Raportul prezintă nivelul de fericire al oamenilor din 148 de state și modul în care acesta a evoluat din 2019 până în 2021, luând în calcul, printre altele, libertatea, sprijinul social, viața sănătoasă și lipsa corupției. De asemenea, analizează modul în care s-a schimbat viața oamenilor în perioada pandemiei de COVID-19 și cum a contribuit încrederea în autorități și în ceilalți la mai multă fericire.
„Cea mai mare surpriză este că, la nivel global, s-a înregistrat o creștere semnificativă în ceea ce privește generozitatea oamenilor, în toate cele trei criterii după care este analizată”, spune John Helliwell, unul dintre realizatorii Raportului Mondial al Fericirii, pentru CNN.
Donațiile, oferirea de ajutor unui străin și voluntariatul au crescut toate cu 25% în 2021, comparativ cu perioada dinainte de pandemie, arată raportul.
Cei mai fericiți sunt nordicii
Pentru al cincilea an consecutiv, Finlanda este cea mai fericită țară din lume, conform Raportului Mondial al Fericirii. Vecinii săi Danemarca, Norvegia, Suedia și Islanda îi urmează în top, în primele 10, înregistrând scoruri bune în toate măsurătorile: PIB per capita, sprijin social, libertatea de decizie, generozitatea și absența corupției.
Top 20 celor mai fericite țări, conform Raportului Fericirii Mondiale:
1. Finlanda
2. Danemarca
3. Islanda
4. Elveția
5. Olanda
6. Luxemburg
7. Suedia
8. Norvegia
9. Israel
10. Noua Zeelandă
11. Austia
12. Australia
13. Irlanda
14. Germania
15. Canada
16. SUA
17. Marea Britania
18. Cehia
19. Belgia
20. Franța
România se află pe locul 28 în clasamentul fericirii, urcând 20 de poziții față de raportul din 2019, urmată de Spania (29), Uruguay (30) și Italia (31). Republica Moldova este mai jos în top, pe locul 62, în timp ce vecinii noștri bulgari sunt pe locul 85.
Daca te fascineaza tarile nordice, uite locuri de vizitat in Finlanda, dar si cele mai interesante locuri de vizitat in Danemarca si locuri de vizitat in Islanda!
Dezastrele scot ce e mai bun din oameni
Un alt lucru bun descoperit de cercetători anul acesta este scăderea nivelului de emoții negative resimțite de oameni în al doilea an de pandemie. Îngrijorarea și stresul sunt în continuare mai ridicate în 2021 față de perioada de dinainte de pandemie, cu 4% mai mari. Însă au mai scăzut, arată raportul. În 2020, nivelul de stres era cu opt procente mai mare decât în 2019.
„Cred că asta se datorează faptului că oamenii au știut ceva mai bine cu ce se confruntă în al doilea an de pandemie”, explică Helliwell.
Cercetătorul crede că o criză precum cea sanitară scoate fie ce e mai rău, fie ce e mai bun dintr-o societate. „În general, oamenii sunt pesimiști în legătură cu bunătatea celor din societatea în care trăiesc, astfel că atunci când se întâmplă un dezastru și îi văd pe alții încercând să ajute, își schimbă atitudinea”, mai spune Helliwell pentru CNN.
Rusia și Ucraina, în a doua jumătate a clasamentului
Această interacțiune dintre pozitiv și negativ se aplică și actualei situații din Ucraina, cu toate că rămâne de văzut felul în care se va înclina, în final, balanța, afirmă cercetătorul.
Efectele pe care războiul le va avea asupra gradului de fericire în Rusia sunt încă neclare, în special din cauza cenzurii aplicate de guvernul rus care distorsionează informațiile ce ajută la evaluarea vieții cetățenilor.
Studiul din acest an s-a derulat înainte de invazia Rusiei în Ucraina. Ambele țări se află în a doua jumătate a clasamentului, Ucraina pe locul 98 și Rusia un pic mai sus în top, pe locul 80.
Pe ultimul loc în clasamentul fericirii este Afganistan, „aviz asupra daunelor materiale și imateriale pe care le poate provoca războiul victimelor sale”, spune Jan-Emmanuel De Neve, un alt cercetător care a contribuit la întocmirea raportului.
Războiul declanșat de Rusia în Ucraina ar putea afecta clasamentul la nivel global pe viitor, cred realizatorii raportului.
„Urmărind la televizor efectele războiului și ce poate face el cu viețile celor nevinovați, i-ar putea face pe unii oameni să se simtă norocoși că nu sunt în locul lor sau i-ar putea face excesiv de empatici și să-i afecteze foarte mult emoțional”, explică John Helliwell.
„Ambele sunt sentimente reale și perfect de înțeles, însă sunt la capete opuse”, punctează el.
Foto: EPA