 ani, împreună cu mama ei, și a absolvit anul acesta Liceul Schiller-Gymnasium cu predare bilingvă. Acum are 19 ani și studiază Analiză literară și culturală la Amsterdam, dar face cursurile online, din cauza pandemiei. Își dorește ca după ce termină facultatea să se stabilească la București și să facă jurnalism cultural, chiar dacă e conștientă că oportunitățile sunt limitate în acest domeniu în România.

Anul trecut, când era elevă în clasa a XII-a, a fost voluntar la alegerile prezidențiale în Berlin, pentru că și-a dorit să faciliteze dreptul românilor din diaspora de a vota. La alegerile parlamentare de anul acesta a făcut parte din comisia secției de votare, alături de mama ei. 

„M-a interesat mereu conexiunea pe care o are diaspora cu politica din România”, spune Denisa. „Mi se pare că în ultimii ani a crescut importanța diasporei. Mai ales tinerii sunt mai vocali – eu am simțit asta pe social media. Îi simt mai prezenți online și am impresia că opinia lor e mai ascultată, mai ales după protestul din 10 august. Diaspora a învățat să-și facă vocea auzită”.

Denisa spune că a devenit conștientă de influența diasporei abia după ce s-a mutat din țară. 

Înțelegerea mea despre ce înseamnă diaspora erau oamenii care se duceau să muncească la căpșuni în Spania – asta era tot ce știam despre diaspora. Acum observ cât de complex este, de fapt, totul. Am cunoscut noile generații care n-au plecat din țară neapărat de nevoie, ci din alte motive. Eu sunt curioasă să văd generațiile de copii care cresc aici.

Am cunoscut-o pe Denisa în luna mai, în cadrul unui program de mentorat cu tinerii de la Gen, revistă. Trei dintre aceștia sunt din diaspora și au scris despre experiența și dificultățile lor de tineri imigranți, la fel ca Denisa, care a povestit ce a însemnat pentru ea să schimbe școala și țara la 14 ani.

La Berlin mi-a mărturisit că își dorea de mult să participe la cursuri, burse sau programe pentru adolescenți români, dar peste tot i se cerea să fie elevă într-un liceu românesc. Identitatea ei e profund legată de România și acesta e și motivul pentru care s-a implicat la alegeri. 

„Suntem mulți copii care nu am crescut aici, dar ne-am maturizat aici și ne lipsește bucata aia de conexiune cu România. Și atunci normal că vrei să faci ceva pentru România sau măcar să simți că ai un fel de legătură cu adolescenții de acolo. Pentru că un copil român care s-a născut în România n-o să se simtă niciodată sută la sută german”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro