Cum A Ajuns Un Tipograf Pasionat De șah Din Bacău, Cerșetor în Huskvarna, Suedia. Și Cum Descriu Cei Doi Adolescenți Care L-au Ucis Crima Lor Gratuită! În Căutarea Lui Gică: Omul - Ultimul Episod (5)

Între 5.000 și 7.000 de cerșetori români întind mâna pe străzile orașelor din Suedia și câștigă bani pentru acasă, apelând la empatia uneia dintre cele mai civilizate societăți ale lumii.
Unul dintre ei, Gheorghe Hortolomei-Lupu, zis și Gică, a fost ucis în august 2018, cu sălbăticie și fără nici un sens, de doi adolescenți, Emil și Oliver, care au scăpat fără să fie condamnați pentru crima lor.
După verdictul final din aprilie 2019, Libertatea a investigat cazul și a publicat un serial jurnalistic întins pe luni de zile, cu episoadele: Pădurea, Crima, Procesul și Sentința.
Acesta este ultima parte: Omul.
Îl veți cunoaște pe Gică, cu toate calitățile și defectele sale, însoțit de mărturia uluitoare, rece și confuză, a unuia dintre puștii care i-au curmat viața.
Cum se ajunge la un astfel de deznodământ? Pe peretele uneia dintre organizațiile de caritate din Huskvarna stau două hărți, ale țărilor cu cei mai mulți imigranți: Siria și România.

de Delia Marinescu, Eli Driu (foto)
În satul Caraclău, din județul Bacău, într-o încăpere cu pereții văruiți în albastru, în care aragazul se aprinde cu butelia și căldura vine de la soba de teracotă, Sorin, un copil de 13 ani, aude pentru prima dată unele detalii din tinerețea părinților lui, Nela și Gheorghe Hortolomei-Lupu (Gică).

Recomandări

INVESTIGAȚIE. Cum se joacă politrucii de la Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri cu banii statului. Zece firme neeligibile au primit 10 milioane de lei. Cine plătește pagubele

Sorin e fiul cel mic al lui Gică, românul omorât în noaptea dintre 7 și 8 august 2018, într-un parc din Huskvarna, Suedia, de doi adolescenți. Puștiul e doar cu un an mai mic decât Emil, tânărul de 14 ani care, împreună cu amicul său, Oliver, l-a ucis pe Gică în bătaie.

Cum a ajuns un tipograf pasionat de șah din Bacău, cerșetor în Huskvarna, Suedia. Și cum descriu cei doi adolescenți care l-au ucis crima lor gratuită! În căutarea lui Gică: Omul - ultimul episod (5) — **Nela, fosta soție a lui Gică, și fiul ei, Sorin, în casa actualului partener. Satul Caraclău, județul Bacău**

”Și-au distrus și ei viitorul”

“Nu trebuia să se ia de un om care putea să le fie tată”, răspunde Sorin, când îl întrebăm ce le-ar spune celor doi băieți suedezi dacă i-ar întâlni într-o zi.

“Și-au distrus și ei viitorul. Probabil că vor trăi cu remușcare că au făcut o crimă. Și aici au rămas copiii fără tată”, spune Nela.

Nela e o femeie de 45 de ani, măruntă, cu părul scurt, pe al cărei chip se citește că viața a negociat dur cu ea. Pentru ea, fostul soț nu e nici Gică, cum îi spuneau suedezii, nici Gheorghe, numele de botez trecut pe pașaportul expirat găsit la locul crimei, ci Gelu, ca o rămășiță a tinereții lor.

Recomandări

Analiză. Ursula von der Leyen pierde teren în cursa pentru șefia CE. Cine ar putea să o înlocuiască

L-a cunoscut în ‘95, la o tipografie particulară din Bacău, unde lucrau amândoi, el mașinist și ea sortătoare – aranja revistele, ziarele și cărțile de vizite tipărite.

Mai întâi, a atras-o fizic. “Mi-o plăcut bărbații cu mustață. Și el avea mustață”, își amintește Nela. Iar mai târziu, când au ieșit la o cafea în parcul Libertății din Bacău, a descoperit un om “bun și distractiv”.

O familie fericită

S-au căsătorit după un an, când ea avea 21 de ani, iar el 25 și au făcut doi copii, pe Mădălina, care a luat de la Gelu sprâncenele și ochii și pe Andrei, care îi seamănă leit, e el în picioare.

Erau o familie fericită, ieșeau des cu copiii în parc, iar tatăl era atent cu ei. “De ziua lor le lua cadouri, nu îi neglija”, povestește femeia. Era sufletist și cu ceilalți, “se lăsa pe el și îl ajuta pe altul – să mute mobila, să facă treburi”.

Se mai și certau însă, iar Nela spune că el ar fi vrut să dea în cei mici când nu erau cuminți, dar ea nu îi permitea.

“Când ai copii, intervin greutățile”, oftează femeia când își amintește cum a început să se strice căsnicia. Stăteau cu chirie în Bacău, aveau datorii, și, dintr-o dată, bărbatul s-a lăsat de munca sa grea, de la rotativa de ziare și reviste. “N-a mai vrut”, zice femeia care nu știe nici acum ce s-a petrecut cu adevărat în mintea lui.

Recomandări

FOTOREPORTAJ. Frumusețea fără viitor a „celui mai urât oraș din România”: berzele s-au întors la Corabia, dar turiștii întârzie

Au mai făcut un copil, pe Sorin, iar a doua zi după ce a născut, Nela s-a dus la muncă, pentru că ea era cea care întreținea familia.

Gică a început să bea

După nașterea celui de-al treilea fiu, Gică s-a luat de băut și a început să o bată. “Eu zic că anturajul l-a stricat”, își explică femeia.

Doi ani a îndurat Nela chinul, apoi și-a luat cei trei fii care aveau 11, 10, respectiv 2 ani și s-a dus la părinții ei. “Mi-a fost greu să rămân cu trei copii”.

Gică a venit să îi vadă de două ori, spune femeia. Ultima dată le-a dat câte 2 lei la copii, iar la sfârșit i-a luat înapoi ca să aibă de transport. Asta avea să fie ultima amintire cu el, pentru că bărbatul nu i-a mai vizitat, iar ea nu avea niciun contact al lui. Cumnata ei, sora lui Gică, i-a spus la un moment dat că l-a văzut în Bacău, cerșind pe străzi. Se întâmpla în 2008 și de atunci nimeni nu l-a mai văzut în România.

Nela și-a găsit alt partener, un bărbat din satul Caraclău, iar copiii cei mari, Mădălina și Andrei, au plecat în străinătate când au împlinit 18 ani – fata în Anglia și băiatul în Olanda.

Gică ajuns în Huskvarna, Suedia, în 2014

În aceeași perioadă, în 2014, Gică ajungea în Huskvarna, un orășel liniștit din sudul Suediei. Timp de șase ani, între 2008 și 2014, nu se știe unde a fost, nu apare în nicio evidență a vreunei poliții europene.

“Ne-a spus că a venit în Suedia pentru că avea nevoie de un job și credea că aici o să-și găsească de muncă”, spune Iréne Linddahl, cea mai apropiată de Gică din toată comunitatea de sprijin a bisericii penticostale din Huskvarna.

Ca să te angajezi în Suedia însă, trebuie să știi limba.

Era singuratic, nu pleca niciodată acasă, în țară

Gică a ajuns să cerșească pentru a supraviețui, la fel ca alți aproximativ 50 de români din Jönköping și Huskvarna. El avea câteva caracteristici care îi făceau atât pe suedezi, cât și pe ceilalți români să se întrebe ce e cu acest om: se izola și dormea singur într-o parcare sau în parc, nu ținea legătura cu familia și nu mergea acasă de sărbători. Pentru fostul tipograf din Bacău, Suedia nu era o sursă sezonieră de bani, ci locul în care alunecase pe toboganul vieții.

“Nu era ușor să îl faci să se deschidă, nu era acest tip de persoană”, își amintește Iréne Linddahl, cu regretul că nu a reușit să ajungă la el.

Gică avea probleme cu alcoolul, însă nimeni nu l-a văzut măcar o dată violent sau nervos. “Obișnuia să cumpere bere în fiecare zi, cea mai ieftină pe care o avem. Era mereu drăguț și prietenos, nu era nimic diabolic în el”, ne-a spus Alexandra, vânzătoare la supermarketul Willys, unde cerșea Gică. Gică mai cumpăra țigări, cafea și hot-dog și recicla mereu dozele de bere.

Două hărți cu cei mai mulți refugiați: harta României și harta Siriei

Zilele lui Gică începeau la Armata Salvării, o organizație caritabilă internațională care le oferă mic-dejun gratis imigranților din localitate. În sediul lor, pe unul dintre pereți se află hărțile celor două țări din care vin cei mai mulți dintre străinii de aici. Lângă harta Siriei, se află cea a României.

Deși în încăperea unde se servește micul dejun sunt mese cu multe scaune, Gică mânca mereu singur, la o masă rotundă din colț. Tot acolo citea Biblia în limba română.

Și la biserica penticostală la care mergea în fiecare duminică, se izola tot într-un colț, deși oamenii îl chemau să vină pe băncile din mijloc.

Când Iréne îl întreba dacă îl doare ceva, Gică răspundea în suedeză “sunt bine”, chiar dacă slăbise mult și ajunsese să cântărească doar 53 de kilograme la 1,75 metri. Biserica are doctori și dentiști voluntari pentru imigranții din oraș, dar Gică nu le-a cerut niciodată ajutorul. “Poate îl dureau dinții, dar nu s-a plâns niciodată, ceilalți se plâng mereu”, spune Iréne.

Partidele de șah din iarna suedeză

Singurele momente în care Gică socializa erau cele în care juca șah cu oamenii de la Armata Salvării. “Era bun la șah, mereu câștiga, era foarte fericit”, își amintește Karl-Johan, de la sediul din Jönköping al organizației. Și pe el l-a bătut Gică la șah.

Deși suedezii îl considerau un om bun și prietenos, regulile nu le permiteau să facă mereu abstracție de faptul că bea. La adăposturile de noapte deschise pe timp de iarnă de ONG-uri și biserici, pe Gică nu-l primeau. “Nu îmi place acest sistem”, spune Iréne.

Rămas pe străzi în iarna suedeză, Gică se refugia într-un garaj, de unde uneori poliția îl evacua.

“Dacă ar fi fost altcineva acolo în locul lui, l-am fi tratat diferit? Mă tem că răspunsul e da sau poate”, spune Iréne.

În același timp, povestește Nela, copiii lui cei mari au încercat să îl caute de mai multe ori și să îl ajute, dar nu au dat de el.

Fără ca lumea din jur să bage de seamă, bărbatul de 48 de ani a ajuns în vizorul unor adolescenți suedezi. L-au hărțuit și l-au numit “piele goală” sau “pipi-șobolan”. Până în noaptea de 7-8 august 2018, când au făcut mai mult.

Ce a răspuns Oliver întrebărilor anchetatorilor, într-o sală în care s-au mai aflat procurorul Linda Schön, polițistul examinator Gunilla Karlsson, ajutorul său Johan Thedeby, inspectoarea Caroline Abrahamsson și secretarii sociali Annelie Erenflod și Linnea Hurtig:

Examinator: Gunilla Karlsson = F
Adjunctul examinatorului: Johan Thedeby = BF
Persoana audiată: Oliver … = O
Avocat Anders Tolke = A

F: Dar ți-am spus că vei fi audiat ca suspect și îți voi spune exact cu ce anume ești suspect și vreau să asculți cu atenție. Oliver, ți se aduce la cunoștință suspiciunea de crimă din 7-8 august 2018 Smedbyn, Huskvarna. Împreună cu un alt contravenient, ești suspectat că i-ai luat viața unui om. Această faptă s-a realizat prin abuzul față de bărbatul respectiv de către voi amândoi cu și fără arme albe. Ca rezultat al rănilor provocate de abuz, bărbatul a decedat. Alternativ la aceasta crimă, ești suspectat de abuz grav din care a rezultat decesul, de neglijență care a provocat decesul bărbatului. Înțelegi ce ți-am spus până acum, Oliver?
O: Nu.

F: Ești suspectat de crima din 7-8 august și ești suspectat pentru că împreună cu un alt contravenient ați luat viața unui om.

BF: Crezi că poți să te așezi puțin mai sus și să vorbești puțin mai tare ca să auzim, ar fi bine. Dacă poți.
O: Nici măcar nu pot vorbi.

F: Nu, revino-ți, este OK. Am auzit că ai spus că sunt așa de implicat, dar pe urmă nu mai am auzit nimic.
O: Am fost implicat. Nu mai mult, adică nu în lucrurile pe care le-ai spus.

F: Nu. Spune-ne Oliver.

BF: Vrem să auzim versiunea ta despre ceea ce ai experimentat, ce s-a întâmplat.
O: Mmm. Pot să merg mai întâi la toaletă?

F: Trebuie să mergi la toaletă? Atunci rezolvăm asta.
O: Mmm.

F: Haide! Luam o scurtă pauză pentru toaletă.

…

F: Și asta, aș vrea să mă întorc puțin la acțiunea în sine cu cuțitul dar o să te întreb ceva mai întâi. Acum ai descris ce purta bărbatul, acum descrie-l cum arăta în rest?
O: Eh, nu sunt rasist, dar nu părea a fi suedez.

F: Nu. Nu părea a fi suedez, nu. Ce culoare avea la păr?
O: Eh, negru cred, poate negru sau șaten.

F: Și altfel, cum l-ai mai putea descrie?
O: Nu știu, nu prea merge.

F: Nu. Te-ai gândit la ceva special când vine vorba de acest bărbat și despre ceea ce ai văzut când l-ai văzut?
O: Nu sau la ce te referi? Dacă m-am gândit la ceva anume?

BF: Vreau să știu dacă te-ai gândit la ceva anume, dar putem începe cu asta.

Vrei puțină apă sau altceva? Nu.
O: Deci nu înteleg nimic, adică cum, voi fi judecat pentru asta sau ce?

BF: Nu știm asta încă.

A: Putem vorbi mai târziu despre asta, Oliver.
O: Da.

F: Aha. În introducere, când ți-am spus pentru ce ești suspectat, atunci am mai spus și că ești suspectat de crimă și era vorba de abuz cu și fără arme albe. Știi ce înseamnă arme albe?
O: Eh, da.

F: Cum le percepi?
O: Ca arme cred. Sau ceva.

F: Ceva. Da, deci ai înțeles. Eh, atunci când se folosesc armele albe, se folosește ceva anume.
O: Exact.

F: Nu. Știm că bărbatul acesta este decedat și de aceea ești aici. Acesta este motivul pentru care lucrăm la această anchetă, dar crezi că există vreo explicație pentru decesul bărbatului?
O: Nu, nu înțeleg.

F: Poți să ne explici de ce a decedat bărbatul?
O: Nu. Sau la ce te referi? Te referi la cum ar trebui să explic asta?

F: Da, exact. Știi ceva anume care poate clarifica decesul bărbatului?
O: Nu.

F: Sau dacă ai idee de ceva anume ce poate explica decesul bărbatului?
O: Nu, nimic. (…) Eu n-am făcut nimic, adică ceva care să determine decesul lui.

F: Nu ai făcut nimic care putea să ducă la decesul bărbatului?
O: Nu. Doar dacă nu mori din două lovituri, dar nu aș crede.

F: Și ce ai văzut că a făcut Emil?
O: Nu a decedat atunci, dar e posibil să poți muri după aceea din asemenea lovituri în gât, nu știu dacă asta i-a provocat moartea sau nu, sau dacă poți muri direct, sau, adică, e posibil ca Emil să fi fost cel care a inițiat asta. Nu vreau sa spun ceva care nu este 100% adevărat.

F: Nu. Dar ai putea descrie cât de puternice ți s-au părut a fi loviturile lui Emil către acel bărbat?
O: Puternice.

F: Puternice?
O: Mmm.

După toate audierile, procurorii au stabilit că:

Emil l-a lovit pe Gică de:

6 ori în cap,
3-4 ori în spate,
o dată cu conul reflectorizant,
o dată cu colacul de salvare.

Oliver l-a lovit de:

15-20 de ori în cap ,
aproximativ 3 ori în alte părți ale corpului.

La final, Oliver a sărit cu picioarele pe victimă.

După ce prima instanță dăduse vina pe ficatul bolnav al bărbatului, Curtea de Apel din Jönköping a stabilit că loviturile tinerilor au dus la moartea lui Gică.

Cu toate astea, judecătorii nu i-au acuzat pe Oliver și pe Emil pentru crimă, motivând că nu au avut intenția de a-l ucide, că nu au fost conștienți de ce fac din cauza vârstei lor și că astfel de lovituri nu provoacă de obicei moartea unui om.

Nela și Sorin merg la Gică, care e îngropat într-un colț al cimitirului din satul băcăuan Caraclău. Afară e o lumină puternică, albastră, aproape scandinavă. Mormântul de lângă el, acoperit cu beteală și globulețe, e al unui câine.

Unii localnici din Huskvarna ar vrea ca parcul Smedby, în care a locuit și a murit Gică, să poarte numele lui.

Întrebată cum comentează cazul lui Gică, Ambasada Suediei în România ne-a răspuns: “Din păcate, ambasada nu are o părere oficială despre acest caz. Nu am fost deloc implicați.”

Firma din Bacău unde au lucrat Nela și Gică e nefuncțională, iar rotativa nu mai tipărește ziare și reviste.

Galerie Foto